8,702 matches
-
ȘI CONȘTIINȚA NAȚIONALĂ, cu siguranță, puțini ar putea să răspundă; aceste aspecte NU le-au fost predate în școală. Eminescu trebuie prezentat copiilor în cu totul al mod. Nu de poetul genial are atâta nevoie copilul, cât mai ales de luptătorul neostenit pentru neam și țară. În loc de recitările papagalicești ale poeziilor lui Eminescu, care și ele au rostul lor binevenit, lumea să cunoască și să reproducă tot mai mult textele sale politice, să ia aminte la lupta și la jertfa sa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
ideile occidentale cu brațele deschise? De ce acceptăm ca bărbații noștri să fie carne de tun pentru NATO, dar nu suntem în stare să ne recuperăm Moldova de peste Prut, după atâția ani de la căderea comunismului? De ce acceptăm ca, în continuare, memoria luptătorilor anticomuniști să fie călcată în picioare și, la 22 de ani de la aparenta schimbare a regimului, încă nu le sunt recunoscute meritele? De ce ești drogată, scumpă Românie, cu iluzii occidentale? In Occident, unde pleacă bieții români să facă o pâine
„Dumnezeu a fost ucis de Occident” [Corola-blog/BlogPost/93956_a_95248]
-
descifrat și adus în lumină, cu prețul unei vieți puse pe altarul Neamului Românesc. Veșnica pomenire, domnului profesor de identitate națională! Schiță de portret în culorile duhului unui neam - Prof. univ. dr. Ilie Bădescu Gheorghe Buzatu a fost unul dintre luptătorii exemplari pentru apărarea dreptului la gândire. Formula sa de personalitate face parte din marea familie de spirite libere ale istoriografiei românești postbelice, în particular, postdecembriste, care au refuzat să se supună ordinului de îngenunchiere a gândirii românești și de automutilare
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
de ani. Durerea este grea. O tragedie pentru istoriografia românească, ai cărei stâlpi de rezistență cad rând pe rând, lasând loc liber brigăzilor roșii de epigoni și venetici. Gh. Buzatu a fost un cavaler neîntrecut al Adevarului absolut. Un mare luptător pentru cauza națională. După mine, Profesorul Gheorghe Buzatu a fost și rămâne expresia desăvârsita a naționalismului sublim, a naționalismului cult, a naționalismului viu, care arde ca o flacără ce nu va putea fi stinsă niciodată. Pentru ca reprezintă Istoria reală, așa cum
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
distinși cu titlul simbolic de Cavaler de Clio, a scos-o printr-un singur gest, viguros, aidoma felului în care a mânuit condeiul cu care a descătușat lucrurile tăinuite despre idealurile și finalul vieții mareșalului Ion Antonescu. Semn al unui luptător până în ultima clipă a existenței sale. De Român Demn. S-a stins din viață un OM - Mircea Vâlcu-Mehedinți L-am cunoscut pe Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu în anul 1993. Atunci am început eu să cercetez documentele din Arhivele Naționale
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
în mocirle de indiferență. Mă uimește lipsa lui de sensibilitate, de ecouri interioare, de răspuns, - la covîrșitoarele evenimente ce începeau să se întîmple, atunci, în lume. Și continuă la fel: la 15 Iulie, descrie străzi, un circ, o cafenea, un luptător etc. La 16 Iulie: "corrigé mes épreuves" etc. Apoi, vorbeste despre păsărici. La 17 Iulie, - se ocupă de carieră lui K. sfătuindu-l să nu facă școală de comerț. La 18 Iulie , - se ocupă de ce scrie. La Cardonnel despre Leș
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
mai ales elevi de liceu. Cazimir participă la ședințele cenaclului din 1949, dînd citire unor bucăți în versuri ca Bobîlna, Drum nou, De vorbă cu uzina electrică, Căderea Bastiliei, Punte între inimi. Toate vor apărea în Flacăra (Piatra Neamț) sau în Luptătorul (Bacău) 2. Două dintre ele (De vorbă cu uzina electrică și Căderea Bastiliei) vor fi reproduse în presa centrală (prima în Flacăra, a doua în România liberă) și vor suscita comentarii în Contemporanul: "ultima pagină literară a Luptătorului din Bacău
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
sau în Luptătorul (Bacău) 2. Două dintre ele (De vorbă cu uzina electrică și Căderea Bastiliei) vor fi reproduse în presa centrală (prima în Flacăra, a doua în România liberă) și vor suscita comentarii în Contemporanul: "ultima pagină literară a Luptătorului din Bacău aduce o poezie și un nume nou: De vorbă cu uzina electrică de S. Cazimir. Poetul vorbește cu uzina electrică pe un ton de sfătoșenie în care tînărul autor (poate elev, ori ucenic?) dovedește o de tot timpurie
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
aici încolo, pofta de a stihui a lui Cazimir își va afla alte supape, fără a exclude temele zilei, dar tratîndu-le în forme incompatibile cu slova nouă. Note: 1 Reconstrucție, în Flacăra (Piatra Neamț), nr. 201, 31 ianuarie 1948; 1848-1948, în Luptătorul (Bacău), nr. 110, 28 iunie 1948. 2 Bobîlna, în Luptătorul, rn. 323, 13 martie 1949; Drum nou, în Luptătorul, nr. 347, 10 aprilie 1949; De vorbă cu uzina electrică, în Luptătorul, nr. 392, 5 iunie 1949; De vorbă cu uzina
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
va afla alte supape, fără a exclude temele zilei, dar tratîndu-le în forme incompatibile cu slova nouă. Note: 1 Reconstrucție, în Flacăra (Piatra Neamț), nr. 201, 31 ianuarie 1948; 1848-1948, în Luptătorul (Bacău), nr. 110, 28 iunie 1948. 2 Bobîlna, în Luptătorul, rn. 323, 13 martie 1949; Drum nou, în Luptătorul, nr. 347, 10 aprilie 1949; De vorbă cu uzina electrică, în Luptătorul, nr. 392, 5 iunie 1949; De vorbă cu uzina electrică, în Flacăra (București), nr. 25 (77), 25 iunie 1949
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
dar tratîndu-le în forme incompatibile cu slova nouă. Note: 1 Reconstrucție, în Flacăra (Piatra Neamț), nr. 201, 31 ianuarie 1948; 1848-1948, în Luptătorul (Bacău), nr. 110, 28 iunie 1948. 2 Bobîlna, în Luptătorul, rn. 323, 13 martie 1949; Drum nou, în Luptătorul, nr. 347, 10 aprilie 1949; De vorbă cu uzina electrică, în Luptătorul, nr. 392, 5 iunie 1949; De vorbă cu uzina electrică, în Flacăra (București), nr. 25 (77), 25 iunie 1949; Căderea Bastiliei, în Luptătorul, nr. 428, 17 iulie 1949
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
Flacăra (Piatra Neamț), nr. 201, 31 ianuarie 1948; 1848-1948, în Luptătorul (Bacău), nr. 110, 28 iunie 1948. 2 Bobîlna, în Luptătorul, rn. 323, 13 martie 1949; Drum nou, în Luptătorul, nr. 347, 10 aprilie 1949; De vorbă cu uzina electrică, în Luptătorul, nr. 392, 5 iunie 1949; De vorbă cu uzina electrică, în Flacăra (București), nr. 25 (77), 25 iunie 1949; Căderea Bastiliei, în Luptătorul, nr. 428, 17 iulie 1949; Căderea Bastiliei, în România liberă, nr. 1502, 15 iulie 1949; Punte între
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
martie 1949; Drum nou, în Luptătorul, nr. 347, 10 aprilie 1949; De vorbă cu uzina electrică, în Luptătorul, nr. 392, 5 iunie 1949; De vorbă cu uzina electrică, în Flacăra (București), nr. 25 (77), 25 iunie 1949; Căderea Bastiliei, în Luptătorul, nr. 428, 17 iulie 1949; Căderea Bastiliei, în România liberă, nr. 1502, 15 iulie 1949; Punte între inimi, în Flacăra (Piatra Neamț), nr. 36 (88), 10 sept. 1949; Punte între inimi, în Luptătorul, nr. 475, 11 sept. 1949. 3 în rînd
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
25 (77), 25 iunie 1949; Căderea Bastiliei, în Luptătorul, nr. 428, 17 iulie 1949; Căderea Bastiliei, în România liberă, nr. 1502, 15 iulie 1949; Punte între inimi, în Flacăra (Piatra Neamț), nr. 36 (88), 10 sept. 1949; Punte între inimi, în Luptătorul, nr. 475, 11 sept. 1949. 3 în rînd cu trudnicii, porni..., în Flacăra, (Piatra Neamț), nr. 15, 11 febr. 1950; în rînd cu trudnicii, porni..., în Flacăra (București), nr. 6 (110), 12 febr. 1950.
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
cu prudență Biblioteca americană, asistă neputincios la dispariția Societății "Amicii Statelor Unite" și a Revistei româno-americane, unde fusese unul dintre cei mai însuflețiți colaboratori. Este pur și simplu derutat citind articolul lui Kamenev "contra artei burgheze", unde chiar și Picasso, deși luptător comunist, se vede pus la index. După abdicarea Regelui la 30 decembrie 1947, nu mai apare nici Revista Fundațiilor Regale. Fostul redactor notează aproape disperat: "Trăim vremuri atât de grele și de ascuțită luptă ideologică, încât cred că vremea considerațiilor
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
este decelabilă fără dificultate și enumerările au darul de a servi drept antidot scepticilor. Reforma învățământului public dă șansa "muncitorului de a intra în realitățile unei vieți care, înălțându-l, face în același timp din el un om nou, un luptător pentru progresul și întărirea statului."8 Compoziția intelectualității este pe cale de a se modifica și cunoașterea este, în sfârșit, una care emancipează din starea de servitute. Vitrina regimului de democrație populară este decorată seducător, în anul votării noii constituții, și
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
menționînd o activitate "bolșevică" în etapa ieșeană, articolul din "Moldova" pare să adeverească în parte declarațiile tardive ale celei urmărite de poliție. O infirmare vine însă din alt loc, cu totul neașteptat, dar, la urma urmei, cel mai "autorizat". În "Luptătorul", organ al Comitetului Județean Ilfov al Partidului Comunist din România, la 25 septembrie 1944, la rubrica Demascări, apare fără semnătură nota O năpîrcă primejdioasă: Sorana Gurian, care, dată fiind raritatea periodicului în cauză, se cere reprodusă in extenso: De cîtăva
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
criticul notează: "Acolo, soru-sa, ogarul și dl. Oppler (?)care o subține( ?)."26 La misteriosul domn se referă și o notiță din 4 octombrie 1941: "Sorana Gurian cu chestia Obler () arestat pentru corupție. Ce vrea de la mine ș?ț"27 Acuzația "Luptătorului" că Max Obler ar fi fost agent al Gestapoului și că Sorana Gurian ar fi lucrat pentru odioasa instituție germană pare, în concluzie, infirmată. � E greu de conceput că poliția română ar fi arestat în 1941, pentru corupție, un
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
linie a publicisticii vremii. Nu era, în mod evident, încă de la început, agreată de pontifii noului regim responsabili de sectorul presă și literatură. "Ruptura de partid", despre care i-a vorbit Jeaninei Delpech, a avut loc, așadar, în urma "demascării" din "Luptătorul". {i dacă efectele n-au fost mai drastice și imediate, faptul se datorează probabil "relațiilor" pe care scriitoarea le avea încă în rîndul celor instalați la putere (unii cunoscuți la Iași, precum Al. Voitinovici, pomenit aluziv în Les Mailles du
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
criză, în care ironiilor pe seama publicității pe care și-o făcea scriitoarea (afișîndu-și fotografia cu cîinele Dick în vitrina librăriei de pe Calea Victoriei) li se adaugă "o sumară schiță biografică", unde se reiau, cu un ton extrem de mușcător, acuzațiile din "demascarea" "Luptătorului". În final, anonimul afirmă: "Că semnătura d-sale împodobește ca o medalie nouă paginile «Liberalului», nici aceasta nu ne uluiește. Ceea ce nu putem înțelege însă prea bine este de ce d-na Gurian și-a făcut apariția cu o atît de
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
împiedică să percepi, să concepi imposibilul unei profunde tragedii. Refuz încă să cred că Mariana Marin a murit. Madi Marin a murit - între subiect și predicat există un teribil dezacord - o discordanță existențială. Madi era toată numai viață, vitalitate de luptător, entuziasm, fervoare, rîs. Rîsul ei mereu prezent, o replică spontană pentru care o invidiam - chiar dacă bănuiam că ascunde mari spații de tristețe și de singurătate. Iarna trecută mi-a povestit - rîzînd, rîzînd - că în noaptea Sfîntului Nicolae și-a așezat
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
moderne (In qvesta casa mori in esilio solo e sconoscivito il 29 novembre 1852 Nicola Balcescv insigne storico e fervido patriotta combatente per il fisveglio della Romania Moderna). Concomitent, în acest oraș, într-un mic părculeț alături de Garibaldi și alți luptători ai poporului italian se găsește și bustul feciorului de pe Dâmbovița, luptătorului neobosit pentru destinele României. Comemorarea a 150 de ani de la moartea sa reprezintă pentru noi toți un memento privind bărbatul care a trăit, a luptat și a murit pentru
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
29 novembre 1852 Nicola Balcescv insigne storico e fervido patriotta combatente per il fisveglio della Romania Moderna). Concomitent, în acest oraș, într-un mic părculeț alături de Garibaldi și alți luptători ai poporului italian se găsește și bustul feciorului de pe Dâmbovița, luptătorului neobosit pentru destinele României. Comemorarea a 150 de ani de la moartea sa reprezintă pentru noi toți un memento privind bărbatul care a trăit, a luptat și a murit pentru patrie, departe de ea.
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
luată prea mult în seamă de organizatori (polemicile de acum pentru actele de curaj de atunci nu mai au sens, iar serviciile speciale occidentale - anglo-americane - știau prea bine ce făceau). Faptul principal era acela de a trimite, în spatele frontului comunist, luptători anticomuniști care își sacrificau viața: aproape toți au fost prinși, judecați și executați - morți în lupta anticomunistă a Occidentului liber. Dl Neagu Djuvara contribuia la realizarea acestor eroice misiuni. Fără îndoială, prin activitatea sa secretă, dl Djuvara însuși a avut
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
com Va multumesc anticipat! Mi-au dat lacrimile și mie, citind acest articol...Aveți condei, D-le Bucurenci! M-a atins și m-a indignat acest articol. Mă revoltă ipocrizia și nepăsarea lumii. Unde era ONU, unde erau americanii acești luptători pentru democrație, cănd khmerii roșii produceau aceste atrocități. Bine că s-au ocupat de irakieni și de afgani, le-au explicat cum e cu drepturile omului...la khmeri n-au mai ajuns..!! @Alină, totuși, nu poți să compari ceva ce
Vedere din Cambodgia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82407_a_83732]