156 matches
-
interzice îmbrăcămintea luxoasă, mesele îmbelșugate, blasfemia, cărțile "papiste" sau mondene, cîntecele frivole. Fiecare cetățean trebuie să asiste la slujbe, să asculte de pastori și să țină cuvîntări. În ciuda unor opoziții, Geneva devine încet Roma calvinismului. Chiar în momentul în care luteranismul începe să obosească, reforma calvinistă se dezvoltă peste tot în Europa. Încîntați de caracterul ei radical, burghezi și meseriași, nobili și țărani aderă la mișcare. Primele țări europene în care își face apariția sînt Franța (mai ales în bazinul parizian
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să depună jurămîntul, este executat (1535), iar baronii catolici din Nord, care s-au răsculat, sînt înfrînți. Ordinele religioase sînt desființate sau secularizate, iar bunurile lor confiscate. Ruptura cu Roma nu înseamnă totuși trecerea de partea Reformei: în ciuda înclinării spre luteranism a unora dintre episcopi, regele susține doctrina tradițională a Bisericii și pînă la moarte (1547) întețește persecuțiile împotriva protestanților. După moartea lui Henric al VIII-lea, Anglia este guvernată de Lordul Protector Somerset (Eduard al VI-lea este minor), favorabil
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Reformei în Imperiu face mai ales problematică unitatea poporului creștin și, în consecință, visul imperial al lui Carol. Chiar în momentul în care victoria de la Pavia îi permitea, pe plan politic, să dea proiectelor sale un început de materializare, expansiunea luteranismului i le compromite pe plan religios. Răspîndirea Reformei îi servește, în tot cazul, lui François I. Eliberat din Madrid în urma unor tratative costisitoare, imprudentul rege anunță că nu va respecta clauzele "burgunde". François I este susținut de vigoarea neașteptată a
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Romă“ a românilor). Germanii (sași, ai căror strămoși au emigrat Începând de pe la mijlocul secolului al XII lea În cea mai mare parte din regiunile nord-vestice ale Germaniei, unii dintre ei rude Îndepărtate ale saxonilor care au trecut În Anglia) Îmbrățișaseră luteranismul. Ungurii erau Împărțiți Între reformați (calvini), catolici și unitarieni. În procente, tabloul religios al Transilvaniei se Înfățișa astfel: greco-catolici — 31,1%; ortodocși — 27,7% (singura regiune, Împreună cu Maramureșul istoric În care ortodocșii nu ocupau prima poziție); reformați — 15,5%; romano-catolici
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Angelo Petricca a fost revenirea la credința catolică a comunității eretice din orașul Câmpulung din Valahia, pe care Prefectul o cunoștea pentru că vizitase acele locuri cu mult înainte. În acel oraș erau aproape 500 de familii, cândva catolice, trecute la luteranism din lipsă de preoți catolici. Acolo a lucrat Pr. Gregorio da Bari, care murise înainte de a-i vedea convertiți la catolicism. Petricca i-a trimis într-acolo pe preoții Francesco da Castro, Girolamo da Acquapendente și Falco, care cunoștea bine
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
ad trienium Prefetto al acestei Misiuni, cu obligația reședinței în Valahia, în conventul nostru din Târgoviște. Se știe că pe atunci Provincia religioasă a Transilvaniei era una dintre Provinciile titulare, precum Ungaria, Danemarca, Anglia etc., deoarece era total invadată de luteranism, fără episcop catolic de mai bine de 40 de ani. Noul Provincial și Prefect a plecat imediat spre reședința sa, însoțit de alți doi misionari preoți, Bernardino Valentini da Perugia și Antonio da Licata. A trecut prin Viena pentru a
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
a catolicismului în spațiul românesc ................................ 77 VI.2. Ce este catolicismul? ..................................................... ....................... 78 VI.3. Doctrina catolică............................................. ........................................ 79 VI.4. Ritualuri și reguli catolice ..................................................... ................. 80 VI.5. Structura Bisericii catolice ..................................................... .............. 81 Capitolul VII. Protestantismul ..................................................... ............................... 83 VII.1. Ideile de bază ale luteranismului ..................................................... ....... 83 VII.2. Luteranismul în spațiul românesc ..................................................... ...... 86 VII.3. Femeile la conducerea bisericilor protestante ........................................ 87 VII.3. Ulrich Zwingli ..................................................... .................................. 88 VII.4. Calvinismul ..................................................... ....................................... 88 Capitolul VIII. Neoprotestantismul ..................................................... ....................... 91 VIII.1. Mormonii ..................................................... ........................................... 91 VIII.1.1. Joseph Smith - profetul întemeietor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
românesc ................................ 77 VI.2. Ce este catolicismul? ..................................................... ....................... 78 VI.3. Doctrina catolică............................................. ........................................ 79 VI.4. Ritualuri și reguli catolice ..................................................... ................. 80 VI.5. Structura Bisericii catolice ..................................................... .............. 81 Capitolul VII. Protestantismul ..................................................... ............................... 83 VII.1. Ideile de bază ale luteranismului ..................................................... ....... 83 VII.2. Luteranismul în spațiul românesc ..................................................... ...... 86 VII.3. Femeile la conducerea bisericilor protestante ........................................ 87 VII.3. Ulrich Zwingli ..................................................... .................................. 88 VII.4. Calvinismul ..................................................... ....................................... 88 Capitolul VIII. Neoprotestantismul ..................................................... ....................... 91 VIII.1. Mormonii ..................................................... ........................................... 91 VIII.1.1. Joseph Smith - profetul întemeietor ....................................... 91 VIII.1.2
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
încep misionariatul în ardeal în jur de 1220; teutonii și Ioaniții sunt ordine cu o prezență semnificativă în spațiul transilvan al acelui timp. După lupta de la Mohács din 1526, protestantismul își face simțită din plin prezența în Transilvania. În sud, luteranismul era prezent încă din 1524, iar în nord apar ideile calviniste. „Dieta din 1572 recunoștea existența în Transilvania a patru religii recepte (calvină, luterană, unitariană și catolică) . în secolul al XVI-lea se înregistrează o încercare de revigorare a catolicismului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a) Papa; b) cardinalii. În sens literal, cardinalul este „supraveghetorul”, „acela care veghează asupra comunității”. El menținea legătura dintre comunitățile creștine; c) arhiepiscopii; d) episcopii; e) prezbiterii (delegații episcopilor); f) preoții. Capitolul VII Protestantismul VII.1. Ideile de bază ale luteranismului imediat după reforma lui Martin Luther din secolul al XVI-lea, Biserica luterană va cunoaște un succes social absolut remarcabil. Se va extinde în Germania și în Peninsula Scandinavă, „devenind religia oficială într-un număr semnificativ de principate”. Din 1947
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
al XVI-lea, Biserica luterană va cunoaște un succes social absolut remarcabil. Se va extinde în Germania și în Peninsula Scandinavă, „devenind religia oficială într-un număr semnificativ de principate”. Din 1947, „majoritatea bisericilor luterane sunt afiliate Federației Mondiale a luteranismului...” - o comunitate cu peste o sută de biserici răspândite în mai multe țări și având milloane de membri. Protestantismul se leagă direct de numele lui Martin Luther (1483-1546). „La universitatea din Wittenberg, încă din 1512, Luther a ținut, vreme de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
jurat că dacă va scăpa cu viață se va dedica în totalitate slăvirii lui Dumnezeu. viața sa consacrată deplin slujirii lui Dumnezeu l-a pus în situația de a scrie o impresionantă operă. unele dintre ideile sale stau la baza luteranismului. * „Dreptatea lui Dumnezeu nu este aceea care Îl judecă pe păcătos, ci aceea care Îl face drept”; * Harul lui Dumnezeu Îl obținem „nemotivat, nemeritat și necondiționat”; * refuză filosofia aristotelică „ca premisă necesară pentru teologie”; * crucea - „principiu al cunoașterii lui Dumnezeu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
domeniul credinței” - în sensul că adevărurile credinței nu contrazic rațiunea, ci doar o transcend; Luther susține ideea necesității absolute, în sensul că nu există voință liberă. Altfel spus, „nu stă în puterea omului să îndeplinească binele sau răul”. VII.2. Luteranismul în spațiul românesc această versiune originară a protestantismului a pătruns în Transilvania, unde exista un „conglomerat de etnii”. Puterea otomană le-a tolerat, dar a temperat prozelitismul catolic impus de austrieci, care masca anumite interese politice, și a dus o
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
contribuie la crearea, doi ani mai tîrziu, a Ligii Socialiste, de inspirație profund anarhistă. Abia în 1893 se constituie Partidul Social-Democrat din Olanda, rapid divizat în două fracțiuni. Liderul său, Troelstra, va ține cont de influența pe care o are luteranismul asupra populației; el este pregătit să conducă acțiuni comune cu forțele politice burgheze pentru cîștigarea votului universal, dar această orientare va fi contestată de o aripă de stînga din care fac parte Pannekoek, Görter și H. Roland-Holst, partizani ai unor
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a lui Martin Luther (1483-1546) împotriva „modei aristotelice” care a dominat teologia catolică din scolastica timpurie până în epoca lui Francisco Suárez (1548-1617). Prin reîntoarcerea la tema paulină a „nebuniei crucii” (I Corinteni 1) și a „justificării prin credință” (Romani 5), luteranismul căuta sursa de viață și de autenticitate existențială proprie creștinismului primar. Că acest proiect nu s-a putut menține fără o imediată recesiune pietistă devine explicabil din perspectiva relației false întreținute de protestantism cu manifestul teologic al tradiției apostolice, de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Lumea nu a urmărit doar în acest mod propria sa evoluție. Au existat o sumedenie de opinii care au generat adevărate curente culturale și ideologice, astfel încât în cursul veacurilor XVI - XVIII vom mai descoperi: handicapul creat de reforma religioasă, anume luteranismul și calvinismul aflate într-o dispută continuă cu catolicismul; ofensiva Contrareformei declanșată de Conciliul de la Trento (1545-1563), precum și de o încercare de purificare a Bisericii prin iezuiți, însoțită de o a doua cascadă de nedreptăți; tribunalul Inchiziției și persecutarea evreilor
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fără motive. Exemplele sunt numeroase și ele au fost reliefate rând pe rând de Johan Huizinga în Amurgul Evului Mediu. Nu vom uita să amintim cazurile Europei Centro-Răsăritene, unde Polonia, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Croația, Transilvania sunt confruntate cu ideile luteranismului încă de la mijlocul veacului al XVI-lea, în timp ce spre 1600 elementele Contrareformei își vor face și ele din plin simțită prezența prin încercările de reimplantare forțată a spiritului catolic. La Viena, Kroleviec, Buda, Cluj, Brașov, Reforma, cât și Contrareforma dovedesc
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
instaleze în această parte a continentului în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Ar fi poate util să menționez că în Polonia protestantismul are serioase implicații nu mult după lansarea tezelor de la Wittenberg, îmbogățite de Calvin în 1536, luteranismul răspândindu-se mai cu seamă printre orășeni, iar calvinismul printre șleahtici. Luptele de opinii pe teme religioase antrenează comunitatea polonă imediat după moartea lui Zygmunt cel Bătrân, apelurile reformaților fiind receptate de reprezentanții de marcă ai literaturii timpului, între ei
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
orașele Germaniei, dar și în alte centre tipografice ale Europei danubiene, între ele Buda și Brașov, cărțile reformatorului intră peste tot în mediile aulice iluministe, însemnările parcurse ne spun că avem de-a face cu o continuitate a intereselor pentru luteranism, iar cultul deține încă o pondere în viața religioasă de pe continent. Aceleași însemnări ne obligă să credem că puterea de iradiere tinde să fie diminuată de noua generație reformistă, fanatismul religios nemaifiind identic cu acela de la mijlocul secolului al XVI
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
protest la adresa catolicismului. Izvorâtă din necesitatea de libertate a expresiei religioase, juxtapusă până la un punct ideii de emancipare socială, reforma lui Luther rămâne în esență doar una confesională (vezi M. Berza, ed. N. Iorga, Pagini alese, pp. 310-319). Ce înseamnă luteranism, calvinism, anglicanism? Reîntoarcerea la textele sacre; mântuirea prin har (spre deosebire de catolici unde aceasta constă în credință și tradiții), reducerea numărului de taine de la șapte la trei (botezul, împărtășania, spovedania), consubstanțiere, în loc de transsubstanțiere, adică prezența lui Isus Hristos în euharistie, în care
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
concepțiilor contrarevoluționare. Fiind dezamăgit de Restaurație, recuzînd atît indiferența Statului în ceea ce privește religia, cît și galicanismul, el a cunoscut o evoluție pe care o cunoscuse anterior baronul Ferdinand d'Eckstein: acest israelit de origine daneză dar de naționalitate prusacă, convertit la luteranism apoi la catolicism, legitimist și tradiționalist, prieten cu Lamennais, apăra tezele ultramontane în revista sa Le Catholique (1826/1829), sfîrșind prin a revendica cu fermitate libertățile. Lamennais s-a raliat ideii de guvern format din reprezentanții poporului, fidel, prin aceasta
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a-și asigura traiul. A preferat să studieze și să scrie articole și manifeste pe care prietenul său, Engels, i le publica în mare viteză (de aceea nu este foarte precisă delimitarea dintre ideile celor doi). Evreul Marx, convertit la luteranism, deposedat de cetățenia germană, prieten cu alt expatriat german, Heinrich Heine, ajunge să-și urască neamul, să manifeste aversiune față de cultura evreiască. Pentru el, ideile proprii, marxismul erau un Talmud propovăduit de singurul profet pe care l-a avut. Expulzat
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
să ne jucăm de-a refacerea istoriei, joc de altfel pueril, este o ipoteză valabilă [...].87" Dickens: "N-am prea ști cum să estimăm rolul pe care l-a jucat tipografia în răspîndirea ideilor religioase. Spre deosebire de Wyclif și de Walden, luteranismul a fost de la bun început produsul cărții tipărite. Grație noului vehicul, Luther a reușit să-i lase mentalității europene o amprentă precisă, uniformă și de neșters. Pentru prima oară în istoria umanității, un vast public de cititori a putut judeca
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în timp o oarecare cultură "avansată", aparținătoare în special clerului. Renașterea și Reforma au urmat același traseu ca în Suedia. Interesant este că în spațiul nordic, Renașterea a fost mult întârziată și a survenit abia după adoptarea Reformei, în formula luteranismului. Totodată, Reforma a determinat și folosirea limbii finlandeze ca limbă de cult și, implicit, a marcat începutul afirmării ei ca limbă de cultură. Expansiunea Imperiului Țarist a dus la cucerirea teritoriului finlandez în 1808. Aceasta a însemnat însă ridicarea la
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
poate fi denumită a contradicției (coincidentia oppositorum), a paradoxului, a dialecticii, a bipolarității simultane. Cred, ajută necredinței mele"1. Alte teme, locuri comune, pentru toți cei trei, dincolo de statutul de evreu convertit (la ortodoxie Steinhardt, la catolicism Frossard, respectiv la luteranism Wurmbrand), de încarcerare și paradox, ar fi libertatea (în primul rând), fericirea, dragostea, suferința, politica și cu un statut special lucru ușor de înțeles credința, care e privită, la Steinhardt mai ales, în relație de complementaritate cu libertatea. E incredibil
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]