1,582 matches
-
scrie divers deși analizam un singur vector al poeticii sale, cel al erotismului metaforizat: “vorbește cu mine cum ai strivi nisipul în îmbrățișarea pescărușilor și apoi ai arunca plaja în apa mării lacrima sunet atârnat de o chitară când clipește lunecăm străini unul prin altul” (Dinți de umbră) Chiar dacă urmează căi bătute de înaintași, erotica lui Simion Cozmescu inovează. Iață un clișeu al murgului ( Nichita Stănescu), în trei ipostaze diferite, care relevă viziuni diferite a sentimentelor, mereu aproape de elementele naturii, atât
POEME MAI LUNGI DECÂT NUMELE TĂU- SIMION COZMESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1476702261.html [Corola-blog/BlogPost/373818_a_375147]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ZIDUL Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 478 din 22 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache îmbrățișez un portret. mâna lunecă pe chipul uitat. îl las zidului. privesc fotografia. flori de sticlă, culori... ochiul din gând e orb. triunghiul răzbate-n privire. laturi vălurite, încheagă visul. dincolo... e liman? orizontul... Referință Bibliografică: zidul / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ZIDUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Zidul_anne_marie_bejliu_1335117370.html [Corola-blog/BlogPost/357160_a_358489]
-
pentru mine, Atunci eu mor de al tău dor, Și n-am să pot să-ți spun vreodată, Căci tu rămas-ai călător. Când cerul curge lacrimi sfinte În focul dorului din mine, Atunci eu plâng fără cuvinte Să-mi lunec urma înspre tine. Anevoioasă-mi e umblarea Cu orice pas și sufletul mai greu, Și bătucită-n jale-mi e cărarea Ce duce înspre tine dragul meu. În clocot de durere-mi fierbe pasul Și tălpile desculț însângerate, De cât
CÂND CERUL PLÂNGE PENTRU MINE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1466889507.html [Corola-blog/BlogPost/368550_a_369879]
-
dantelărie plină de vii sclipiri într-o feerică lumină. Îmi plac dantelele clădirii ce-n evul mediu a fost clădită, dar și arabescul oriental, mai ales dacă e desenat de picioarele gingașe și greu de stăpânit ale unei balerine ce lunecă precum un fulg în lungul scenei... Nu pot uita cum timpul zboară când uit privirea să-mi întorc din largul mării înspumate! Privesc pierdut ca-ntr-o visare și văd dantelele dansând pe vârf de valuri adunate, ca într-un
DANTELA CU CIOCĂNELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 by http://confluente.ro/Dantela_cu_ciocanele_marian_malciu_1332281048.html [Corola-blog/BlogPost/354666_a_355995]
-
zbor... S-a așezat în palmă cu blândețe. În drumul lui, ce căuta pământul, S-a prins în palma mea ca-ntr-un popas Și am simțit în moartea lui sărutul Și lacrima de înger ce-a rămas. Mi-a lunecat în luciul ei privirea Și gândul către viața de apoi. Prin moartea lui, și-a-ndeplinit menirea, Să fie fir de viață pentru noi. Referință Bibliografică: Ninge ... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 291, Anul I, 18 octombrie 2011. Drepturi
NINGE ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Din_dansul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/361116_a_362445]
-
text. Această carte depășește bariera expunerii, este o carte de strigăt tăcut a unei mari dureri. “Mă întreb: Cu-adevărat m-ai iubit, de vreme ce-ai plecat într-atât, c-ai murit? Mă întreb și-apoi tac. Am tăcut. Lunec în bezna deznădejdii, ca un orb, ca un mut.” (5) Eugen Dorcescu, poetul religios cu un profund spirit ortodox, ne dăruiește versul său de reflexivitate mistică dar și uman sentimentală, acum, în momentele cumplitei pierderi a iubirii sale de toată
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
e verde frigul iernii dincolo de tine femeie o ceață moale ne-afundă-n uitare flori virgine mor peste amintirile noastre sub blândul adio ne facem și noi seară ne facem noapte și iluzie cornul nostru mai suna-va peste glorii peste timp lunecă spre abatoare trandafirii dați în floare ce odată-ți erau ție vrajă dulce de petale aruncate în drumul vieții un covor în a ta cale plângi cu fruntea-n perna albă și cu lacrimile-n ochi singură-n crivat de
LOGOS ŞI EROS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Logos_si_eros_ion_ionescu_bucovu_1352114233.html [Corola-blog/BlogPost/351272_a_352601]
-
-l întreba pe Praporică: ,,Mâine cine-ți va mai lua locul, domnule Praporică? Azi trec cioclii, te buzunăresc și te duc la morga, te-amestecă cu toți morții și te fac cenușă, praf și pulbere...” O lacrimă, apoi alta, căzură, lunecară pe obrajii lui încinși, după care îl apucă un tremurat, ce era cu el, îl trăsese curentul, privi spre Cișmigiu și își aminti de pădurea lui de acasă, cumpărată proaspăt de la Eliza Câmpineanu, ce bine ar fi fost acolo în
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1433226091.html [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > TIMPUL Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 748 din 17 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului TIMPUL Strop cu strop lunecând onctuos în clepsidră picăturile de melasă sufocă în gustul fericirii perfecte zborul efemeridei. PE TREI SURCELE Răsunet ascuțit de pinioane ruginite zgâriindu-mi timpanul zodia cancerului iar urcă pe cer înnălbind orizontul și-obrajii pântec ai celui pe trei surcele
TIMPUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Editura Timpul_tania_nicolescu_1358450366.html [Corola-blog/BlogPost/342381_a_343710]
-
melodiei, i-a scos cămașa pentru a-i măsura în voie pieptul cu limba și buzele. După fiecare dans se golea câte un rând de pahare și, foarte curând, sutienele erau aruncate neglijent pe un fotoliu, iar fustele și pantalonii lunecau pe unde se nimerea să fie dezbrăcate. Când Doru și blonda ce-o purta pe brațe au anunțat că sunt în căutarea unui dormitor, Mișu a început să râdă în hohote: - Băi, paparudelor! Ce-i, băi, cu voi? Vă deranjează
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_3_marian_malciu_1327173986.html [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
Înaltului trăinicia, poetul privește diamantele prelucrate vicios, pe buze cu șoapta înfioratelor treceri... Uită pasul spre dincolo de Poartă și rostirea lui "a avea". Lasă pradă luminii, ființa sa. Drumurile nu încetează din a colbui versul. Rămâne singură, metafora să-și lunece trupul de foc printre oasele cuvintelor fără vlagă. Alăturate sau nu zborului ființei, aripile definesc fărâma de speranță. Zborul rămâne zbor dincolo de cuvintele nerostite ». Această formă de exprimare îi permite autoarei să se exprime într-un discurs liber (spre un
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1427036577.html [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
înmulțită mereu cu fiecare infinit finit, când ochii nu mai privesc zarea ci acel înapoi umbrit. Acum liniștea vrea să se aștearnă... Vioara arcuiește sunetele. Pielea mi-o simt împăturită. Revăd trupul chircit. Îl las să-și destindă celulele. Muzica lunecă prin arterele timpului pe care-l trăiesc acum, mereu acum... Saltă trupul în acoladele vieții. Tresare umbra, tresar suratele ei. Cel mai ușor mi-ar fi să mă prind în hora lor nebună, să văd care dintre noi se prăvălește
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1427036577.html [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
zid de suflet peste care alunec cu propriile-mi sentimente și mă gândesc că pot face din mine chiar un giuvaier de cuvânt sau o sumă de gânduri. Răsfoind propriile pagini peste care în timp s-a așezat câteodată uitarea, lunec spre meditație și port cu mine cea mai fascinantă armă: amintirea. Căci, filă cu filă, îngălbenite de timpul nemilos, eu iau cu mine nemurirea și nimeni nu-mi poate spune că acele fășii ale trecutului nu se pierd, din moment ce cu
POVESTEA UNUI JURNAL. MIE ÎNSUMI ŞI NIMĂNUI ALTCUIVA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_unui_jurnal_mie_insumi_si_ni_cristea_aurora_1342351006.html [Corola-blog/BlogPost/348318_a_349647]
-
caligrafiezi pe geam chipul iubitei nămețit printre zăpezile copilăriei să fii un fel de tunel prin care avalanșa timpului își trimite săgeata în carne de vers și mirare să fii plugul ce curăță zăpada pe înserare când pârtia te întoarce lunecând în brațele iubitei plângând... Referință Bibliografică: Rugă / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 244, Anul I, 01 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
RUGĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ruga_0.html [Corola-blog/BlogPost/355984_a_357313]
-
bufniță da bufniță strângând cuvintele iubirii cu înțelepciunea farurilor părăsite la colțuri de lumi apropo lumile sunt ascuțite la capete sau rotunde habar nu am cum să le desenez pe pânza de apă deasupra căreia las propria-mi minte să lunece Doamne cât de bine gust și degust tăcerea liniștea coboară și urcă odată cu șarpele pe scara timpului fără acoperire materială când reușesc performanța asta mă transform eu însămi în pasărea aceea singuratică și iubesc secundele fără limite las integralele derivatele
ÎNTR-UN PICIOR PE ŞAPTE (ŞOTRON) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 by http://confluente.ro/Intr_un_picior_pe_sate_sot_anne_marie_bejliu_1364030145.html [Corola-blog/BlogPost/345370_a_346699]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > LACRIMILE LUI MOȘ CRĂCIUN Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1820 din 25 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului LACRIMILE LUI MOȘ CRĂCIUN Printre ramuri se strecoară Fulgii cu miros de ger, Pe zăpadă-o sănioară Lunecă pe șini de fier. Patru reni cu coarne late O trag iute prin nămeți, Moș Crăciun pe-o bancă șade Și-i îndeamnă: „Hai, băieți!” Se întind renii în hamuri, Clopoței de aur sun’, Se văd căpușoare-n geamuri: - Vine, vine
LACRIMILE LUI MOŞ CRĂCIUN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1451035293.html [Corola-blog/BlogPost/370379_a_371708]
-
florii, și ea... trecătoare, Grija mi-o observă din ochii întristați. Mă doare ignoranța, până la extreme Și-atâta aroganță din sufletele reci! Mă întristează clipa...și-o aud cum geme Când iubirea piere din inimile seci! Când izvor de lacrimi lunecă pe-obraz De Răul...ce doare, mă uit pe fereastră. Mă furișez...în vis, departe de necaz, Zbor spre orizont, pe-o aripă albastră... © D. Theiss Referință Bibliografică: Sunt doar călător... / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 985
SUNT DOAR CĂLĂTOR... de DOINA THEISS în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Sunt_doar_calator_doina_theiss_1378917170.html [Corola-blog/BlogPost/365997_a_367326]
-
care te îmbie să-ți lași privirea să curgă pe liniile ei, căci numai atunci vei descoperi trupul gol cu culori sensibilizatoare fiindului. Dacă nu ai trăirea în forma și culoarea artistului nu te încumeta să îi privești pictura, pentru că luneci în neant și neînțelesul te va domina în întunericul lipsit de puterea de a admira, pentru că nu vei ști ce să admiri: culoarea, linia sau forma. Pictura lui Picasso este un întreg, nu ai cum vedea doar unul dintre elementele
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Picasso_si_intimitatea_lumii_pudice_stefan_lucian_muresanu_1331059950.html [Corola-blog/BlogPost/348385_a_349714]
-
Înainte de culcare pe întinderi de opal Cerul fața-și lustruiește cu un nour-pămătuf, Doar un zbenghi de spumă însă mai rămâne ca un ciuf, Noaptea-n haina ei de gală se reflectă în astral. Pe ghețușul alb al vremii pasul lunecă ușor Străbătând în timp și spațiu firmamentul ca și ieri, Omulețul-spiridușul cară sacul cu poveri Opintindu-se să-l salte peste creasta unui nor. Eu m-am pregătit din vreme să-l întâmpin cu un cânt Și aștept cu nerăbdare
CÂNTEC DE IARNĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cantec_de_iarna_george_nicolae_podisor_1327302505.html [Corola-blog/BlogPost/360548_a_361877]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ȘI VIORILE DOR Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 332 din 28 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Când viorile dor e semn de tăcută tristețe de lacrimi suspine de gând în trecut călător... Lasă arcușul să lunece liber pe coarda gingașă ascunsă vibrantă cu sunete-nalte pline de dor... Atunci vei culege ploaie de zâmbet de ochi luminoși și vorbe în sunet-cuvânt de pace și-adâncă iubire în cânt... Referință Bibliografică: ȘI VIORILE DOR / Marian Malciu : Confluențe
ŞI VIORILE DOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_viorile_dor_0.html [Corola-blog/BlogPost/358855_a_360184]
-
Regreta imens de câteva zile, de când, lucrând atent cu subconștientul său, așa cum se obișnuise și îl instruise în plus doctorul Cezar Nistorescu, a înțeles cât de grav a greșit. A revăzut a doua oară momentul în care a observat sania lunecând la vale, pe pârtie, singură. A văzut cu ochii minții și momentul în care unul dintre cei doi bărbați care o ajutau pe Laura să se ridice, făcea fotografii. Apoi, l-a identificat pe cel care o prinsese pe după umeri
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1431470720.html [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
Publicat în: Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017 Toate Articolele Autorului Pe-nserat, când blânda-lună Se-oglindește-n luciul mării, Plâng egretele și stârcii, Își înalță, valul, spuma. Farul trist, stingher, pe maluri, Își aprinde ochiul magic; Vin spre țărm, plutind, vapoare, Lunecând ușor pe valuri. Se aud în depărtare, Voci de zâne despletite; Cheamă-n larg, către abisuri, Rătăciții lupi de mare. Luna falnică iși cerne, Vise, temeri și dorințe; Pe nisipuri argintate, Faldul nopții, se așterne. Referință Bibliografică: Pe-nserat / Florina Emilia
PE-NSERAT de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1494937489.html [Corola-blog/BlogPost/379482_a_380811]
-
Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1239 din 23 mai 2014 Toate Articolele Autorului imagine: Vechea biserica de lemn de la Putna privesc însetată stânca încercărilor. câte o piatră poposește pe banca de la poalele muntelui de întrebări. răspunsurile le văd lunecând prin cer. basmele ochilor mei îi transformă în zmei balauri., meduzele pui ai Meduzei apoi, îngeri fecioare și flăcăi din aurul razelor solare... o nebunie întreagă se construiește dezbracă învelește în fața gândului meu, ca într-un film uneori alb negru
PRIVIRE ÎNSETATĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1400865279.html [Corola-blog/BlogPost/346917_a_348246]
-
ghiară și cu o forță puternică îi strângea inima, parcă oprind-o. Se sprijini repede de mobila de bucătărie să nu cadă. Deschise robinetul si umplu un pahar cu apă din care bău de parcă se îneca cu picăturile ce abia lunecau pe gât. Fata din fața sa era parcă fantoma care a urmărit-o toată viața și de care reușise să se detașeze în ultimii ani, de când copii se făcuseră mari. Era parcă Viorel cel de acum peste douăzeci și cinci ani deghizat în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405430516.html [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
-
unul dintre aceștia în drumul ei...” Când Nocturna elibera ultimele acorduri am salutat-o o dată în plus și în doi pași m-am apropiat să o întreb cât timp rămâne să mai cânte. Avea mirarea în priviri și vorba îi lunecase domoală pe buze. „De ce mă întrebi?” Aș vrea să te cunosc și să primești invitația mea, aici... și semnalasem mai mult din privire, cafeneaua de peste drum. Străbunicul meu era latifundiar. Toți feciorii lui au fost trimiși la studii la Paris
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1427413717.html [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]