700 matches
-
spun că m-am abandonat celor 33 de texte care urmează cu o voluptate cvasierotică. M-au încântat, cu forța de impact a unui cadou dulce primit în copilărie, tăietura frazelor, percuția cuvintelor, combina ția de sensibilitate și grotesc, fantezia luxuriantă, rafinamentul obținut din simplitate și stil, ineditul expresiei, jongleria lexicală, umorul-dinamită, amprenta personajelor și trimiterile, nu puține, care te obligă pe tine, cititor, la nițică gimnastică mintală. Urmarea? Am încercat să mi-l închipui pe Dan Alexe scriind. Iar imaginea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
sa fiind prilej pentru a focaliza acel mixtum compositum de derizoriu, farsă, burlesc și tragedie. Ivan Dite trece din hotel în hotel prilej pentru naratorul vîrstnic și înțelepțit de a surprinde o high society trăind din plin într-un cadru luxuriant, în timp ce în culisele cabinetelor politice se pregătește al Doilea Război Mondial. Viața este însă prea frumoasă ca aceste evenimente să treacă observate, iar schimbările pe care le declanșează începutul războiului afectează acest regim hedonist și delectabil corupt, mai degrabă comic
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
toate artele) cu precădere în arhitectură: ancadramentele ferestrelor și volutele bisericilor; pinaclurile montate pe colțurile acoperișurilor; fațadele și curțile interioare placate cu azulejos (plăci de faianță, preponderent alb-albastre); dantelăria în piatră a catedralelor și marmura fântânilor; crenelurile citadelelor și oazele luxuriante ale parcurilor; infinit-împodobitele palate și jocurile de cuburi ale caselor simple, azvârlite labirintic pe coline; apoi "melancolicele esplanade" (vorba lui António Lobo Antunes), terasele umbrite de arbori de pe care se poate contempla peisajul urban (miradouros), cascadele de trepte... Și, pretutindeni
Frânturi lusitane - Tărâm al ambianţelor faste by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9848_a_11173]
-
par acești războinci Holcane, care trăiesc de pe urma vînătorii de oameni, fie transformîndu-i în marfă pe piața de sclavi, fie furnizînd șeptelul pentru sacrificii, decît regele și curtea sa, măști grotești litificate într-un alfabet al monstruozității preluat în ornamentele lor luxuriante sau chiar sclavii reduși la stadiul de unelte dispensabile sau poporul complet anesteziat. Regizorul a utilizat cu mici excepții amatori sau actori foarte puțini cunoscuți, urmărind o anume expresie corporală, o anume definiție a trăsăturilor metișilor și un factor imponderabil
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
nord-american dar și în Europa. Două valsuri de Frédéric Chopin, Studiul în re diez minor de Alexandr Scriabin, "Reflexe în apă" de Claude Debussy, au întregit imaginea unui artist la care forța comunicării este susținută de o imaginație pe cât de luxuriantă pe atât de spontană, de fermecătoare. Ovații prelungite, "standing ovations" au răsplătit evoluția artistului român. Seara de muzică a inclus de asemenea contribuția unor tineri muzicieni performeri bulgari care studiază actualmente în Statele Unite. Trebuie remarcat, inițiativa șefului diplomației germane la
Muzică și diplomație by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9924_a_11249]
-
metrourile din Lisabona și din Porto sunt printre cele mai elegante și funcționale din lume; capitala Portugaliei, situată la mică distanță de Africa, compensează aglomerările locative printr-o rețea funcțională de parcuri, grădini botanice, scuaruri, zone de agrement cu vegetație luxuriantă; există aici chiar o întreagă colină (Monsanto) transformată într-o mini-rezervație naturală. Totul încununat de miradouri - terase amplasate strategic și umbrite de coroanele arborilor, de unde poate fi admirat acest megalopolis la scară umană. Pretutindeni, opere de artă decorativă inteligent amplasate
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]
-
aspect esențial al romanului îl reprezintă exorcizarea "lumii pe dos" care era societatea comunistă, inconsistentă, grotescă, mască a neantului pe care ironia sistematică o înlătură. Apare însă și o viziune "pozitivă", a "adevărurilor ultime", "o mare libertate a filosofării, un luxuriant peisaj simbolic și o anume exultanță în fața miracolului Creației", după cum observă exegetul, ce indică o "deschidere spre lume". După o confesiune a lui I. D. Sîrbu, romanul are ca adresă o vreme "în care exista încă speranță (anul de cotitură 1956
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
se aseamănă visului, care continuă să intervină în viața personajului-narator, dar nu furtunos ca odinioară. În Aripa dreaptă, pentru prima oară probabil în marile proze cărtăresciene, ideea de viață capătă câștig de cauză în competiția cu visul. Deși imaginația rămâne luxuriantă și poematică. Orbitor este pus sub semnul fluturelui, simbol al necontenitei metamorfoze, al trecerii de la greutate la har. Totul este fluture: "Emisferele cerebrale erau un fluture, boțit și-nghesuit în țeastă, care odată avea s-o sfărâme și să-și
Zborul cărților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9463_a_10788]
-
familii fără o doctrină (socială, biologică sau politică), dintre care cea mai păguboasă e îndoctrinarea politică. Petru Dumitriu reconstituie minuțios ambianțe, obiceiuri, case, vestimentație, averi, sate, orașe, genealogii. Descripția sa istorică, bazată, s-ar zice, pe o vastă documentație, e luxuriantă. Panorama se mișcă prin succesiunea generațiilor. Petru Dumitriu pare să aibă, ca Eminescu în Memento mori, plăcerea de a învârti roata istoriei. Diferența considerabilă e că poetul romantic pune toată viziunea sub semnul filosofiei schopenhau-riene a zădărniciei, o metafizică decepționistă
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
proiectat 28. Studiul din urmă debutează cu precizarea că Paul Sterian face parte dintre oamenii care "nu pot fi cuprinși în nici unul din cadrele formelor de viață existente [...] care își revarsă, în toate domeniile culturii unei vremi, conținutul unei personalități luxuriante", oameni numiți cînd "universali", cînd "diletanți". Ultima desemnare ar fi greșită, căci un asemenea om, deci și prietenul analizat, "e întreg în fiecare din creațiile sale, întreg în greșelile, ca și în scăpărările lui de geniu". Paul Sterian poate fi
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
îi va schimba întristător viața (p. 246-249) etc. Sunt numeroase scenele antologice la nivelul senzorialității și al senzualității. E chiar de notat, ca o caracteristică stilistică frapantă, frecvența enumerărilor și a juxtapunerilor. Inventarul substantival, verbal, adjectival, sintagmatic realizează un cumul luxuriant de realități secvențiale, relevate prin aglomerarea de senzații, detalii, fulgurații în veritabile enciclopedii (cum ar fi, de pildă, enciclopedia ierbii, p. 255-256). Cât despre faptul că în numele Leontina se cuprind două identități, una masculină, discretă, în Leon, alta feminină, pregnantă
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
întregul ciclu este, de altfel, energic teatral. Pe vasta scenă turnantă aceeași rămâne vocea: "Toată noaptea aruncasem versuri/ Pe fereastră, peste oraș în zare./ A doua zi călcam pe sensul lor/ Un curios mers pe mișcare". Materia, în schimb, colcăie, luxuriantă, muncită de metamorfoze: "Călcam pe elefanți, pe șerpi,/ Pe guri, pe câte-un ochi de om,/ Pe felurite arătări/ După cum mi-apăruseră și-n somn." Poemul se intitulează Urme, tema este dramatică, în ciuda exultanței, odată ce destinul, precum și rostul urmelor este
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
desăvârșită. Doar mâinile și fața au culoarea alunei coapte, trupul e îmbrăcat într-o piele trandafirie. Se aruncă în pârâul rece ca gheața cu gândul că ar fi mai bine să se înece. 9 noiembrie 2009, Sydney Mă fascinează vegetația luxuriantă, vara australiană, lumina, clima și peisajul, foarte diferit de cel european, dar mai ales de cel românesc. Un gând nu-mi dă pace. Mă întreb, prea ades, cum poate trăi poporul australian, format din atâtea popoare, atât de diferit față de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
obișnuită. Comparată cu a cetățeanului român, este mai mult decât îmbelșugată. Locuințele sociale ale australienilor săraci arată ca niște "vilișoare" din România. Răspândite printre casele celor bogați, în toate suburbiile Sydney-ului, nu se deosebesc prin nimic de acestea. Aceeași vegetație luxuriantă în jur, plantată și îngrijită în mare parte de autorități, aceeași construcție a caselor, aceleași servicii publice ireproșabile. Această politică a răspândirii locuințelor sociale printre casele celor cu venituri medii și mari este recentă și a fost introdusă pentru a
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
oraș pentru weekend, iar doamna doctor Klein se întorsese la Cambridge. 19 În lumina lunii, Cambridge era scăldat în albastru deschis și negru cafeniu. Aici nu era ceață și peste oraș se boltea o cupolă înstelată de o strălucire intensă, luxuriantă. Era genul de noapte în care devii conștient de existența altor galaxii. Umbra îmi aluneca înainte pe asfalt. Deși nu era încă unsprezece noaptea, orașul părea pustiu, iar eu mă mișcam prin el ca un arlechin misterios și solitar dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Aceste construcții găzduiesc o cantitate imensă de relicve prețioase. Mormintele imperiale Ming și Qing sunt păstrate în cele mai bune condiții. Cele 13 morminte ale dinastiei Ming se găsesc în districtul Changping al municipiului Beijing, o zonă pitorească, cu verdeață luxuriantă. Pe o suprafață de 40 km2, înconjurată de masivi muntoși, sunt presărate mormintele a 13 împărați, 23 de împărătese și numeroși prinți, prințese și curtezane. Mormântul Dingling al împăratului Zhu Yijun are, în subteran, o structură de piatră foarte solidă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
banchet grandios în grădina Qujiang, în onoarea celor care au obținut titlul de Jinshi. Grădina Qujiang se afla în partea de sud-est a orașului Chang'an. Aici exista un lac mare cu digul în zig-zag. De jur-împrejurul acestuia creștea o verdeață luxuriantă și se găseau unele monumente istorice cunoscute precum Templul Ci'en, Pagoda Cocorului Mare și Pagoda Cocorului Mic. Aici veneau des împărați, demnitari, cărturari și savanți, ca să bea și să scrie versuri. La banchetul organizat de împărat, titularii Jinshi lăsau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
știu ce-ați face voi să fiți cocoloșiți într-o carte cu o stare atât de hieratică cum e bucuria, bașca lâncezeala asta aproape paradisiacă în regatul atâtor minunății (care, doar prin simpla lor enumerare, oferă papilelor gustative un răsfăț luxuriant), nu știu dacă v-ați îmbufna răutăcios pentru lipsa cutiuței cu Cip sau doar dacă ați privi această omisiune (ca și mine) ca pe o grijă părintească și plină de tandrețe pentru fragilitatea dinților de lapte, nu știu dacă v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
o toponimie riguroasă a locului (de felul: Valea Argeșului, Valea Ialomiței, Parva, Băiuț și așa mai departe), să nu pomenească vreodată despre crucea săpată în lemn. De fapt, sunt chiar sigur. Și asta nu pentru că hățișurile cu liane sau vegetația luxuriantă i-ar fi tăinuit existența ca pe a unui zeu bătrân, uitat de curiozitatea păgână a exploratorilor, nici pentru că importanța ei în rostul și mersul tainic al lumii ar semăna izbitor cu soarta unei legume (hai să spunem o ceapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
i se ofere un prilej de a dovedi că nu e bolnav, că mintea Îi e perfect normală. Nu simțea nici o satisfacție să strălucească În fața lui Johns... Hoinărind printre gardurile de nuiele, Își lăsa gîndurile să vagabondeze. Era o grădină luxuriantă, care ar fi fost o Încîntare pentru un copil, dar era rezervată exclusiv unor adulți căzuți În mintea copiilor. Ici-colo, cîte-un măr bătrîn și parcă sălbatic se Înălța peste vreun boschet de trandafiri, peste vreun teren de tenis sau peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
în gând habitaclul mașinii lui Helen, duritatea lui de crom și vinilin, adus la viață de sperma mea, transformat într-un alcov de flori exotice, cu plante târâtoare împletite prin trapa de aerisire, podeaua și scaunele pline de iarbă umedă, luxuriantă. Uitându-mă spre Helen, pe când ea accelera de-a lungul punții descoperite a autostrăzii, m-am întrebat brusc cum aș putea-o răni. M-am gândit s-o duc din nou pe traseul morții soțului ei - poate că asta i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
raza lor vizuală când intră pe aleea unei case mari de pe Nyerere Drive. Trecură cu mașina încetișor prin fața casei și o văzură din mers cum coboară din mașină și cum se îndreaptă cu pași mari spre veranda umbroasă. Apoi grădina luxuriantă, atât de stufoasă în comparație cu arbuștii de papaia din fața măcelăriei, le obstrucționă privirea. Asta, însă, le fu îndeajuns. Dădură colțul și parcară sub un palisandru de la marginea drumului. Și acum ce facem? se interesă unchiul. Așteptăm aici până pleacă? Mma Makutsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
înghițise cu sete bălțile sclipitoare pe care le formase potopul și, în câteva ore, o nuanță verzuie se așternuse peste maro. Smocuri de iarbă, floricele galbene, tulpini agățătoare se ițiră prin pământul acum afânat și transformară totul într-un verde luxuriant. Bălțile secate, depresiunile pârjolite fură, dintr-o dată, inundate cu apă maronie ca mâlul, iar apa curgea din nou în albiile râurilor, până mai ieri fâșii uscate de nisip. Anotimpul ploios era miracolul anual care îngăduia vieții să existe în aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
și‑trandafirul, toate aceste gladiole cu aură macabră aflate sub pecetea umbroaselor vile somptuoase, stropite cu sudoarea grădinarilor trudiți, apoi trandafirii Împroșcați de ploaia artificială a fântânilor arteziene, ca astfel să fie protejați de intemperii, de fapt o jalnică vegetație luxuriantă de flori searbăde făr‑de miresme sau măcar de miasme, În pofida fantasticelor configurații precum cangele crabilor, În pofida faldurilor cerate ale petalelor, a tentaculelor staminelor ori a mugurilor ascuțiți, parcă Înghimpați; toată această vegetație luxuriantă nu era În stare să emane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
intemperii, de fapt o jalnică vegetație luxuriantă de flori searbăde făr‑de miresme sau măcar de miasme, În pofida fantasticelor configurații precum cangele crabilor, În pofida faldurilor cerate ale petalelor, a tentaculelor staminelor ori a mugurilor ascuțiți, parcă Înghimpați; toată această vegetație luxuriantă nu era În stare să emane măcar un atom de arome, nici cât o viorea sălbatică de câmp. Încununarea acestor salve vegetale erau niște ramuri de magnolie captivă În Grădina Botanică, aidoma unor Încrengături cu frunze de piele cu câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]