125 matches
-
ca o "instituție de reprezentare" a lumii (Tudose, 2002, p. 15). În plan comunicativ, strategia regizorală implică activitate directă atât cu actorii (inclusiv cu sufleurii), cât și cu persoanele din echipa de teatru care se ocupă de efectele spectacolului: sunetiști, luminiști, decoratori, costumieri etc. (a3) Strategia actoricească reflectă maniera particulară de raportare a fiecărui actor la însuși procesul recreării/interpretării unui personaj și la tot ceea ce presupune pregătirea unui astfel de demers și implicarea în acesta, în condițiile în care actul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interpretează, în principiu, întregul). În comunicarea-teatru1, instanța locutorială este concretizată în fiecare dintre ipostazele implicate de actul artistic, de la dramaturg (autorul inițial al actului comunicativ artistic) sau narator (autorul textului epic aflat la originea unei dramatizări), până la regizor, actor/păpușar, luminist, mașinist, sufleur etc. Fiecare dintre ei comunică, la un moment dat, din ipostaza de locutor, în demersul comunicativ artistic; fiecare contribuie, prin rolul asumat, la realizarea spectacolului ca produs final destinat interlocutorului-public/spectator; pe de altă parte, în cadrul echipei de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la realizarea spectacolului ca produs final destinat interlocutorului-public/spectator; pe de altă parte, în cadrul echipei de teatru, fiecare devine locutor, într-o situație de comunicare, față de celelalte instanțe individuale: dramaturgul față de regizor, regizorul față de actori și invers, regizorul față de mașinist/luminist etc. și invers, actorul 1 față de actorul 2 etc. Se poate vorbi, așadar, pentru comunicarea-teatru, despre o instanță locutorială coroborată sumă și, în același timp, interacțiune a instanțelor locutoriale individuale enumerate anterior. În ambele tipuri de contexte comunicative (1. comunicare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
discriminarea intelectualului scriitor se produce, și pentru criticul francez, tot prin puterea pe care o are sceptrul ideii. Iar complicitatea scriitor/scriptor, cum observa și Morin, a intrat, odată cu Montaigne, în ființa intimă a intelectualului. Astfel că moraliștii și filosofii luminiști au elaborat cărți, au produs deci idei, dar au pus totodată aceste idei în ecuația vieții publice, în al cărui spațiu s-au manifestat atunci cînd au coborît din al lor turn de fildeș. Au devenit, altfel spus, intelectuali, tot
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
prin cămine, și o transformare a persoanelor din sat prin școlile țărănești, prin acest sat nou și țăran nou se va înfăptui și o adevărată țară nouă”. Fără discuție, opțiunea sociopedagogică gustiană promova un adevărat militantism educațional, unul de tip luminist, prin așa-numita ridicare culturală în mediul rural românesc. Stanciu Stoian (1900-1984) a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie, obținând licențe separate în ambele specializări din Universitatea București. Doctoratul l-a promovat în sociologia educației cu teza Sociologia și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
se va dezvălui și pruncul se va face asemenea acelora între care a crescut.” Perfecționarea ființei umane nu se realizează de la sine, ci este necesară intervenția educatorului, ca o acțiune conștientă și orientată spre scopuri sociale. În acord cu gândirea luministă a epocii, cărturarul bănățean considera că standardul de civilizație materială și morală a populației depinde de educația care li se oferă oamenilor, idee concretizată în formularea: ,,din perversa creștere a mai multor prunci ai națiunii noastre”. Dimitrie Țichindeal (1775-1818) a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
bănățean considera că standardul de civilizație materială și morală a populației depinde de educația care li se oferă oamenilor, idee concretizată în formularea: ,,din perversa creștere a mai multor prunci ai națiunii noastre”. Dimitrie Țichindeal (1775-1818) a promovat o concepție luministă privind rolul activ al științei și culturii în emanciparea economică, socială și politică a omului. Atât prin activitatea sa de profesor la Institutul Pedagogic din Arad (1812-1815), cât și prin lucrările sale publicate a servit acestei convingeri: ,,(...) cea mai mare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Caransebeș. Între anii 1807-1811 el a îndeplinit competențele de director al școlilor din Banat. În activitatea sa de îndrumare a învățământului poporal din Banat, Obradovici a insistat pe funcția formativă a științei și literaturii, pe care le considera, în manieră luministă, drept factori de emancipare intelectuală a tineretului. Pe linie luministă de gândire, pedagogul bănățean a tipărit la Buda, în 1805, Povățuirea cătră Invățătura Socoatei sau Aritmeticii spre trebuința Școalelor celor Românești, în care insista asupra rolului formativ a studiului aritmeticii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
al școlilor din Banat. În activitatea sa de îndrumare a învățământului poporal din Banat, Obradovici a insistat pe funcția formativă a științei și literaturii, pe care le considera, în manieră luministă, drept factori de emancipare intelectuală a tineretului. Pe linie luministă de gândire, pedagogul bănățean a tipărit la Buda, în 1805, Povățuirea cătră Invățătura Socoatei sau Aritmeticii spre trebuința Școalelor celor Românești, în care insista asupra rolului formativ a studiului aritmeticii. În 1807, va tipări, tot la Buda Carte de mână
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
la Buda Carte de mână pentru bineorânduita economie, lucrarea câmpului și pentru plămădirea și pândirea vitelor și a păsărilor celor casnice, spre mare treabă plugarilor celor românești. În prefața acestei cărți, tradusă din limba sârbă, Obradovici expunea un adevărat program luminist de cultivare rațională a pământului. El se adresa învățătorilor și preoților invitându-i să difuzeze cunoștințe de economie agrară în rândul țăranilor bănățeni sesizând rolul educativ al literaturii, Gr. Obradovici a fost preocupat de alcătuirea unor antologii, cu ajutorul cărora literatura
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
explicația, conversația, combaterea superstițiilor, corecția erorilor de gândire etc. Obradovici considera că omul care se manifestă prin ,,virtute cu fapte bune, bună nărăvire și luminarea minții” merită aprecierea semenilor săi. Preocuparea lui pentru educația morală a rămas caracteristică unui climat luminist din epocă. Mai mult decât atât, directorul școlilor bănățene a introdus în acest climat valori pedagogice inspirate din folclor și a asimilat valori culturale europene într-o perioadă de progres cultural. Traducerile din limba franceză s-au adresat în special
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dăruit în care te bucuri de bucuria altuia. Ajunsesem cu lectura la ultimele pagini când, mi-am zis: a venit și clipa curajului meu. Numai că în clipa următoare n-am mai îndrăznit nimic în fața celui apreciat până și de luminiștii veacului al XIX-lea. Era cât pe ce să-i spun că, după atâția secoli scurși, niște cărturari români i-au confirmat ideile, i-au augmentat convingerile asupra vieții și culturii. Ar fi fost de prisos probabil, nici nu știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
starea de înapoiere a propriei țări. Deși în Însemnare a călătoriii mele... există mai multe planuri, toate sunt convergente într-o unică intenție, aceea de a dezvălui, prin comparație, răul, inerția, „scârboasa diplomatică”, atotstăpânitoare în țară. Aspirația perseverentă, de natură luministă, de a trezi elanul regenerator, este implicită („cum puteam, ochi având, să nu văz, văzând, să nu iau aminte, luând aminte, să nu aseamăn, asemănând, să nu judec binele și răul și să nu pohtesc a-l face arătat compatrioților
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
ia locul vibrația patetică, transmisă într-o frazare intens afectivă, aflată sub grifa durerii. Invectiva alternează cu ruga pioasă, duritatea cu exhortația creștinească sau cu apelul energic, mobilizator. Se schițează, de altfel, și un program de reformă morală, după paradigma luministă, în numele căreia G. și-a croit activitatea. Însemnare a călătoriii mele..., important document social, ideologic, etic și psihologic al fazei de trecere spre modernitate, rămâne, în literatura română, cel dintâi jurnal de călătorie tipărit. Autorul, genuin, încă nu avea gustul pentru
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
apare Înaintea blogurilor, e limpede că autoficțiunea anunță literatura de blog, sprijinită pe două principii: cel democratic al literaturii de masă, conform căruia oricine știe să scrie și să citească poate să publice și să comenteze ce publică alții (principiu luminist, lipsit pînă acum de suport tehnic pentru a se realiza) și cel romantic al autenticității, conform căruia valoarea expresivității nu depinde de formă. Mai rămîn două zone de scriitură. Unul poate fi socotit o specie a minimalismului, l-am numit
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dimpotrivă, umanitatea sălbatică a viitorului SF se aseamănă punct cu punct modului de funcționare a societăților tradiționale, unde cruzimea se manifestă ritualic iar biologicul primează, ierarhizează și selectează. Ipoteza esenței animalice a omului În contradicția cu cele postulate de umanismul luminist mi se pare irefutabilă și reapariția ei În urma declasării tuturor sistemelor de valori ne-critice mi se pare semnificativă În cel mai Înalt grad. Luc Ferry, Într-o carte din 1996, Marcel Gauchet În Dezvrăjirea lumii, iar pe de altă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
după 1945. Istoria reprezenta o știință riguroasă, guvernată de legi obiective, așa cum legifera paradigma deterministă a celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, în frunte cu Marx, paradigmă născută și autoproclamată ca unică moștenitoare legitimă a Rațiunii luministe, și ea era cea căreia îi revenea sarcina să depoziteze adevărul trecutului; dacă exista un adevăr științific empiric al prezentului, atunci de ce să nu fi existat și un adevăr al trecutului? De la enunțarea principiilor societății comuniste guvernate de Rațiune și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cultură și politica religioasă a lui Rakoczi Gyorgy I 3. Ortodoxia protestantă în Europa și Transilvania sec. 17 4. Evoluția puritanismului din Transilvania 5. ��tiința și religia reformată în sec. 18. Bod Peter 6. Iosif al II-lea și absolutismul luminist 7. Misiunea internă și efectele acesteia între cele două războaie mondiale Bibliografie 1. Ama kegyelemnek mennyei harmatja. Szerk. Balogh Judit. Budapest-Kolozsvar, 1995 2. Apaczai Csere Janos (1625-1659). Szerk. Kiraly Laszlo. Budapest, 1975 3. Apaczai Csere Janos: Magyar Encyclopaedia. Bukarest, 1977
ORDIN nr. 3.151 din 25 ianuarie 2011 privind aprobarea programelor de religie reformată pentru susţinerea examenului de definitivare în învăţământ şi a gradului didactic II. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229955_a_231284]
-
Timotei Cipariu, "Epistolar", text îngrijit, studiu introductiv și note de ~, Editura Academiei Române, București, 2005 (prefață de Eugen Simion). III. Articole (selectiv). "Publicistica științifică a lui August Treboniu Laurian", în “Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, XXII, 1979, p. 179-201; "Blajul luminist. O analiză a structurilor culturale", ibid., XXIII, 1980, p. 187-208; "Petru Maior și epoca sa", ibid., XXVII, 1985-1986, p. 19-30; "Începuturile Prefecturii Câmpiei la 1848", ibid., XXVIII, 1987-1988, p. 39-79; "Poezia lui Gheorghe Șincai", ibid., XXIX, 1989, p. 401-433; "Opera
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
VII-VIII, 1986-1987, p. 269-289; "Recepționarea operei lui Nicolae Bălcescu în Transilvnaia", în “Studia et acta Musei Nicolae Bălcescu”, (Muzeul Memorial Nicolae Bălcescu, Bălcești pe Topolog - Vâlcea), IV, 1976, p. 115-131; "Bonifaciu Florescu și Memorialul transilvănean de la 1882", ibid., p. 135-147; "Luministul Samuil Vulcan. (Crâmpeie inedite)", în “Crisia”, (Muzeul Țării Crișurilor, Oradea), X, 1980, p. 583-587; "Ordonanțele școlare ale lui Moise Fulea în Sălaj", în “Acta Musei Porolissensis”, (Muzeul Județean Zalău), XI, 1987, p. 537-582; "Alexandru Sterca Șuluțiu în apărarea lui Iancu
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
tatăl său, după care a început să lucreze într-o tipografie din Baku. Acești ani i-au trezit interesul fața de publicistică. Începând cu anul 1903, articolele sale au apărut în ziarul ""Șərqi Rus"" ("Orientul rusesc"), tipărit la Tiflis de luministul M.A.Șahtaxtlî. După revoluția rusească din anul 1905, el scria pentru presă azeră, la ""Füyuzat"", ""Həyat"", ""Tərəqqi"", ""Irșad"" etc., editate de naționalistul Ali bey Hüseynzade și liberalul Ahmad Ağaoğlu. Ulterior însă, pe urma el preferă ideile social-democrate larg răspândite
Mammad Emin Rasulzade () [Corola-website/Science/303972_a_305301]
-
fără a afecta prea mult calitatea filmului. Toți actorii și regizorii se retrag la vârsta de 70 de ani. Primele filmele necesită un cameraman și o persoană care să anunțe începerea scenei. Cele mai avansate cer un sunetist, un tehnician luminist make-up artist și alți membri. Printre angajați se mai numără și figuranți (care pot fi promovați la statutul de actori), scenariști, oameni de serviciu, reparatori, etc. Pentru a crește prestigiul studioului, el trebuie să fie curățat periodic, și plin cu
The Movies () [Corola-website/Science/331194_a_332523]
-
în „Lucrări de muzicologie”, vol. IV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1968 "Personalitatea lui Dimitrie Cantemir și unele aspecte ale gândirii sale muzicale", în „Lucrări de muzicologie”, vol. V, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1969 E"lemente luministe în cultura muzicală românească din Epoca Școlii Ardelene", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1970 <ref<nowiki/>http://musicologypapers.ro/Revistevechi/Lucrări%20de%20Muzicologie%20vol%206.pdf<nowiki/ref> "Leș Sciences musicales en
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
bază de interpretare a Bibliei, vieții, credinței și teologiei. Cuvântul "liberal" denota inițial o dispoziție caracteristică de a interpreta scriptura conform perspectivelor filosofice moderne (de aici ai termenul paralel de modernism) și axiomelor științifice moderne, încercând astfel să atingă idealul luminist de punct de vedere obiectiv, lipsit de noțiuni preconcepute de autoritate a scripturii sau de corectitudine a dogmelor bisericești. Importantă era interpretarea "științifică" a textului și chiar a eticii. S-a argumentat că axiomele științei moderne aveau un nucleu etic
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
ne propune pentru zece zile un microcosmos animat de forța iubirii”, mărturisea președintele României, Klaus Werner Iohannis. “Teatrul este o formă aparte de iubire. Sau o formă curată a adevărului. Căci el ne reunește pe toți - actori, regizori, scenografi, costumieri, luminiști, spectatori spre a ne înălța pe toată durata spectacolului împreună, undeva, deasupra timpului. Puține arte declanșează, în rândul publicului, iubirea pătimașă pe care o provoacă teatrul”, dezvăluia Ionuț Vulpescu, ministrul Culturii. „Suntem foarte norocoși să spunem că-i avem pe
Despre dragoste și teatru în prima conferință de presă a Festivalului de Teatru de la Sibiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105484_a_106776]