172 matches
-
un procent de 1% inspirație, intră cu o cotă de 99% în compoziția geniului. După felul în care confirmă sau nu „rețeta”, marii artiști se împart în „serioși” și „neserioși”, „concentrați” la masa de scris sau în fața șevaletului, respectiv „inconstanți”, „lunateci”, „zăpăciți”, vaganți prin jungla vieții; sau: „sobri” și „boemi”, „muncitori” și „risipitori” etc. etc. etc. - cu toate variantele intermediare, bineînțeles. Vasăzică, talentul ieșit din comun al lui Gheorghe Crăciun s-a sprijinit pe o tenacitate la fel de formidabilă. Avea un veritabil
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
din împingerea în prim-plan a personajelor, din studiul unei suite de comportamente patologice care au dominat, de la un capăt la altul, comunismul românesc. Dacă într-o primă fază putem vorbi de acțiunea iresponsabilă, provocatoare și, finalmente, sinucigașă a unor lunateci, a unor eroi ieșiți din subterana dostoievskiană, pe măsură ce evenimentele istorice au favorizat direcția comunistă, „somnambulismul” s-a transformat într-o formă de rapacitate politică. Bolșevicii români de primă oră nu sperau nici în vis că vor ajunge vreodată să exercite
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
Inevitabil, inaugurarea s-a făcut cu Viața e frumoasă (importat pentru rețeaua autohtonă de către New Films Internațional - România), Roberto Benigni trimițînd o scrisoare cinefililor români care l-au îndrăgit dintr-o manifestare similară a anului 1990 cînd a fost neuitatul lunatec fellinian. De la maestrul dispărut modernul clovn a moștenit cu siguranta respectul pentru spiritul ludic pe care-l glorifica de fapt multipremiatul sau film unde rîsul înfrunta oroarea. Actualitatea mesajului acestei pelicule se verifică indirect printr-o altă care alătura Holocaustului
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
Mare - sâmbătă, 1 octombrie, ora 19:00 - "Comedia erorilor" , după W. Shakespeare, regia: Mihai Mălaimare, duminică, 2 octombrie, ora 19:00 - , "Comedia erorilor" după W. Shakespeare, regia: Mihai Mălaimare. Amfiteatru în aer liber: vineri, 30 septembrie, ora 19:00 - "Pierrot lunatecul", regia și scenariul - Mihai Mălaimare Teatrul Mic: joi, 29 septembrie, ora 19:00 - "Visul unei nopți de vară", vineri, 30 septembrie, ora 19:00 - "Visul unei nopți de vară, sâmbătă, 1 octombrie, ora 19:00 - "Sex on the bici", duminică
Vrei să mergi la teatru? Care e programul teatrelor bucureştene în perioada 26 septembrie - 2 octombrie () [Corola-journal/Journalistic/68883_a_70208]
-
melodrame, spărgînd regulile și dinamitînd genul din interior. Pentru acest dificil pariu și-a ales-o parteneră pe vestita Björk, căreia i-a cerut nu doar să scrie muzica, ci să interpreteze și rolul principal. Vedeta islandeză - în ciuda aerului ei lunatec - s-a dovedit o colaboratoare severă care s-a opus ,,terorismului psihologic" exercitat de către cineastul ce-i pretindea epurarea partiturii de orice sentimentalism. Ea, romantică de modă veche, dorea să-i confere eroinei poezie și mister. El, cinic cu virtuți
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
ceară pîrghii mai iraționale, mai adînci, cînd de fapt totul se petrece conform unei scheme raționale. Totul e logic în felul în care Madeea Axinciuc descrie mecanismul profeției. La rîndul lor, profeții sunt niște ființe eminamente logice, iar nu niște lunateci zbătîndu-se pradă unor transe clarvăzătoare. Asta nu înseamnă că misterul lumii nu ar exista și că providența ar fi o predestinare democratică la care poate avea dreptul oricine. Misterul există, dar el trebuie deosebit de secret. Secretul e ceva vizibil pe
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
-ți provoacă oroare, scârbă sau te deprimă până-n pragul casei de nebuni. Cum a fost posibil să iasă la suprafață doar pleava, nesimțirea și agresivitatea? Ori suntem paranoici, ori cei care vorbeau despre bunătatea, cinstea și omenia românului erau niște lunateci. Minciuna sfruntată, în față, și înjunghierea lașă, pe la spate, au devenit cele două modalități de manifestare ale "românității". Ne-am vinde și plombele din gură, numai să-i putem face rău semenului nostru. Haită flămândă, înebunită de lăcomie, de lupi
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
să moară.” Avem regresiunea în toată cuprinderea: și putrefacția, și fertilitatea ei. Pe bună dreptate, Călinescu pune mereu împreună descompunerea și germinația, dar accentuează într-un singur loc: „Toate poeziile lui Eminescu exprimă această încetare a rezistenței individuale, pasul de lunatec către lac și codru, locuri de fermentație”. Oricum, accentul principal nu cade pe acest aspect. De fapt, nici nu există accent principal. Dornic să cuprindă totul, neconcentrându- se pe esențial și nici - cum ar fi cerut propria sa idee despre
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
părintelui se perpetuează: într-o zi, Andreas se descoperă poet. Umorul e debordant, ironia încă nu s-a născut pentru prea-tînărul povestitor, dar mult nu va întîrzia. Sam-tatăl e o figură mitică, e primul și cel din urmă părinte, e lunatecul absolut la fel cum e poetul absolut, trăiește în păduri, dar nu se desparte de pelerină și halbțilindru. Realismul magic își are părinții și în Europa Centrală, spațiu unitar în diversitatea-i de nume și de voci; unul dintre ei
Europa de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16047_a_17372]
-
Rafailo al Banatului; 31 august - Sf. Mc. Flor; Cuv. Iovan de Ril. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 28 august - Duminica a 22-a de peste an. Augustin, Hermina; 29 august - Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 28 august - Duminica 10 d. Rusalii (Vindecarea lunatecului). Cuv. Moise Etiopianul (†400); 29 august - Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul; 31 august - Așezarea în raclă a brâului Maicii Domnului (sec. IX-X); 1 septembrie - Cuv. Simeon Stâlpnicul (†459); Începutul Anului Nou Bisericesc; 2 septembrie - Sf. Mc. Mamant; Sf. Ioan Postitorul
Agenda2005-35-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284139_a_285468]
-
personaj urmuzian, sesizat de G. Călinescu, Domnul-cu-servieta, sau, de ce nu, kafkian, și pe care Alexandru George îl va evoca împreună cu protagonistul din Bercu Leibovici de Al. O. Teodoreanu, cînd va încerca să explice sinuciderea din Inspecțiune de Caragiale. Romanul postum Lunatecii (1965) este mai obiectiv și mai cuminte, însă teribil de demodat, cu un Oblomov român în centru, după cum s-a remarcat imediat, deambulînd printr-un București din întîia jumătate a secolului XX. După cum în poezia lui Vinea o regăsim pe
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
obiectiv și mai cuminte, însă teribil de demodat, cu un Oblomov român în centru, după cum s-a remarcat imediat, deambulînd printr-un București din întîia jumătate a secolului XX. După cum în poezia lui Vinea o regăsim pe aceea interbelică, în Lunatecii se strevăd Holban, Sebastian, Gib Mihăiescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu și alții. Romanul are finețuri artiste de tip proustian, în portretistică. Două surori sînt zugrăvite ca Ana și Maria din tabloul lui Da Vinci. Obsesia erotică este, ca în toată
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
prin capriciu. Din nou gustul scriitorului este prost: romanul coboară în trivialități de foileton. E inexplicabil cum a putut găsi I. Negoițescu "remarcabile" primele două sute de pagini din celălalt roman postum al lui Vinea, elaborat cam în același timp cu Lunatecii, și anume Venin de mai (1971). E drept că în ele "pedagogia și prostituția fac casă bună", dar într-o tramă epică banală despre inițierile sexuale ale unor liceeni din care pedagogia cam lipsește. O dată cu ea, este ratat un posibil
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
-te și înjugă boii, că acușica-i ziua mare și avem oleacă de drum.” „Da’ unde vrei să ajungem, mă rog frumos?” „Păi unde crezi tu? La încărcat, băiete!” Și uite așa aproape fără să-mi dau seama - ca un lunatec - am înjugat și iată-ne la drum încărcați ca întotdeauna! Și bine ați făcut, pentru că așa singuri parcă ne ploua și ne ningea - a intervenit Hliboceanu. Să știi, că treaba rămâne însă așa cum am hotărât-o ultima oară. Noi doi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și-a revenit și s-a apucat să-l ajute pe Cotman, care lucra cu mare îndemânare. După o vreme aproape au terminat treaba... Măriuță, mai adă niște lemne și întețește focul cela din sobă. Ea a plecat ca o lunatecă să îndeplinească porunca lui Cotman. Când s-a întors, orice făcea prin cămăruță, nu scăpa prilejul de a arunca câte o privire spre trupul lui Hliboceanu... Îl drămăluia parcă bucățică cu bucățică... Știi ce îmi mai trebuie, Măriuță? Știu. Ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
încăpeau cu toții. Trebuia făcut un al doilea transport. Din ambiție, s-o încerce pe ea, sau din milă, bătrâna stărui să însoțească rănitul și să i se îngăduie să-l vegheze la spital până-și va reveni. Trăiesc ca o lunatecă, îi mărturisi lui Tudor noaptea aceea, lăsând capul pe spate și închizând ochii, ca și când ar fi privit adânc în sine. Mă arunc în farmecul nopții ca-ntr-o apă-vie care mă curăță de uscăciunile zilei. Ți-amintești poveștile cu feți-frumoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
i-a strâns mâna eroului în război, e ca un sânt care-n visul tinerețelor lui a văzut pe asprul și bătrânul Dumnezeu. Mândru și mare față cu Domnitorul (Posa-Essex). Desprețuitor sublim față cu curtizanii (Alb). MIRA. Fată palidă și lunatecă, cu inima la început rece ca [a] unei vergine ce-a visat cerul. E personificarea unei rugăciuni melancolice care nu se știe cum de rătăcește pe pământ când nimica din ea nu se pare a fi a pământului. Nu are
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Vergina care, moartă, stă-ntinsă în tăcere E-amorul ce îl simt eu. E tristul meu amor Ce stins îl păstrez încă în inim-un odor. Deși-nghețat și palid, dar totuși mai mângâie Inima mea cea moartă... ........... dar cîteodată-nvie Un gând lunatec, palid, nebun, dar de lumină, Ce inima mea stinsă în noaptea-i o-nsenină. Ș-atunci (arunc-]amoru-mi giulgiul ce-l înfășoară Se uita prin spărtura a bolții la steaua care zboară Pe țărmul lumei moarte... Eu auria speranță Ce-n
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Pe țărmul lumei moarte... Eu auria speranță Ce-n cerul lumii, -n norii-i, lumina-i o balanță Și las-o rază albă candidă, blândă, lină, Pe-iubirea mea trezită din inima-n ruină. {EminescuOpVIII 168} dar cîteodată-nvie Un gând lunatec, palid, nebun, dar de lumină, Ce inima mea stinsă în noapte-i o-nsenină. Ș-atunci arunc-amoru-mi giulgiul ce-l înfășoară, Prin bolta spartă s-uită la steaua care zboară Pe cerul lumei moarte. Stea... aureea speranță Ce-n cerul lumii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
I ȘTEFAN, MAIO SC[ENA] II MAIO (singur) 3. MAIO, ARBORE (cu hârtiile de la Direptate) 4. PRECEDENȚII, BOIERII, DOMNUL 5. ARBORE, DOMNUL 6. PRECEDINȚII BOIERII, MAIO ACT. III (ca ambitul unei capele, poate să fie fără mobile) 1. MIRA (vine lunatecă și se pune-n scaun dormind) 2. MIRA, MAIO (îi dă scrisoarea către Arbore) 3. MIRA, ARBORE 4. PRECEDINȚII EPISCOPII 5. ARBORE (singur) 6. ARBORE, MIRA 7. Zgomot. Intră oștire cu Ștefan, răpesc pe Arbore și Mira - tremolo - vine Maio
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
inima - venin, sufletul - venin, creierii - venin, - d-ar trebui ca apoi să mân astfel, spre pedeapsă, ca blestem otrăvit, ființa mea din eternitate în eternitate. 2254 Popa nu știe că obiectul nebuniei lui Ștefan e Mira și că Mira e lunatecă și la începutul actului are în adevăr intențiunea s-o otrăvească pe Mira cu desăvârșire, promițîndu-i Adinei că-i va [da] spre Vorgeschmack al omorului pe Ștefan, să-i aducă otrava, dar văzând la urmă că Mira e nebunia fiului
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o piarză pe ea întîi, pentru ca să-i poată reuși planurile. Marcu, fiu de Domn, singur urmărește ideea d-a se preface înamorat de Anna, pentru ca să poată stinge sufletul acestei fiară, cu toate că este înamorat nebun de îngerul gîndirei, d-acea umbră lunatecă. Urmărind lunateca, el vede că intră în Curtea Domnească. II. SCENE 2254 [MIRON-ȘTEFAN] Ce face Mira? [UN GLAS] Bine, te-așteaptă; te duci curând după ea? 2 2254 MIRA, PINT[E]A [MIRA] Fugi, Pinte, căci Moldova arde-n urmele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe ea întîi, pentru ca să-i poată reuși planurile. Marcu, fiu de Domn, singur urmărește ideea d-a se preface înamorat de Anna, pentru ca să poată stinge sufletul acestei fiară, cu toate că este înamorat nebun de îngerul gîndirei, d-acea umbră lunatecă. Urmărind lunateca, el vede că intră în Curtea Domnească. II. SCENE 2254 [MIRON-ȘTEFAN] Ce face Mira? [UN GLAS] Bine, te-așteaptă; te duci curând după ea? 2 2254 MIRA, PINT[E]A [MIRA] Fugi, Pinte, căci Moldova arde-n urmele lor. {EminescuOpVIII
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-ndelungată și multă În sufletul meu eu te-am strins, M-ai învins. AMÎNDOI Tu ce ești zeilor suroră gemene Cu linul pas, Nu are nimene un cânt să semene Cu al tău glas. Spune-ne cântecul ce-n nopți lunatece Adese-l cânți Când luna tremură pin ceți apatece, Pin codrii sfinți. Vin iubite! Cungiura-voi Cu-al meu braț al tău grumaz Și lipi-voi a mea față De-arzătorul tău obraz. SIRENA Vin iubite, căci zăpada Dulce-a sânului
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ști tu cum privirii-mi cerească se arată, Cât e de dulce chipu-i... atunci n-ai putea spune C-un geniu infernal e acea sântă minune. Când ca un vis argenteu plutește blonda lună Și noaptea-i o regină lunatecă și bună, Când cerul rîde-albastru pe somnoroșii nori Și valuri lovesc țărmii cu spumele răcori, Eu de pe stâlpul negru iau arfa de aramă... La cântul meu s-asculte un val pe altul cheamă Durerea ce-i în ele. Când cânt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]