7,613 matches
-
importante într-un circuit cultural de promovare. Basarabia nu există în sine, prin sine și pentru sine (iertată să-mi fie prețiozitatea filosofică a formulării unui deziderat); sau, mai bine zis, nu ar trebui să existe în sine, ca simplă mândrie a unei identități naționale, când ea este, de fapt, doar o secvență dintr-o identitate națională românească mult mai largă și mai complexă. Basarabia nu poate fi înțeleasă corect, adică în tragedia ei, decât ca o eroare a istoriei, o
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
lungile pante ale serii,/ te-am învățat pe îndelete/ ca pe o rugăciune/ din copilărie/ ca să nu mă sperii/ când vine timpul" (Arta de a muri) - "M-am gândit la ea relativ des/ și la vârste diferite/ fără spaimă, fără mândrie/ fără rușine,/ nici eroism, nici păcat." (Sămânță). Și în relația sentimentală ceva s-a schimbat. Iată începutul splendidului poem Cuplu, de data aceasta din volumul Octombrie, noiembrie, decembrie (1972): "Unii te văd numai pe tine,/ alții mă văd numai pe
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
în Franța. Lunile petrecute aici le va considera deosebit de utile în împlinirea personalității, pe care nu și-o voia subjugată nici unei culturi, oricât de reputate, precum și cea franceză. Simțea o nevoie imperioasă de a-și păstra integritatea spirituală, demnitatea și mândria, temându-se să nu se transforme într-un învățăcel obedient, admirator fără discernământ, un gură-casă lipsit de individualitate. În țară, cu toate că nutrea resentimente profunde pentru profesiunile legate de disciplinele juridice, intră ca secretar la un judecător de instrucție din Varșovia
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
de moderatorul acțiunii drept o somitate în domeniu, vorbește despre noua carte a semiratatului în așa fel încât cei de față sunt tot mai convinși că primul scriitor român care se va alege cu Premiul Nobel, el va fi, spre mândria așezării. a Semiratatului se rotunjește, se îngrașă și totul premerge spre un singur, dar nu ultim țel: primirea în Uniunea Scriitorilor. Câteva agape zdravene la... foc de tabără însoțite de țuici, fripturi și, poate, chiar vreo fătucă, sunt elemente hotărâtoare
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
oamenii!" Nimeni nu poate garanta că întâmplarea este adevărată, însă neamul a dăinuit până în zilele noastre, ceea ce constituie un merit, în sine. Și dacă unii - răutăcioși, cârcotași, ori de-a dreptul pizmași - îl bârfesc în fel și chip, subminându-i mândria și minimizându-i calitățile, este numai și numai pentru că, mai totdeauna, omul bun e luat drept prost. Fiind recunoscători proniei cerești pentru harul investit în țara lor, erau teribil de credincioși. Și atât de mare le era credința încât se povestește
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
n-ar trebui învinovățit neapărat pentru invidia lui pe alte eventuale biserici ale neamului, mai frumoase, cât pentru prostia de a crede că moartea meșterului ar fi putut opri progresul arhitecturii bisericești. În schimb, meșterul a plătit cu viața pentru mândria lui. Unii spun că Manole n-ar fi trebuit să o jertfească pe Ana. Se prea poate ca Dumnezeu, cunoscând inima împietrită a domnitorului, să fi zădărnicit special lucrarea pentru a evita tragicul sfârșit. Fiindcă, de multe ori, pe acele
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
sfârșim cu minciuná Uhăi, bade! Și privea adânc spre domnul Prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, strâns atât de afectuos în brațe de soția domniei sale, încât prietenul Haralampy nu s-a putut abține să nu exclame privindu-i cu simpatie și mândrie patriotică: -Domnu' mieu, cred că e singura armonie sinceră din tot PNL-ul, PD-ul și Alianță... Apoi, într-un peisaj uman semănând cu tabloul ,Femei pe plajă" de Gauguin, și în timpul unei recreații de țocăituri, Domnul Președinte face reclamă
Foaie verde și uná/ S-o sfârșim cu minciuná by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11421_a_12746]
-
Dumitru Hurubă Toate televiziunile noastre, spre cinstea lor profesionist-onorantă și indignarea normală a autorităților, au transmis reportaje de la punctul de frontieră Nădlac, din care am aflat - cu firească mândrie patriotică, zice Haralampy - că, în sfârșit!, o ordonanță a fostului Guvern pesedist este aplicată de noua putere 1) cu mare succes de public. Respectiv, în doar câteva zile, unui număr de peste 4000 de români aflați la muncă în occident, și
De la sublim la ridicol și înapoi spre... Schengen by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11446_a_12771]
-
de secolele de tăcută resemnare ale compatrioților săi, Vlad vrea să schimbe... imaginea Valahiei în lume, să facă să se vorbească și să se tremure pe marginea acestui subiect. Dar tot el, schițând filiația din bravii strămoși daci, notează cu mândrie că, de la sinuciderea lui Decebal, valahii ,n-au mai acceptat niciodată (...) vreo supunere totală față de alte popoare". Și atunci? Nici interpretările Mioriței nu fac corp comun cu materia jurnalului, ele fiind agățate, mai degrabă, de pana hermeneutică a lui Marin
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
într-acolo încît îi dărui nevestei sale, Sophie, o rochie și o pereche de pantofi noi, pentru prima-oară în paisprezece ani. Pălărierul era de nerecunoscut. Într-o duminică, uită să mai meargă la slujbă și, în aceeași după-amiază, debordînd de mîndrie, îl cuprinse în brațe pe Julián și îi zise, cu lacrimi în ochi: "Bunicul ar fi mîndru de noi". Unul dintre cele mai complicate procese din acum dispăruta știință a confecționării pălăriilor, din punct de vedere tehnic și politic, îl
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
scrie în 1934 despre Ștefan Petică și în 1935 despre ,pajurile mizeriei chișinăuiene". De reținut o observație peisagistică a lui Al. Robot: Primul aspect care surprinde la Chișinău este peisajul negru al ciorilor" (p. 64). Diferența dintre discursul emfatic al mândriei ,naționale", promovat de N. Costenco, și discursul sumbru, decepționist, al lui Al. Robot, e considerabilă, deși ambele datează cam din aceiași ani '30: , Ciorile desuete și dezagreabile, rupte parcă dintr-un steag de doliu, embleme și simboluri ale nenorocirii, care
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
mass-media până la estompare cultul naționalului. Nu am mai întâlnit fraze care îl ridică pe Schiller ca un port drapel colectiv, cum s-a procedat odinioară. Poate că deplasarea de accent decurge și din învățămintele istoriei recente, deoarece abuzul în trâmbițarea mândriei de a fi german a înlesnit comiterea atâtor orori. Și în analiza concretă la obiect nu-și mai găsește aplicație criteriul rasei și al originilor. Reiese firesc din textele de interpretare critică gradul de importanță a lui Schiller ca dramaturg
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
poemului "Nunta Zamfirei". Păstrați în memorie asemenea amintiri, de ce nu?, și întâmplări cu parfum de legende locale? - Da, și Coșbuc, și Rebreanu trăiau printre noi, într-un fel, ne erau contemporani. Oameni care-i cunoscuseră ne vorbeau despre ei cu mândrie. Romancierul era cunoscut nu numai la Măgura, ci și la Ilva Mare, la Nepos (Vărarea) și mai ales la Prislop, unde trecerea lui lăsase urme. Rebreanu trăia și prin eroii săi din Ion, unii supraviețuindu-i în carne și oase
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
cunoaștem originile familiale? Altă întrebare fără sigur răspuns. El se considera Albanez - probabil Aromân din Albania, dar numele său are rezonanțe grecești. Provenea dintr-o familie bine situată material, instalată în Iași, dar moștenise probabil din Balcanii ancestrali vitalitatea și mîndria, rezistența dură la încercări fizice grele, dar și o inteligență (grecească?) suplă și sensul (păstoresc) al libertății solitare. Poate și plăcerea deplasărilor - temporare, neaderente locurilor - în spațiul geografic. Locuind la Iași, Adrian Marino nu era un moldovean, tot așa cum nu
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
Pînă la această dată, Adrian Marino publicase Modern, modernism, modernitate, 1973, Introducere în critica literară 1968, Dicționarul de idei literare, vol. I, 1973, și Critica ideilor literare 1976 - dar mai ales cunoscutele Cahiers roumains d´études littéraires - care au constituit mîndria lui de comparatist "român și european": toate acestea i-au asigurat o recunoaștere internațională. "Complexul Dinicu Golescu" fusese depășit! Adrian Marino circula liber, în condiții nu ușoare, dintr-o zonă de cultură europeană - cea românească - la alta, în Occident. în
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
și dreptul de a judeca Occidentul culturii prin "optica" realizărilor culturale ale României (din anii 1960-1980) - însemnau o cucerire care dădea drept la orgoliu. A fi, în plus, și editorul unei valoroase publicații (Cahiers roumains d´études littéraires) îi augmenta mîndria. Dar, într-o perspectivă occidentală internă: "recolta" internațională a eforturilor valorosului nostru intelectual român nu era, întotdeauna, la înălțimea entuziastelor sale așteptări. Printre notațiile de călător ale lui Adrian Marino, nu de puține ori întîlnim și semnale de pragmatică evaluare
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
cei activi în epoca interbelică) în cultul Franței, faptul că nu a fost admis - nici înțeles - în Franța a fost o deosebit de tristă deziluzie. Iată de ce atunci cînd, în finalul "autobiografiei spirituale" declară solemn "trebuie să cultivăm spiritul de demnitate, mîndria și respingerea oricărei încercări de umilire, subordonare sau desconsiderare intelectuală din partea oricui ar veni ea" (adaug: "nu toți intelectualii străini au calitatea de a ne privi distant, cu superioritate" discriminatorie) înțelegem ușor că Adrian Marino se despărțea de iluziile occidentalizante
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
preluate din fondul lexical tradițional (limbajul religios ortodox): credincioșie, daruri, slujbe, pierzare ("să smulgem suflete de la pierzare"); nădejde ("El este singura noastră nădejde"), duh (Duhul sfînt), lucrare, închinăciune, părtășie etc. Păcatele enumerate sînt ura, cearta, mânia, iuțimea, strigarea, murmurul, cârtirea, mândria, beția, necurăția, curvia, câștiguri mârșave, furtișaguri, dar în final apare și o precizare actualizantă: "lucruri extrase de la locul de muncă". Contrastul - nu numai stilistic, dar și de corectitudine a expresiei - apare adesea în interiorul aceleiași fraze: "îmi făceam eu personal control
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
monahului este îngădui să bea cu măsură (cumpătat, ca vinul să lucreze numai în stomac, nu și în cap)87. Desfrânarea se înrudește foarte bine cu toate patimile, în special cu cele trupești, fiind născută de lăcomia pântecelui, mergând până la mândrie, dar și invers, pornind de la mândrie spre celelalte patimi, într-un proces reversibil, într-un cerc închis și sufocant al pierzării. Acest lucru îl arată Sfântul Ioan Gură de Aur când spune: ... la temelia curviei se află mândria. Adam când
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
măsură (cumpătat, ca vinul să lucreze numai în stomac, nu și în cap)87. Desfrânarea se înrudește foarte bine cu toate patimile, în special cu cele trupești, fiind născută de lăcomia pântecelui, mergând până la mândrie, dar și invers, pornind de la mândrie spre celelalte patimi, într-un proces reversibil, într-un cerc închis și sufocant al pierzării. Acest lucru îl arată Sfântul Ioan Gură de Aur când spune: ... la temelia curviei se află mândria. Adam când a vrut să fie la fel
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
mergând până la mândrie, dar și invers, pornind de la mândrie spre celelalte patimi, într-un proces reversibil, într-un cerc închis și sufocant al pierzării. Acest lucru îl arată Sfântul Ioan Gură de Aur când spune: ... la temelia curviei se află mândria. Adam când a vrut să fie la fel ca Dumnezeu și și-a arătat această dorință prin faptă și-a pierdut simțirea duhovnicească a neprihănirii, a căzut la simțirea trupească a poftei de femeie și prin această poftă s-a
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
întărim în noi puterea zămislitoare a seminței și prin aceasta ne ațâță în chip nelegiuit spre împreunarea trupurilor 108. După cum am văzut până aici, patima desfrânării este zămislită, hrănită și sporită 109 mai ales prin trei factori de comportament pătimaș: mândrie 110 și slavă deșartă 111, osândirea aproapelui 112, precum și de săturarea pântecelui și somnul fără măsură 113. Printre izvoarele de proveniență a patimii desfrânării, se numără și păcatul strămoșesc. Trebuie să știm însă că pornirile sexuale dezordonate sunt și o
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
împodobirea cu haine, sau din vederea cu ochii a frumuseții divine 116. Totodată, desfrânarea atacă diferit pe oameni în funcție de progresul lor duhovnicesc. Astfel, la cei începători căderile se ivesc totdeauna din desfătare (cu mâncări), la cei din mijloc și din mândrie, cu toate că mândria atacă și pe cei începători, iar celor ce se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui 117. Preventiv, Sfântul Teofan Zăvorâtul ne sfătuiește să nu lăsăm niciodată un gând să treacă fără să-i dăm atenție 118, pentru că
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
haine, sau din vederea cu ochii a frumuseții divine 116. Totodată, desfrânarea atacă diferit pe oameni în funcție de progresul lor duhovnicesc. Astfel, la cei începători căderile se ivesc totdeauna din desfătare (cu mâncări), la cei din mijloc și din mândrie, cu toate că mândria atacă și pe cei începători, iar celor ce se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui 117. Preventiv, Sfântul Teofan Zăvorâtul ne sfătuiește să nu lăsăm niciodată un gând să treacă fără să-i dăm atenție 118, pentru că gândurile reprezintă
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
vor înțălege cu d-ta despre locul întîlnirei mele cu vărul d-tale și despre condițiile duelului". Sfada e generată de o măruntă criză de gelozie. Damele exclamă, mimînd surprinderea: Iar un duel? Ce nebunie!". Un cavaler le răspunde cu mîndrie masculină: "Așa sîntem noi! Cînd iubim ne facem lei!". Duelul însă nu va avea loc. Încă o "formă fără fond" în societatea românească. "șDame și cavaleriț întră cu toții veseli în salonul de joc - conchide Alecsandri - și, în curînd, plăcerea danțului
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]