19,941 matches
-
acordată pe durata a șase luni pînă la un an, cu posibilitatea unei prelungiri, artiștii (scriitori, muzicieni, arhitecți, designeri, creatori în domeniul artelor audio vizuale, inclusiv cinematografia) beneficiază de toate facilitățile strict necesare creației: liniște, confort, lipsa grijii zilei de mîine - cel puțin pe durata sejurului. Locuințele individuale, mobilate minimalist sunt adaptate imperativelor creației. Dar există și spațiile colective ale comunicării: biblioteca, sala de concerte și spectacole, restaurantul - nu foarte străin de structura unui refectoriu... Academia Schloss Solitude este și un
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
să accept faptul că ar fi posibil să fie ultima d-voastră carte. După toată tinerețea de spirit pe care o aveți și toată vioiciunea gustului și a sensibilității excludem această ipoteză. Desigur, nu știm ce ne aduce ziua de mîine, dar ceea ce simt eu acuma cînd stăm de vorbă, este că nu are voie să fie ultima carte... Dar ce vă gîndiți să tălmăciți încă în română pentru cititorii din țară, pentru că sunteți nu numai o autoare excelentă, dar și
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
de-o intemporalitate în care ne putem regăsi și noi, deslușind în tabloul său întunecat prezentul și - de ce nu? - viitorul erei contemporane, așa cum pare a se configura: "cu asedii prelungi mă întîmpină viitorul" (o durere cu degetele-nfipte în ziua de mîine). Socotindu-se pesemne unul din "cronicarii retrași pe ascuns", un "chiriaș al dedesubtului", poetul face figura unui subversiv sui generis, a unui "clandestin" metafizic, ce, dîndu-și seama că "acum nu se mai pot scrie epopei", declară șoptit: "în taină fie
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
pe cea intrinsecă. Marginea, în acest sens malefic, e vicleană și vorace, provocatoare de dezechilibruri: "știu că de mult marginile mă așteaptă flămînde/ și fac obositoare și complicate calcule/ pentru fărîmitura de echilibru" (o durere cu degetele-nfipte în ziua de mîine). O purtătoare de vești funeste: "tot mai triste vești/ de la marginile imperiului/ tot mai tîrziu și tot mai triste/ vești de la marginea imperiului" (o spaimă născută în somnul bătrînilor barbari). O formă a demenței obștești: "un mare azil/ prin care
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
de la noi reprezintă nu reflectarea, ci manipularea realității. Dar nu e suficient să vedem cine plătește sondajele - ar trebui să vedem și cine execută comanda. Cum, în majoritatea cazurilor, e vorba de institute ce-și duc viața de pe azi pe mâine, să nu ne mire tendința de-a plusa în favoarea celor aflați în fruntea bucatelor. Ei știu că dacă nu-i supără pe potentații zilei, există șanse ca și data viitoare partidele cu bani să apeleze la ei. Deși presa a
Prohodul vesel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14667_a_15992]
-
aproximațiile și în care numai cine nu vrea nu se pronunță asupra limbii române, apare, iată, o carte datorată unuia din cei mai buni cunoscători în materie: Introducere în istoria limbii române de dl Grigore Brâncuș (Ed. Fundației România de mîine, 2002). Deocamdată, un prim volum, consacrat originilor limbii noastre (plus un capitol de fonetică istorică) și care va fi urmat de un al doilea, consacrat gramaticii istorice. Cartea este un curs universitar ținut de-a lungul vremii de către profesorul Brâncuș
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
amestecate. Și vai și amar de cel căruia arama din pungă i-a înghițit aurul, ori nopțile i-au mîncat zilele. Va zidi pe nevreme și pieziș... Leandru, care asculta toate astea și care gîndea mereu nu la ziua de mîine, ci la cea de poimîine, îl iscodea mirat pe taică-său care lua o lingură cu boabe, în vreme ce el, Leandru, apuca să mănînce trei. În familia lui, numărul total de linguri cu boabe era dinainte stabilit pe fiecare cap și
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
Leandru să caște gura, îi scuipă pe neașteptate în gură, după care și-o căscă el. Cînd Leandru îi întoarse scuipatul ghicitorului, acesta scuipă fiecare obraz al lui Leandru, întinse scuipatul și începu să-l bărbierească. - Or să lovească turcii mîine, sau poimîine? - întrebă Leandru pe jumătate în glumă. - Habar n-am - glasul ghicitorului plutea în jurul lor în plăci mari. - Păi atunci ce fel de ghicitor mai ești? - Știi, există ghicitori de două feluri - de mîna întîi și de mîna a
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
unii sunt buni, iar ceilalți răi. Nu-i asta treaba. Unii se țin de taine repezi, alții de taine domoale și de aici deosebirea dintre ei. Eu, de pildă, îs ghicitor de mîna a doua, fiindcă nu văd ziua de mîine, ori într-un an măcar cît tine. Eu văd foarte departe în viitor, pot proroci cu două-trei sute de ani înainte cum s-o numi atunci lupul și ce imperiu o să cadă. Dar cui îi e de trebuință ceva ce-
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
de trebuință ceva ce-o să se întîmple peste două, trei sute de ani? Nimănui, chiar nici mie. De aia mă doare-n coadă. Dar există și alții, ghicitori de mîna întîi, din Dubrovnik, de pildă, care prorocesc ce-o să se întîmple mîine ori într-un an, de care oricine are trebuință precum chelul de tichie și nici nu se întreabă pentru o asemenea treabă cît costă, că dai și ce n-ai, ca pentru aripi de purcel. Numai să nu care cumva
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
o victorie asupra celui slab este în definitiv o înfrângere.) S-a încetățenit în ultimii ani paradigma întrecerilor oarbe, în care vanități acerbe (cu precădere ale profesorilor și organizatorilor) trezesc vrăjmășii factice și întrețin noroiul de astăzi ori praful de mâine. De prea multe ori competițiile muzicale au născut victime, uitându-se că înainte de toate există un spirit al olimpismului conform căruia important și onorant este să participi, nu neapărat să învingi. Condiția învățământului nostru artistic, de junglă asistată tenace cu
O mică îndrăzneală by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14069_a_15394]
-
acest cuvânt prin ziare, prin cărți, la conferințele, cuvântările, analizele cu luări la mișto, de pe la t.v., dar în vorbirea curentă, de zi cu zi, în cele câteva sute de vorbe strict necesare întrebuințate ca să trăim cu toții de azi pe mâine, nu. Nu auzisem până atunci. Era ca o premieră lingvistică. Astfel că îmi încordai și mai mult auzul... Sigur, putea să zică și dezacorduri. Dar alesese cuvântul acela mai rar. Vasăzică, omul avea niște disensiuni. Și am înțeles puțin după
La persoana întâi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14088_a_15413]
-
perdeaua de fum trasă de exploziile bombelor din Bagdad, nu se văd decît frînturi de adevăr, scene controversate, replici nesigure și personaje care apar și dispar ca în Basme. Scoase din scenă azi prin moarte, fugă sau rănire, ele apar mîine vii și nevătămate, asemenea eroilor din filmele cu nemuritori. În prima parte se zvonise zadarnic (subliniere Cronicar) că Saddam ar fi mort sau rănit, apoi a apărut vestea că fiica vicepreședintelui american Dick Cheney se va duce la Bagdad pentru
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
furată. Păi, asta e fata unei cunoștințe care s-a întors acasă cu doi gemeni... Rambo pe Antena 1. Ce mușchi, ce încăierări, ce bătălii. Abia într-un târziu observ că și fiu-mi-o a văzut filmul. Isteț băiat! Mâine va pune în practică niște lecții din seara aceasta, că prinde totul, de mă și mir... La Pro Tv: Un nebun în Africa. Ia să văd: ăsta precis a fost întreprinzător român, ori investitor străin. 18 februarie. La TVR: Coșmar
Jurnal de cobai cine-telefil by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14153_a_15478]
-
sul, o pernă, le-acopăr cu un pled ca să arate a trup de om și mă culc sub masa din bucătărie. ...Și astfel, într-un mod util, plăcut și instructiv, am petrecut o lună de concediu în sânul familiei. De mâine, viguros, relaxat și optimist voi începe un an nou de muncă mulțumind lui Dumnezeu că a autorizat funcționarea televiziunii pe Terra. Anna Karenina? Un surâs în plină vară? Zorba? Dama cu camelii? Contele de Monte Cristo? Angelica, marchiza îngerilor? Bătălie
Jurnal de cobai cine-telefil by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14153_a_15478]
-
Nora Iuga Alma Vallazza Într-un capricios sfîrșit de septembrie, cum numai în Südtirol ești dispus să suporți fascinat ca de o iubită imprevizibilă - azi sandale și mătase, mîine ghete și lînă, poimîine cizme și blană -, timp de două săptămîni (16-31 septembrie 2002) s-a desfășurat un festival de poezie început la Lana (Italia), unde marele sărbătorit a fost Oskar Pastior care a împlinit 75 de ani. Prietenii apropiați
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
ascultă telefoanele. Oameni de afaceri, slujbași pe la diverse firme, corespondenți de presă. De această atenție se bucură, mi-au declarat ei înșiși, și cetățeni români care lucrează în mass-media sau sînt angajați pe la firme străine în funcții importante. Azi, unul, mîine altul, asta ca să nu mai vorbesc de propriile mele bănuieli, în ceea ce mă privește. Compatrioții noștri fac din cînd în cînd scandal în presă pe această temă. Nu toți însă. Funcționarii la firmele mixte se abțin. Pe fiecare dintre cetățenii
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
slugărnicie față de mai-marii țării, pe de alta, reprezentanții angajatorilor, speriați de moarte de noua lovitură primită. Conflictul e fals de la un capăt la altul, pentru că nu-l privește în nici un fel pe nenorocitul care-și duce zilele de azi pe mâine. El se referă la categoria restrânsă a celor înzestrați de către patroni cu telefoane mobile, mașină și cine știe ce alte accesorii menite să le ușureze viața. Dacă suntem serioși, observăm că de astfel de avantaje beneficiază mai ales categorii, alese pe sprânceană
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
din șea, de sub o grea armură,/ aștept să vină paznicul de schimb." Dacă poetul își sprijină tâmplele bătrâne pe amintirea unui glas, dacă vorba i se face văzduh, nu mai puțin tonul își păstrează faconda, la modul macedonskian: Deschide ușa, mâine voi pleca!/ E vremea dusă. Noapte bună!/ În zorii zilei va fi brumă/ Și păsările nu vor mai zbura." Cu accente mai jubilative: "Dați bice cailor, băieți! / «nu mai e mult până departe»!/ Să trecem dincolo de moarte/ cu ale noastre
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
cititorul hârșit aproape nici un ecou. Totuși, mărturisirea lor contează, în exercițiul mărturisirii îndelungat ei se vor alege, trăind în rigorile vieții și făcându-i acesteia față, în învinși întru poezie și în învingători. Acest text care vă poartă astăzi semnătura, mâine îl voi primi, întocmai, de la altcineva: Tristețea nopților/ adormite-n amintirea zilelor/ sfârșite-n asfințit de soare./ Nostalgia clipelor/ trăite în măsura sutelor de ani./ Uitarea pierdută/ printre vechi iluzii risipite/ de neuitarea timpului fugar./ Bucuria viselor/ înmugurind în împliniri
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14238_a_15563]
-
mă ține gura: Unde sunteți? De ce nu-mi întindeți mâna? De ce mă lăsați cu ecoul vocii mele? Hei! E cineva aici? Aș vrea un răspuns. Merit oare să mă duc la culcare în seara asta, să visez și să spun mâine dimineață O.K. Pot să scriu!? Hai, că eram să ard cartofii, tot scriind și scriind, îi lăsam pe ai mei fără mâncare... Ah, încă ceva. Am fost cândva profă de română într-un sat, ehe! departe..." Calmați-vă, repet
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
pune în aplicare, febril, planul de salvare. Intră în sediul G.P.U., îl caută pe comandant, nu-l găsește, dar se năpustește fără a putea fi oprit în biroul adjunctului și îi trântește în față actul de predare a mesajelor. Mâine - îi spune acestuia - presa franceză va publica mesajele. Veți decide singuri ce va însemna asta pentru imaginea URSS. Sau, mai aveți o soluție. Există în port un vapor care n-a ridicat încă ancora... Înnebuniți, ofițerii GPU telefonează la Moscova
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
din subsolul unui hotel. Perne stropite cu sânge! Materie trasă în țepele periuțelor de dinți! Toate animalele mâncând, nu de plăcere, nu pentru aur, nu pentru putere, ci pur și simplu pentru a trăi. Pentru a cui Plăcere eternă? De mâine postesc.Demisionez.Dar nu pot demisiona cu stomacul plin. Postul e pe placul Tău sau Te jignește? Ai putea s-o interpretezi drept mândrie ori lașitate. Baia mi s-a întipărit definitiv în memorie. Edith o păstra foarte curată, însă
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
Andrei Ionescu În dimineața aceea bunicul mi-a spus că trebuia să-l însoțesc pe căutătorul de minuni. - O să-i duci pe dumnealor până sus la peșteră. Să iei catârul. Maică-ta o să vă dea pături și merinde. Mâine dimineață o să fiți înapoi. Căutătorul de minuni muia în cafeaua cu lapte felii mari de pâine de casă pe care întinsese unt și miere și acum le înfuleca de zor. Stătea aplecat în față și ținea mâna stângă întinsă pe
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
text care se autogenerează (de aici coexistența tendințelor "realiste", cu cele ludic-manieriste), dar reușește să păstreze în scrierea sa ceva din ritmul trepidant al vieții tel quel: "Pană Ioana și cititul din Lermontov: , ...Revin în cameră. Virgil și colocviul de mîine. Scriu.(...) Oglindă purtată de-a lungul unui drum... Stendhal. Verosimilul? Aristotel...Cam așa. Fumez. Mă voi odihni." Sînt notații eliptice, telegrafice care nu par să aibă alt scop decît acela de a reduce totul la fragmentarismul și iregularul experienței cotidiene
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]