337 matches
-
10 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului CLOACA de Dorel Dănoiu Pe groapa ignoranței și a prostiei au pus o lespede murdară : A nulității,vanității,nebuniei și a lăcomiei vulgului din țară Dezordine,chiar haos înflorește sub lespedea urât mirositoare iar lustrul snobului,vârtos rodește în chip de lege atot stăpânitoare E clocot înăuntrul gropii și valuri de otravă stau să iasă. Parcă-i blestem rostit de gura popii asupra Iadului,ce nu îi pasă Pe lespede-așezată a lor clică tronând cu
CLOACA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369840_a_371169]
-
ale existenței Universului reprezentând „realitatea transfigurată” a unor „viziuni fascinante și tulburătoare”. Ca într-o „magică retortă”, creatorul acestei capodopere „a despărțit pământul de ape, a însuflețit văzduhul și marea, a făcut lumină”, din mâinile sale fermecate ieșind „luminozitate, șlefuire, lustru”, în așa fel încât acea „formă între străvechi și modern, dincolo de Cyclade, de vârsta de bronz, cu izvor în paleolitic” să exprime „misterul care îi oferă și prețuirea, și nemurirea” femeii, după cum însuși creatorul mărturisea. Eseul se încheie cu o
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
-l atragă și să nu pună mâna pe ea, să constate gravitatea urmărilor impactului și posibilitatea îndepărtării urmelor fără să se schimbe componentele. Îndrepta tabla cu multă îndemânare, sufla cu grund si antifon, acoperea cu chit și-l finisa până la lustru încât, după vopsire, nu se mai cunoștea nimic. Părea ca nouă. Și cât de mult îl apreciau proprietarii pentru asta! Era mult mai ieftină și de calitate lucrarea la băiatul acesta grijuliu... Nea Petrică nu era în apele lui și
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369442_a_370771]
-
ochii lumii. În fapt, miliardele de roni (sic!), cum îi place guvernatorului să zică, vor fi cheltuiți de pomană. Vom avea din decembrie un nou președinte. Previzibil. Indifierent care va fi. Șantajabil. Cel mai probabil Johannis. Ideal pentru a da lustru democrației originale românești. La adăpostul căreia șobolanii roșii să-și continue manoperele. 25 de ani nu au fost suficienți !?! Vom urmări cu sufletul la gură în direct, zi de zi, devalizarea României. Sezonul XXVI. N-ar fi exclus, însă, ca
TABLETA DE WEEKEND (72): LES JEUX SONT FAITS ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357501_a_358830]
-
Porumbei tăcuți pe sub streșini Ori fântâni plictisite de ape Serenissima ! Unde sunt medievalele iubiri Cu parfum de orientale? Ce-altătdată petreceau Pe sub poduri legănând Gondole-nfrigurate. Redentore! Ultimul act. O torța încă mai arde Urme nevăzute de pași Se dizolvă lent sub lustrul ploii.. Venezia ! Referință Bibliografica: VENEZIA / Mihai Condur : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 245, Anul I, 02 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
VENEZIA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359287_a_360616]
-
spuneți că nu v-am prevenit. @@@@@@@@@@@@@@@@@, Am toată viața înainte, Îmi spune fostul diriginte, E un centaur, creier mare, Cum nu posedă orișicare. Pe lângă el un clovn subțire Aleargă și îi dă de știre, Ilustru este el, dar n-are lustru, Are în schimb o soacră și un cuscru, Pacienți cu toții la o clinică în Vest, Aici un cerșetor îmi cere rest, Trăim într-o cutie neagră, Din care vom ieși cu o podagră. @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ E noapte și sunt absolut singur, Numai
POEȚII NEBUNI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360396_a_361725]
-
pensii de doi lei, să li se râdă în față, să li se închidă ușile în nas, să fie martori neputincioși ai spolierii naționale! Nu?... Sigur că da! Altfel spus, sărăcia din Regat și din Comunism era nimica toată pe lângă “lustrul” din Capitalism, însă fiecare ne/muritor avea/are “dreptul la liberă exprimare”! Nu? Și, doamnelor și domnilor, ați văzut ce înseamnă “liberă exprimare” într-o libertate a nesimțirii, într-o libertate fără responsabili și responsabilitate! Plângea Dumnezeu pe obrazul pământului
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
un Michelangelo să i se adreseze lui Moise al său cu porunca: „Alora parla!” Acum vorbește! Timpul, acest mare mincinos, va spune poate, într-un mâine, acelora ce vor veni în lumea celor care mai cuvântă, că prin al treilea lustru al Mileniului al Treilea, undeva în București, la un izvor de cânt numit „Cetatea lui Bucur”, se adunau lunar niște lunateci împătimiți de cuvânt înveșmântat în culorile curcubeului, încercând să realizeze ecouri din lumini și umbre din chiar sufletul lor
PAULA ROMANESCU CRONICA LA ANTOLOGIA CENACLULUI CETATEA LUI BUCUR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380423_a_381752]
-
Niagara, o cladire modernă cu vedere la celebra cascadă. La cea de-a doua nuntă, mireasa româncă, de religie ortodoxă, s-a căsătorit cu un canadian, cu altfel de credință, tot creștină. Au avut nuntă într-o clădire frumoasă, cu lustrul trecutului glorios al stilului tudorian. Dar ar trebui să amintesc că nunțile aici au un preambul. Cu trei săptămâni înainte de nuntă, invitații se duc în vizită la miri acasă unde li se sevește o masă, cam tot că cea pentru
NUNŢILE CANADIENE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346829_a_348158]
-
-l atragă și să nu pună mâna pe ea, să constate gravitatea urmărilor impactului și posibilitatea îndepărtării urmelor fără să se schimbe componentele. Îndrepta tabla cu multă îndemânare, sufla cu grund si antifon, acoperea cu chit și-l finisa până la lustru încât, după vopsire, nu se mai cunoștea nimic. Părea ca nouă. Și cât de mult îl apreciau proprietarii pentru asta! Era mult mai ieftină și de calitate lucrarea la băiatul acesta grijuliu... Nea Petrică nu era în apele lui și
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
am dus sa mă apuc de lucru, o! preaslăvite minunile Maicii lui Dumnezeu!... S-au aflat chipurile terminate desăvârșit, precum se vede. Eu văzând această minune, n-am mai îndrăznit a-mi pune condeiul pe ea, fără numai am dat lustrul cuviincios, deși greșeala am facut aceasta, ca să mai dau lustru la o asemenea icoană. Aceasta este povestirea, pe scurt, a acestei Sfinte Icoane." Rugăciunea pe care preoții o rostesc înaintea acestei icoane este următoarea: "Prea Sfântă Stăpână, de Dumnezeu Născătoare
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
Maicii lui Dumnezeu!... S-au aflat chipurile terminate desăvârșit, precum se vede. Eu văzând această minune, n-am mai îndrăznit a-mi pune condeiul pe ea, fără numai am dat lustrul cuviincios, deși greșeala am facut aceasta, ca să mai dau lustru la o asemenea icoană. Aceasta este povestirea, pe scurt, a acestei Sfinte Icoane." Rugăciunea pe care preoții o rostesc înaintea acestei icoane este următoarea: "Prea Sfântă Stăpână, de Dumnezeu Născătoare, pururea Fecioară Maria, protectoarea și apărătoarea noastră, cerem a Ta
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
Să schimbe aer murdar, Ce-a îmbâcsit în mod etern Cu minciună, legendar! Guvernanții au mințit De nici ei nu știu realul, Ca cifre au amețit Sfidând mereu actualul! În furie, prim-ministru Să câștige post suprem, Prezența cifre cu lustru Grav ieșite din barem! Moșule, adu cu tine Adevărul crud și trist, Să îl transformăm în bine, Din sinistru-n optimist! Referință Bibliografica: MOȘ NICOLAE / Marilena Dumitrescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1801, Anul V, 06 decembrie 2015. Drepturi
MOŞ NICOLAE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369201_a_370530]
-
grăbită a interesului imediat, nimic nu este statornic și nimic nu are forța necesară ca să rețină atenția ori să-l distreze vreme îndelungată pe omul tot mai plictisit și mai năzuros al prezentului. Și încă ceva ce demonstrează că în ciuda lustrului său exterior, omul de azi păstrează în adâncurile insondabile ale sufletului legătura de rudenie cu omul primitiv, care știm că practica inticiuma (consuma totemul). Dar omul modern nu-și „devorează” idolii săi de o clipă: stele de cinema, sportivi, vedete
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
pînă la extremitățile geografice ale Europei. Atrasă de lumină, junimea noastră întreprinse acea emigrare extraordinară spre fîntînele științei din Franța și Germania, care pînă astăzi a mers tot crescînd și care a dat mai ales României libere o parte din lustrul societăților străine. Din nenorocire, numai lustrul din afară!". Junimiștii aduc un reproș de fond romanticilor, care au inventat un popor uitînd poporul, adevăratul popor român. În aceasă epocă de modernizare a României, junimiștii nu dețin monopolul criticii corupției și a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Atrasă de lumină, junimea noastră întreprinse acea emigrare extraordinară spre fîntînele științei din Franța și Germania, care pînă astăzi a mers tot crescînd și care a dat mai ales României libere o parte din lustrul societăților străine. Din nenorocire, numai lustrul din afară!". Junimiștii aduc un reproș de fond romanticilor, care au inventat un popor uitînd poporul, adevăratul popor român. În aceasă epocă de modernizare a României, junimiștii nu dețin monopolul criticii corupției și a pervertirii funcționării instituțiilor. Facțiunea liberală radicală
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cel Mare. Boierii lui Ștefan cel Mare sânt aceiași sub Bogdan, sub Ștefan cel Tânăr până la Petru Rareș. Cincizeci, șaizeci de ani de-a rândul întîlnim aceleași nume în documente, nume cari mai târziu deveniră clasice, meritând prin puținătatea și lustrul lor să ia în fața lui Dumnezeu și a lumii răspunderea pentru soarta țării. Această mână de oameni a și fost aceea sub auspiciile căreia s-au întins Țările pîn-în Nistru, pîn-în Varna, dincolo de ținutul Vidinului, în Făgăraș și Amlaș, în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că acești antemergători ai dandysmului, Muscadinii, au, dincolo de aparențe, o ciudată cruzime, nici ea străină de spiritul dandy. Iată-l pe Charles Nodier, cel din Souvenirs, portraits et épisodes, amintindu-și-i: „Când detestabila politețe a viciului Îi Împrumută ferocității lustrul său, aceasta din urmă Îmi pare și mai oribilă. Trăiau pe vremea aceea niște bărbați la fel cruzi precum Marat, dar de-o frumusețe a tinereții și a manierelor care făcea ravagii atunci când intrau prin saloane Într-un nor de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
etc.) la vestimentație, de la arhitectură și decorații interioare la coafură și - ei, bine: da - la felul de a face nod cravatei, să fie toate acestea, cum crede (În același spirit conservator) Maiorescu, simple preluări, imitații de suprafață, „vițiu radical”, „neadevăr”, „lustru”, „superficialitate fatală”, „iluzii juvenile”, rod al vanității? Subiect fierbinte, neepuizat nici azi, după atâția ani de la cunoscuta formulare maioresciană. Care Își găsește, de altfel, numeroși precursori, unii provenind chiar din rândul celor ce au adus moda Occidentului de la Paris, Viena
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Sefton?”, Îl Întrebase el pe lordul Sefton, Într-o plimbare prin oraș. Iar cel care-l salutase nu era altul decât provincialul cumsecade În casa căruia Brummell prânzise chiar În aceeași zi. A locuit la Calais mai mulți ani. Sub lustrul acestei vanități mereu În mare ținută Își ascundea Însă, probabil, multe suferințe. Printre toate calitățile, era Înzestrat și cu inteligență. Om prin excelență al conversației, era acum total privat de ea2. Spiritul său, care avea nevoie, pentru a se Înflăcăra
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cheia în broasca greoaie și cu ornaminte nenumărate, care ducea în apartamentul consilierului de stat. Venirăm într-un antesalon ornat cu multe portrete și picturi de școală olandeză. Aici, în cadru luxos, pe care dintele timpului îl lipsise parte de lustru, sta portretul unei dame travestite în haine de păstoriță, cu pălăria de paie fîlfîindă și cu o bâtă de păstori în mână, un surâs grațios juca pe buzele ei de purpur și tinereța strălucea în ochii ei. - Aceasta e, zise
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
s' adâncea de mult între popor și popor. Dar am comite o greșeală dacă, din punctul de vedere al relațiunilor internaționale, am atribui un caracter mai mult decât modest acestor apropieri sociale dintre două națiuni. Evenimentele celor din urmă doi lustri au fost îndestul de învederate pentru a ne inspira o doză de scepticism în privirea aceasta. Eram în mijlocul unui flux național de entuziasm pentru cauza turcească: tinerii noștri fură sărbătoriți în Stambul ca crainicii unei alianțe, ca din basm, între
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a căutat să atragă în cercul ei oameni de cele mai diferite vederi, al căror scop e încurajarea muncii naționale. Asociindu-se cu un club eminamente politic, [î]i dă acestuia o importanță pe care n-o merită, dă un lustru firmei Herșcu Goldner et Comp., de care aceasta - ar fi onorată, dar care n-are a face câtuși de puțin nici cu negoțul, nici cu industria națională. Caveant consules. Să nu se 'ntîmple ca toată inițiativa Concordiei să degenereze într-un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
s-au înmulțit numărul acelora cari trăiesc numai în capitală sau numai în străinătate, țara muncește înzecit pentru a întreține absenteismul și luxul, precum și pătura numeroasă de oameni cari și-au făcut din politică o profesie lucrativă; dar tot acest lustru occidental e urmat de umbra vițiului și a unei mizerii care, orice s-ar zice, acum douăzeci și cinci de ani nu exista în țară, nu era cu putință să existe. "Romînul" are naivitatea de-a spune că bugetul de 30 milioane
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din țară. Studenții români dintotdeauna au trecut strălucit examenele, cu toate că trebuie să recunosc că în mod excepțional a mai fost printre ei din când în când și cîte-un cap sec, lucru pe cât de firesc, pe atât de explicabil. Nu doar lustru franțuzesc prin care străbate permanent grosolănia, ci cultură intensă, solidă este în societatea românească, și dacă totuși există un fapt care aruncă o umbră pe întreaga situație culturală atunci este ace1a că această cultură, este una străină și nu ieșită
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]