306 matches
-
de voluntari Înfruntându-i pe Înrolații de pe străzi. E imposibil de aflat cine au fost toți acești trăgători. Dar e ușor de Înțeles de ce i-a denumit poliția lunetiști. E ușor de Înțeles de ce primarul Jerome Cavanaugh i-a denumit lunetiști, ca și guvernatorul George Romney. Prin definiție, un lunetist, acționează singur. Un lunetist e laș: se furișează și omoară de la distanță, nevăzut. Era convenabil să le spună țintași, pentru că dacă nu erau lunetiști, atunci ce erau? Guvernatorul n-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
imposibil de aflat cine au fost toți acești trăgători. Dar e ușor de Înțeles de ce i-a denumit poliția lunetiști. E ușor de Înțeles de ce primarul Jerome Cavanaugh i-a denumit lunetiști, ca și guvernatorul George Romney. Prin definiție, un lunetist, acționează singur. Un lunetist e laș: se furișează și omoară de la distanță, nevăzut. Era convenabil să le spună țintași, pentru că dacă nu erau lunetiști, atunci ce erau? Guvernatorul n-a spus-o; ziarele n-au spus-o; cărțile de istorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
au fost toți acești trăgători. Dar e ușor de Înțeles de ce i-a denumit poliția lunetiști. E ușor de Înțeles de ce primarul Jerome Cavanaugh i-a denumit lunetiști, ca și guvernatorul George Romney. Prin definiție, un lunetist, acționează singur. Un lunetist e laș: se furișează și omoară de la distanță, nevăzut. Era convenabil să le spună țintași, pentru că dacă nu erau lunetiști, atunci ce erau? Guvernatorul n-a spus-o; ziarele n-au spus-o; cărțile de istorie Încă n-o spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de ce primarul Jerome Cavanaugh i-a denumit lunetiști, ca și guvernatorul George Romney. Prin definiție, un lunetist, acționează singur. Un lunetist e laș: se furișează și omoară de la distanță, nevăzut. Era convenabil să le spună țintași, pentru că dacă nu erau lunetiști, atunci ce erau? Guvernatorul n-a spus-o; ziarele n-au spus-o; cărțile de istorie Încă n-o spun, Însă eu, care am urmărit totul de pe bicicletă, am văzut-o limpede: În Detroit, În iulie 1967, ce s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de experiență, speriați. Înaintează pe străzi, Împușcând tot ce mișcă. Uneori merg cu tancul până pe peluzele din fața caselor. Intră pe verandele oamenilor și le dărâmă pereții. Tancul din fața Casei Zebrei se oprise momentan. Aproximativ zece trupe Îl Înconjoară, ochind un lunetist aflat la etajul al patrulea, În hotelul Beaumont. Lunetistul trage. Cei din Garda Națională trag și ei, bărbatul cade, iar picioarele i se izbesc de scările ieșirii de incendiu. Imediat după aceea, o altă lumină se aprinde pe cealaltă parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mișcă. Uneori merg cu tancul până pe peluzele din fața caselor. Intră pe verandele oamenilor și le dărâmă pereții. Tancul din fața Casei Zebrei se oprise momentan. Aproximativ zece trupe Îl Înconjoară, ochind un lunetist aflat la etajul al patrulea, În hotelul Beaumont. Lunetistul trage. Cei din Garda Națională trag și ei, bărbatul cade, iar picioarele i se izbesc de scările ieșirii de incendiu. Imediat după aceea, o altă lumină se aprinde pe cealaltă parte a străzii. Milton ridică privirea și-l vede pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
prin tot cartierul? Și au fost sau n-au fost aceste arme mitraliere și Kalașnikovuri? Și de ce Își desfășurase generalul Throckmorton tancurile În zona de est, la kilometri Întregi de revolte? Așa se procedează ca să stăpânești o gașcă dezorganizată de lunetiști? Sau era ceva ce ținea mai degrabă de strategia militară? Ca și când ai fi stabilit linia frontului Într-un război? Credeți ce vreți. Eu aveam șapte ani și am urmărit un tanc Într-o bătălie și am văzut ce-am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o alta. "Dragul meu Împărat", făcu un glas pe care nu-l mai auzisem până atunci, "ai face bine să supraveghezi cine intră în bloc după ce hoarda de oameni a ieșit. Și ai fi, de asemeni, înțelept să trimiți un lunetist să-l doboare pe cel care va intra." "De ce?" "Este tipic în aceste situații ca lunetiștii să-și ocupe primii locurile." Chiar în acel moment, un alt Gardian își croia drum printre masa de oameni care ieșea. Ducea un tub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ai face bine să supraveghezi cine intră în bloc după ce hoarda de oameni a ieșit. Și ai fi, de asemeni, înțelept să trimiți un lunetist să-l doboare pe cel care va intra." "De ce?" "Este tipic în aceste situații ca lunetiștii să-și ocupe primii locurile." Chiar în acel moment, un alt Gardian își croia drum printre masa de oameni care ieșea. Ducea un tub în spate și avea o îmbrăcăminte întrucâtva specială. Lunetistul. Urmărește-l pe acel om! Camerele deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
De ce?" "Este tipic în aceste situații ca lunetiștii să-și ocupe primii locurile." Chiar în acel moment, un alt Gardian își croia drum printre masa de oameni care ieșea. Ducea un tub în spate și avea o îmbrăcăminte întrucâtva specială. Lunetistul. Urmărește-l pe acel om! Camerele deja începeau să-și perinde imaginile pe ecrane, urmărindu-l. Sergiu, trimite-l pe cel mai bun lunetist în pod. Avem oaspeți în blocul vecin. Se întoarse să plece. Unde te duci? În pod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
masa de oameni care ieșea. Ducea un tub în spate și avea o îmbrăcăminte întrucâtva specială. Lunetistul. Urmărește-l pe acel om! Camerele deja începeau să-și perinde imaginile pe ecrane, urmărindu-l. Sergiu, trimite-l pe cel mai bun lunetist în pod. Avem oaspeți în blocul vecin. Se întoarse să plece. Unde te duci? În pod. Eu sunt cel mai bun lunetist. Am zâmbit. Vom ține legătura prin radio-urile pe care le avem. Te ghidăm de aici. Ieșise în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Camerele deja începeau să-și perinde imaginile pe ecrane, urmărindu-l. Sergiu, trimite-l pe cel mai bun lunetist în pod. Avem oaspeți în blocul vecin. Se întoarse să plece. Unde te duci? În pod. Eu sunt cel mai bun lunetist. Am zâmbit. Vom ține legătura prin radio-urile pe care le avem. Te ghidăm de aici. Ieșise în viteză din cameră. Se duse la cantină, în drumul său spre pod, pentru a-și lua o pușcă cu lunetă. "Pe poziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
se auzi din mica stație radio după câteva minute. Ai ajuns înaintea lui. Fii atent! E la etajul patru... etajul cinci... etajul șase. Schimbă camera! A luat-o pe un coridor. Apartamentul 56. A treia fereastră din partea dreaptă. Fii atent! Lunetistul intrase pe ușă știind că nu va fi nimeni acolo. Se ducea spre fereastră încrezător. Doar o altă zi la lucru... Mă gândeam la Sergiu. Ce gândea? Ce făcea? Eram calm, dar puțin încordat. Aveam o singură șansă. Degetul îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
recul. Aerul mirosea a praf de pușcă. Eram tăiat ușor la ochi. Oare de ce am uitat să nu-mi lipesc ochiul de lunetă? La naiba! De fiecare dată uit! O tresărire a celor de lângă mine mă aduse înapoi. Pe monitor, lunetistul părea să fi încremenit. Parcă nici nu-și dădea seama că fusese împușcat. Puteam jura că era o statuie în imagine, nu un lunetist antrenat al Guvernului. Apoi începu să se miște ușor. Din ce în ce mai repede cădea spre podeaua blocului, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
naiba! De fiecare dată uit! O tresărire a celor de lângă mine mă aduse înapoi. Pe monitor, lunetistul părea să fi încremenit. Parcă nici nu-și dădea seama că fusese împușcat. Puteam jura că era o statuie în imagine, nu un lunetist antrenat al Guvernului. Apoi începu să se miște ușor. Din ce în ce mai repede cădea spre podeaua blocului, iar în momentul în care o atinsese cu o ușoară bufnitură, sufletul său părăsi trupul. Îl simțeam ca o despărțire, una tristă. Dar el deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
exploziei și izul de ars se împânzi peste tot. Cei doi care trebuiau să iasă din colegiu nu se poate să nu fi auzit mărturia morții. Ochii săi încă mai erau fixați, dar goi. Nu se prăbuși, cum o făcuse lunetistul când fusese împușcat de Sergiu, și nici n-am simțit cum sufletul său se desprindea de corp. O fi o chestie arbitrară! Cu toate astea, în fața mea stătea un mort. Capitolul 16 Am îngenuncheat în fața sa, i-am pus o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și să se baricadeze cum facem noi acum. Și în noi de ce au tras? Păi n-au plecat toți! Ministerul îi va lua pe cei care au plecat, iar pe noi... nu știu. Gloanțele se mai izbiră în panou până când lunetiștii își dădură seama că nu-l pot sparge. Apoi renunțară și totul deveni ca înainte. Aș prefera să se știe că nu suntem amenințați de nimic. Deci lunetiștii de afară nu există. Vreau ca toți să doarmă cum trebuie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
iar pe noi... nu știu. Gloanțele se mai izbiră în panou până când lunetiștii își dădură seama că nu-l pot sparge. Apoi renunțară și totul deveni ca înainte. Aș prefera să se știe că nu suntem amenințați de nimic. Deci lunetiștii de afară nu există. Vreau ca toți să doarmă cum trebuie în seara asta! Cei din încăpere încuviințară și apoi numiră o gardă, iar ceilalți se culcară pe unde au apucat. Deși afară gerul încremenea totul, în liceu era cald
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
oriunde. Nimeni nu-ți zicea nimic. În scurt timp, până și pe holuri erau elevi care dormeau întinși câte vreo șapte, opt în lungul unui calorifer. Parcă eram o tabără de refugiați! Constantin, de ce nu mi-ai zis că sunt lunetiști în blocurile vecine? "N-am știut, Corvium. S-or fi mutat acolo după ce au căzut unele linii." Ceva știri de la contactul meu? "De fapt, da. A intrat puțin acum jumătate de oră, vreo cinci minute, a zis ceva de ochiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Ți-am adus astea! Îi aruncă uniforma noastră în brațe și îi zise: De acum ești unul de-al nostru! Și cărui fapt îi datorez onoarea? Am nevoie de tine. Gardienii de afară au plecat, în schimb și-au lăsat lunetiștii în blocurile din jur. Când a venit convoiul, era însoțit de două tancuri... Ai spus tancuri? N-are cum! Alea mari cu șenile și tunuri în față se cheamă "tancuri", nu? Mda... Deci au venit cu tancuri! N-au tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Corvium, pentru că radioul nu funcționa unde era el. "Să vină urgent la etajul trei!" În timp ce gâfâiam urcând scările, dădeam comenzi de reorganizare. Ce naiba s-a întâmplat? "Un fel de bombă! A rupt o bucată întreagă din peretele exterior și gloanțele lunetiștilor au început să zboare peste tot! Unii din noi sunt răniți grav!" Toată lumea la posturi! Încercați să ieșiți din încăperile afectate! Aripa E de la etajul trei! Evacuați! Medicii sunt pe drum. Baricadele din colțuri!!! Ceva nu-mi mirosea a bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ridicarea moralului, spunerea de bancuri la care nu râde nimeni și, în final, sprijinirea unui perete... muncă tare obositoare. Peste tot se trăgea! Unii trăgeau din pură plăcere, alții chiar ținteau ceva, fie o frunză înghețată, fie un cap de lunetist. În jurul nostru se auzeau constantele bufnituri și nelipsitele sunete de crăpătură. Ce obositor! Nu reușeam să mă odihnesc, așa că am pornit din nou pe holuri și tot acolo, cu puțin înainte de apusul soarelui, mă prinse debutul asaltului sonic. Muzica rock
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
care te face să-ți pese de cei din jur și de soarta lor. Acea pornire sufletească ce te împinge la a-i da neputinciosului întins lângă un perete mantia de pe tine ca să știi că doarme liniștit și bine. Gloanțele lunetiștilor cădeau ca picăturile de ploaie pe tablele noastre dragi, iar muzica, îndrăgită a unora, displăcută altora, e înăbușită într-un fel miraculos de întunericul de afară și de fulgii groși care până acum au învelit pământul, străzile și orașul într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ocupate s-au lipit de tancurile abia venite, astfel încât să le împărtășească magazia de muniție. Toate cinci ținteau spre diferite părți ale colegiului. Majoritatea își aveau tunurile îndreptate spre parter. Muzica deranjantă se opri subit și la fel făcură și lunetiștii, care nu mai încercau zadarnic să crape tablele noastre. O voce autoritară bubui apoi din acele boxe din care cu cinci minute înainte explodau ritmurile haotice: Aici este Armata! După codul de luptă, aveți dreptul la capitulare! Prin urmare, aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de cei pe care-i chemase în ajutorul său. L-am văzut pentru o singură clipă atunci când dădeam colțul spre scări. Părea atât de încrezător și mândru! Oare ce șanse să aibă? Afară ar fi fost înconjurați de tancuri și lunetiști. Să fi lenevit încă în colegiu, ar fi însemnat să moară, în câtva timp, la ivirea Bolii Negre și a creaturii ce sălășluia înăuntrul ei, și la trecerea avionului încărcat cu cine-știe-ce pe deasupra școlii. Ajuns la cel de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]