5,376 matches
-
poate rămîne în planul secund, ca în cele mai multe din românele lui Walter Scott sau că în Notre-Dame de Paris, sau poate fi nu doar fundal, ci și pretext, o serie de episoade fiind integrate în românesc, așa cum se întîmplă în Mînăstirea din Parma, Mizerabilii sau Război și pace. Sau cum se întîmplă, adesea, la Dumas. Unde lucrurile nu stau însă chiar atît de simplu - și așa, încet-încet, mă apropii de subiect. Contele de Monte Cristo, apăru în foileton în 1845-1846 (veți
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
interes pentru yoga, în ale cărei taine se specializează, învățînd, totodată, si tibetana. După incidentul fulgurantului amor cu Maytreyi, profesorul Dasgupta îi cere să părăsească locuința din casa lui, (unde, ca învățăcel prețuit fusese îngăduit) pleacă să stea într-o mînăstire din preajma Himalayei. În decembrie 1931 e nevoit să părăsească India, chemat în țară (unde ajunge în 1932) pentru a-și satisface serviciul militar. Cînd, în 1934, și-a publicat India a precizat în prefață: "Cartea aceasta nu este nici un jurnal
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
intrat în India prin Ceylon, căutînd locurile de interes religios. de aici, prin junglă, a ajuns în India, după ce a întreprins un pelerinaj la Romeshvaram, tot atît de sacru că Benaresul, dar neștiut călătorilor europeni. Ajuns în Madras, vizitează o mînăstire de călugărițe catolice și, apoi, încearcă să surprindă fizionomia orașului ciudat. Aici, in India sudică, noaptea, observă naratorul, nu seamănă cu a Dobrogei sau a Italiei. Peste tot, aici, se strecoară, inevitabil, întrebări și reculegeri neobișnuite. S-ar putea încerca
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
de vară a guvernatorului englez al Indiei! Călătoria, pe jos, prin Himalaya, spre înalturi, nu e atît pitoreasca (evitat, mereu, cu grijă) cît exactă și, fatal, colorată prin peisaj, efort și oameni (însoțitori și călăuze), nemaivorbind despre descrierea vizitei la mînăstirea buddhistă și alta tibetana, firește, în înălțimile muntelui. Și, mai sus, ajunge în jungla himalayană, undeva la unsprezece mii de picioare de la poale, pe ceață, pe vînt, frig aspru și ploaie necontenita. dar, extaziat, exclama: "am văzut Kinchinjanga! am văzut
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
lăcrămam, îmi scrinteam degetele și-mi zgîriam genunchii cu pantalonii în zdrențe. Sus, pe poteca lăsată - ne-au întîmpinat alte convoiuri de lipitori." A fugit că duhurile și abia, abia a scăpat. Emoționant și plin de înțelesuri studioase sînt surprinse mînăstirile din Himalaya, cu pustnicii lor vegetînd în văgăunile munților, cu temple budhiste și moschei musulmane. Apar și observații la prima vedere surprinzătoare, ca aceasta: "Delhi e un oraș specific musulman, dar de data aceasta mahomedanii întovărășeau procesiunea hindușilor, studenți cu
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
circulația vehiculelor, avînd inițiativa uralelor, care nu se adresau totdeauna către Dunga, ci mai mult pentru șefii politici din închisoare. Toate acestea sînt semne precise: "E India cea nouă". Plin de miez e descrisă stabilirea să, ca eremit, într-o mînăstire budhistă, primit fără a fi întrebat de religie, naționalitate și de bani. Leapădă hainele europene, se îmbracă în portul studentului brachmacarin, umblă în sandale și se supune regimului integral vegetarian. În schimb capătă un kutiar, adică o cameră solitara cu
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
liberă fiind și conduită personală. Își descrie tovărășii de călugărie mai mult pentru a fixa, pe hîrtie, obiceiuri și cutume, mai toți practicînd activ yoga, meditînd, si actualizează spiritualitatea cărților sacre, pe care, unii, le citesc. Cu siguranta, aici, in mînăstire, a studiat, măi adîncit, viitorul savant practicile yoga, descrise, apoi, în cartea omonima. Să notez că memorabile sînt paginile despre cobră neagră și despre leproși. Dl. Mircea Handoca a pregătit, după ediția a II-a, din 1935, a acestei cărți
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
Am stat alături de Anghel în ultima parte a vieții lui, arestat în camera de spital de la Filantropia, cu diagnosticul falsificat (infarct în loc de cancer la ficat), pentru a-l izola complet. Am spus cîteva cuvinte la înmormîntarea lui, în cimitirul de la mînăstirea Pasărea (supărîn-du-l pe Comarnescu, care mi-a reproșat că am avut eu "ultimul cuvînt"). În timpul studenției, îl cunoscusem pe Theodor Pallady, în casa doctorului Aronovici, care avea o colecție remarcabilă de artă românească. Prieten cu Matisse, cu care purta o
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
întîi în fericita Stupca, apoi, din 1884, în Frătăuții Noi. Să amintesc, la același capitol al vieții publice, de participarea părintelui Porumbescu, în 15 august 1871, la vestita serbare de la Putna, cu prilejul aniversării a 400 de ani de la întemeierea mânăstirii, la organizarea căreia s-au distins Eminescu și Slavici. La această manifestare aniversară a luat parte și fiul părintelui, cel ce va deveni celebrul Ciprian Porumbescu, atunci elev în a șaptea liceală, care a luat vioara unui lăutar și a
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
troica." (p. 313); Dacă frumusețea duhovniceasca o putem explica ca fiind expresia și rodul dragostei (...)" (p.325); "ridică cortina, ca cititorii, să vadă un cer nou fără demoni (...)" (p. 288) și în ale pleonasmelor: "Aliosa se va întoarce înapoi, în mînăstire" (p. 198); Asta era una din cele mai principale idei de ale lui..." (p. 301) etc. Trec peste nefirească ortografiere a numelui romancierului, în răspăr cu uzanțele ("Dostoevschi"), precum și pește aceea a unora dintre personajele sale ("Caramazov"; "Smerdeacov"); dar nu
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
ceilalți, precum cu o foarfecă." (p. 258)! Cartea debutantului Paulin Lecca merită o echipă redacționala competența - s-ar fi putut descrie eufemistic starea de fapt, fără detaliile precedente, compromițătoare în plan intelectual, dată fiind condiția de arhimandrit și duhovnic la Mînăstirea Arnota a autorului. De unde înverșunarea această a s-ar putea întreba pescuitorii în ape impure - împotriva unuia dintre acești "călugări iluminați și maeștri de spiritualitate" (v. Prefață. Frumosul că suferință transfigurata, p. 6)? Nu cumva autorul unui asemenea articolaș e
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
exemplu: "Dar milă lui Dostoevschi, izvorîta din mila Mântuitorului lumii se întinde și asupra hulitorilor înșiși. Departe de a-i uri, el îi iubește și se roaga cu toata smerenia pentru ei. Cand Aliosa îi cere permisiunea ca să meargă la mînăstire, acelasi tata bețiv și desfrânat îi dă voie, spunîndu-i la plecare: ăDu-te, află acolo adevărul și vino de-mi povestește (...) Mi-e milă de tine, Aliosa, de bună seama.(...) Eu mă gîndeam mereu la acest lucru: cine oare se
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
premieră, în noiembrie 2013, la Târgul de Carte „Gaudeamus”. Primele două cuvinte sunt simptomatice pentru eroul Pascal - aluzie patronimică la filosoful angoaselor Barocului, Blaise Pascal: „Sunt singur...”. Dacă genialul matematician și fizician s-a retras la 31 de ani la Mânăstirea Port-Royal pentru a scrie celebrele antume Scrieri provinciale și postumele Cugetări, protagonistul lui Nedelcovici s-a ascuns, revoltat și intransigent, încă din liceu într-o lume interioară a cărei frontieră e trasată de disprețul față de Zeitgeist-ul lumii contemporane bolnave și
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
de publicare la aceeași editură și prin răspunde: Eu nu-l cunosc pe Roșca sub forma asta. grija acelorași instituții. Eu îl cunosc ca o fecioară. Ai văzut o măicuță din cele c) Victor Roșca este publicat în cartea de la mânăstire? Așa l-am cunoscut eu pe Roșca. „Personalități din Țara Făgărașului, 1800 - Prezent”, Avea o purtare foarte corectă. (Notă: Întâlnindu-l pe pag 250 / 251, editată în 2009 de 3 personalități la Șandru i-am atras atenția că Vichente Popa-Codrea
Victor Roşca. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Roşca () [Corola-journal/Journalistic/87_a_85]
-
și o mare dorință de a reveni acolo. Cu toate acestea, în ciuda aranjamentelor normale organizate pentru o călătorie de Paști, de Crăciun au fost luate măsuri extreme pentru a se împiedica aceasta. De Paștele 1992 el a fost invitat la Mânăstirea Putna pentru canonizarea lui Ștefan cel Mare. Peste tot unde s-a dus au fost mase mari de oameni. În București s-au adunat câteva sute de mii, iar când Regele le-a vorbit a putut să le spună că
Despre 23 August şi despre Regele Mihai () [Corola-journal/Journalistic/25400_a_26725]
-
eu cu tata și cu frații mei Petrea și Vasile și Nică, din Ardeal în Pipirig, acum șaizeci de ani trecuți, unde se pomeneau școli ca a lui Baloș în Moldova? Doar în Iași să fi fost așa ceva și la mânăstirea Neamțului, pe vremea lui mitropolit Iacob, care era oleacă de cimotie cu noi, de pe Ciubuc Clopotarul de la Mânăstirea Neamțului, bunicul mîne-ta, Smaranda, al cărui nume stă scris și astăzi pe clopotul bisericei din Pipirig. Ciubuc Clopotarul tot din Ardeal știa
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
de ani trecuți, unde se pomeneau școli ca a lui Baloș în Moldova? Doar în Iași să fi fost așa ceva și la mânăstirea Neamțului, pe vremea lui mitropolit Iacob, care era oleacă de cimotie cu noi, de pe Ciubuc Clopotarul de la Mânăstirea Neamțului, bunicul mîne-ta, Smaranda, al cărui nume stă scris și astăzi pe clopotul bisericei din Pipirig. Ciubuc Clopotarul tot din Ardeal știa puțină carte, ca și mine, și apoi a pribegit de-acolo, ca și noi, s-a tras cu
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
nici un fel sfîrșită, îmi place să cred. - Dumneavoastră, din cîte am aflat, sînteți în căutarea tihnei. Așa cum mi-ați mărturisit, aveți intenția într-un viitor să părăsiți orașul București și să vă așezați într-un loc ca acesta, într-o mînăstire precum Văratecul. Care sînt motivațiile acestei hotărîri, nu ușor de luat, să vă statorniciți într-un astfel de loc? - Ați vorbit la început despre rotunjirea cifrei vîrstei mele. Vă dați seama că se apropie ceea ce-i firesc să se apropie
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
bine" (EZ 2424, 2000, 6). Merită atenție și termenul viețuitoare, specific limbajului bisericesc, solemn și arhaic ("Mănăstirea - găzduiește 54 de viețuitoare" - EZ 2424, 2000, 6); derivatul de la a viețui apare tot mai des; de pildă, în indicațiile din Drumuri spre mânăstiri. Ghidul așezămintelor monahale ortodoxe din România, de Mihai Vlasie (București, Editura Sophia, 1999), care îl utilizează în mod constant: "mânăstire de călugări, 15 viețuitori"; "mânăstire de maici, 17 viețuitoare". Masculinul viețuitor - "trăitor în mănăstire" - nu riscă să producă ambiguități, dar
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
viețuitoare" - EZ 2424, 2000, 6); derivatul de la a viețui apare tot mai des; de pildă, în indicațiile din Drumuri spre mânăstiri. Ghidul așezămintelor monahale ortodoxe din România, de Mihai Vlasie (București, Editura Sophia, 1999), care îl utilizează în mod constant: "mânăstire de călugări, 15 viețuitori"; "mânăstire de maici, 17 viețuitoare". Masculinul viețuitor - "trăitor în mănăstire" - nu riscă să producă ambiguități, dar femininul suferă din cauza unei omonimii (sau polisemii, dacă considerăm că e vorba de același cuvînt) destul de supărătoare: riscînd să evoce
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
derivatul de la a viețui apare tot mai des; de pildă, în indicațiile din Drumuri spre mânăstiri. Ghidul așezămintelor monahale ortodoxe din România, de Mihai Vlasie (București, Editura Sophia, 1999), care îl utilizează în mod constant: "mânăstire de călugări, 15 viețuitori"; "mânăstire de maici, 17 viețuitoare". Masculinul viețuitor - "trăitor în mănăstire" - nu riscă să producă ambiguități, dar femininul suferă din cauza unei omonimii (sau polisemii, dacă considerăm că e vorba de același cuvînt) destul de supărătoare: riscînd să evoce în primul moment substantivul viețuitoare
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
negativ, scandalizat celebrul critic a replicat " Atunci de ce nu spuneți că ați fost să vînați lei?" Înțelegîndu-se, într-o perfectă armonie, "viețiștii" nu se puteau concilia cu de toți recunoscutul conducător al revistei, Ibrăileanu. Își făceau și vacanțele împreună, la mînăstiri sau în localități din apropierea munților Moldovei și, apoi, cu toții contribuiau la alcătuirea celei mai bune reviste din țară. Poetul nostru a trăit, din 1916, momentul temporarei sistări a apariției revistei ieșene, a participat la război (evocîndu-l, apoi, în două-trei proze
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
domnie (șapte ani). Și tot, prin 1862, se admite ca Principatele Unite ale Munteniei și Moldovei să se numească, și în cancelariile europene, România și se alege steagul țării. Sînt bine surprinse marile împliniri ale domniei lui Cuza (secularizarea averilor mînăstirilor închinate așezămintelor de la Muntele Athos, reforma agrară, precedată de lovitura de stat de la 2 mai 1864 datorită împotrivirii marei boierimi, adoptarea Codurilor moderne în legislația românească, introducerea, în 1863, a alfabetului latin, alegerea Bucureștiului drept capitală a țării). Cînd vine
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
dinspre Cotroceni. Acest, să-i zicem, amănunt n-a tulburat presa cotidiană de la noi. În schimb, ROMÂNIA LIBERĂ l-a atacat pe premierul Năstase deoarece, la Tîrgoviște, acesta a vorbit și despre faptul că unul dintre absolvenții faimosului liceu de la Mânăstirea Dealu a fost tatăl său. Aici Cronicarul se desparte categoric de semnatarul articolului din România liberă, care consideră că premierul a comis o gafă vorbind despre tatăl său și despre fondatorul liceului "Mânăstirea Dealu", Nicolae Filipescu. Acesta din urmă a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
că unul dintre absolvenții faimosului liceu de la Mânăstirea Dealu a fost tatăl său. Aici Cronicarul se desparte categoric de semnatarul articolului din România liberă, care consideră că premierul a comis o gafă vorbind despre tatăl său și despre fondatorul liceului "Mânăstirea Dealu", Nicolae Filipescu. Acesta din urmă a înființat un liceu de elită, încît elogiindu-și tatăl, premierul Năstase n-a făcut altceva decît să-l înserieze în rîndul absolvenților recunoscuți ai acestei școli cu absolvenți invidiați. Liceul de la Mânăstirea Dealu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]