732 matches
-
S-au bucurat oamenii de întâmplare și le plăcea de ofițerul chipeș și blând la vorbă, deși la oaste... porunca-i poruncă și trebuie s-o asculți. L-au iubit Mitrofanii pe pilotul ce-și luase zborul spre văzduh și mândri au mai fost când s-a dus el cu elicopterul său să salveze oamenii de stihiile care s-au abătut peste ei în 1972, undeva în țară... De fiecare dată când doamna din secularul sat bănățean privește acum la televizor
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
unitară. De fapt, era prima mea lucrare științifică pe care trebuia să o susțin și pe care am redactat-o cu multă atenție și cu multă migală. După ce am terminat-o, am început s-o mai contemplu sub diferite aspecte, mândru că reușisem să scot la capăt pe cont propriu o asemenea lucrare științifică. Până la Simpozion mai rămăseseră destule zile. În tot acest timp, Adelina îmi scria des scrisori lungi și cu patos, povestindu-mi de toate cele, așa cum făceam și
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (8) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373625_a_374954]
-
statură și foarte grasă, îi dădea cu prăjina de rufe în cap atât cât putea printre stinghiile gardului. -Ce s-a întâmplat? i-a întrebat taticu. -Hoții la rufe și la noi și la Chiranca, i-a spus tata-mare, care mândru de Cartuș, întârzia expre să clarifice situația. -Să moară mama dacă mai fur vreodată, numai luați lupul ăsta de pe mine! -Ce să moară mă-ta mă! țipa vecina prin gard. A murit de acum cinci ani? Ai uitat sau faci
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
istoriei numesc astă trăire subistorie. Este mai exactă formula absenței istoriei. Omul religios respinge terenul nisipos al devenirii. El este.” Dacă era întrebat ce meserie are, Petre Țuțea răspundea că profesiunea lui este aceea de a fi român. A fost mândru toată viața de naționalismul său, care nu era și un șovinism : cea mai mare minune a lui Dumnezeu- spunea el în clipele de exaltare- a fost așezarea pe pământ a românilor. Nutrea convingerea că, dacă printr-un decret divin i
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
Cabana Poiana Secuilor. Știau că se apropiau de finalul celor șase kilometri care îi despărțeau de Cabana Trei Brazi, când întâlniră trei cai, odihnindu-se la umbra binefăcătoare a stejarilor seculari. Mira îndrăgea aceste ființe. Le urmări mersul sincopat, fornăitul mândru, liniile atât de pline de perfecțiune ale corpului lor. Și-ar fi dorit să îi sărute și să le mângâie sublimul, însă se mulțumi cu starea de prosternare în fața frumuseții lor divine. Devenise un motiv de contemplație admirarea acestor făpturi
MUNTELE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382340_a_383669]
-
nervos spre gladiator și acesta prinse coarnele taurului. Era puternic și le răsucea cu dexteritate. Deodată, călcând în spate, bărbatul se împiedică de o piatră din arenă. Diferența între viață și moarte dispăru pentru o secundă și în ochii săi mândri se citi groaza.i Animalul fu necruțător cu victima sa. Nu i-a acordat nicio șansă. Își înfipse cu putere coarnele ascuțite în abdomenul omului, sfâșiindu-l. Urmă al doilea gladiator, un negru agil ca o panteră. În liniștea solemnă
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
chimire ori curele din piele tăbăcită, ornamentate prin presare, care se închideau cu mai multe catarame. Curelele puteau fi cusute cu mărgele ori cu mătase de către femei specializate, astfel că bărbații puteau să se încingă, în zile de sărbători, fiind mândri de curelele lor. Se foloseau ițarii largi, ca pantaloni, cu partea de jos răsfrântă ca o manșetă, confecționați din lână albă, iar pe timpul iernii se purtau cioarecii. Aceștia erau din țesătură mai groasă, de textura sumanului, strâmtați în regiunea gleznei
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
ceea ce se putea numi “dans social”. Și când se gândea la această expresie, avea în vedere acel simulacru de interes care depășea elementara politețe și pe care unii se străduiau - și uneori le putea citi chiar pe fețe cât de mândri sunt de propria performanță - să îl mimeze față de persoane a căror viață, gânduri sau soartă, îi lăsau cu totul indiferenți. Odată, râsese cu o prietenă de-a ei pe seama insistenței cu care acest gen de oameni se băgau în sufletul
TĂBLIȚELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383905_a_385234]
-
Proza > CONTOPIRE Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Se înserase și în camera de hotel se auzea doar vântul lovind cu putere acoperișul. Natura se dezlănțuise. Brazii, până atunci atât de mândri, acum erau copleșiți de puterea vijeliei și biciuiți de ploaia înghețată. Cerul era tulbure, iar munții dispăruseră sub vălul furtunii. Nici câinii nu mai scoteau nici un sunet. Vuietul văzduhului le amuțise glasul și le amorțise trupul. Mira se învârtea prin
CONTOPIRE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384038_a_385367]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DRAGOBETE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1876 din 19 februarie 2016 Toate Articolele Autorului DRAGOBETE Visat de băieți și fete Este mândrul Dragobete, Cu ochii cum este cerul, E al dragostei străjerul Și părul precum pământul Și liber cum este gândul, Frumos de nu se mai poate, E viteazul din cetate La brâu cu o mică goarnă, Sunând alt sfârșit de iarnă
DRAGOBETE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383373_a_384702]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DRAGOBETE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2232 din 09 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Visat de băieți și fete Este mândrul Dragobete, Cu ochii cum este cerul, Al iubirii e străjerul, Și părul precum pământul Și liber cum este gândul, Frumos de nu se mai poate! E viteazul din cetate, La brâu cu o mică goarnă, Sunând alt sfârșit de iarnă
DRAGOBETE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383124_a_384453]
-
care își doresc ca prin reușitele și performanțele proprii să ducă numele României în lume și să demonstrăm împreună că și noi avem oameni de valoare. Rezultatele de excepție obținute de olimpicii noștri în competițiile internaționale ne-au făcut foarte mândrii și ne-au motivat să încurajăm cât mai mulți tineri să se pregătească și să atingă succesul în ceea ce fac. Suntem o companie românească care a avut întotdeauna focus pe performanță pentru a putea ajunge un partener business de succes
Star Storage încurajează tinerii români performanți prin susținerea Olimpiadei Naționale de Matematică 2015 [Corola-blog/BlogPost/92794_a_94086]
-
au pierdut respectul față de un sportiv care și-a dedicat toată viață unui sport, sacrificând tot ce înseamnă viață unui om numai să simtă rodul muncii lui de 25 de ani și să facă mii de români să se simtă mândrii! Dar care români? Uneori mă simt mult mai apreciată de străini, de oameni care nu au o picătură de sânge român în vene dar care plâng pentru mine, o dată cu mine și care și-au dorit mai mult decât mulți români
Oceanul de amărăciune al Cătălinei Ponor [Corola-blog/BlogPost/92876_a_94168]
-
Clasele cuprind un număr infim de talente. Chiar dacă ei câștigă competiții și campionate naționale la competițiile internaționale obținem rezultate tot mai slabe. Deseori și în general adolescenții și tinerii noștri sunt etichetați ca rebeli, tocilari, docili, depersonalizați sau imbecil de mândri că părinții lor le-au luat meditații la trei materii din clasa a treia. Reflectăm inerți. Ne trec prin gând cuvinte. Invidie, ignoranță, manipulare electorală, inconsistența statului de drept, lașitate, politizarea instituțiilor și în jur de 2,5% din PIB
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93492_a_94784]
-
se prăpădească de râs, însă domnul Arsu l-a privit lung și calm. - Așa o fi, Dică, dacă spui tu! Poate...ai dreptate... N-a mai râs nimeni. Încurajat de îndoielile domnului Arsu, Dică ni s-a adresat teribil de mândru: - Ați văzut, mă? Ați văzut? - Bine, Dică, treci la loc! a mustăcit duios domnul Arsu. În schimb, cu disciplina, domnul Arsu era foarte categoric. Îmi aduc aminte că eram în clasa a treia. Stăteam în banca a doua cu prietenul
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
ai spus când am făcut traista? Acum îl lași de capul lui? -Da! a insistat tata. Dacă e curajos, lasă-l să se călească! Să se facă bărbat! Apoi s-a apropiat de mine și m-a bătut pe umeri, mândru : -Așa, băiatul tatei! Să vii cu traista plină, să vadă și mama cât ești de voinic! -Hââ! Vreau să mă călesc! Hâââ! Vreau să fiu bărbat! Vreau traista! Hâââ! Pe mama a pufnit-o râsul : -Bine, mă, bărbate! Îți dau
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
a stârnit mă cam intrigă... sigur, mă și bucură În același timp, dar n-aș vrea ca el să pună În umbră restul lucrurilor pe care le-am făcut, mai importante, mai... Vivat predocumentarea și internetul!, am exclamat În gând, mândru de mine, În vreme ce-l asiguram că, firește, sunt o mulțime de alte aspecte care Îl recomandă interesului public: este cel mai tânăr academician român din ultima jumătate de secol, cu contribuții apreciate privind perioade Întinse ale istoriei universale și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de nouă poște bune de Ieși, trebuie s-o iau mai de departe. Eu am fost spătar de tânăr. Eram de-a dreapta lui Vodă, Vodă-Mandrea era pe-atunci, Dumnezeu să-l ierte, și nu-mi mai încăpeam în piele de mândru. Numai la ziua de mâine nu mă gândeam. într-o zi vine lângă mine logofătul Dorchan, om bătrân trecut prin multe, și-mi zice: „Măi Vulture, din câte mi-a trecut prin urechi un zvon, Mândrea o să pice curând. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de la Florica Cantili din Viforeni, comuna Ungureni. Luncașii, clăcași desconsiderați de răzeșii din jur, au ajuns să-i concureze și să-i întreacă, schimbându-și statutul social, prin vrednicie, hărnicie, muncă și învățătură. Ei, luncașii, urmașii bejenarilor bucovineni, pot fi mândri de realizările înaintașilor care, neavând nicio palmă de pământ, au ajuns să stăpânească aproape toată vechea moșie Filipeni. De la 1907 și până după al doilea război mondial, luncașii au intrat în posesia următoarelor suprafețe de teren: A. Pământ cumpărat prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
romanii, slavii și germanii. Cele mai vechi știri despre traci sunt datorate Poemelor Homerice (Iliada și Odiseea) care amintescă despre regii tracilor, participanți la războiul dintre greci și troieni, despre caii lor ce „n-au seamăn de mari și de mândri, albi ca zăpada și la fugă repezi ca vântul”. Din marele neam al tracilor s-au desprins geto-dacii care sunt „unul și același popor, vorbescă aceeași limbă”, după cum ne informeaz 188 geograful grecă Strabon, popor cunoscut din izvoarele istorice grecești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a putut trata cu fiecare proprietar în parte. Care au fost urmările, pe plan social, ale „colhozului” din Fruntești? Nivelarea țărănimii și omogenizarea de care se vorbea în toate materialele PCR și în cuvântările „Tovarășului”, a dat roade: foști răzeși, mândri de răzeșia și libertatea lor, au fost aduși pe aceeași treaptă cu oricare dintre cei care-și ducă traiul în agricultura postdecembristă. Totuși, atunci când, în grădina lui Aristotel Ciută, am stat de vorbă cu câțiva bătrâni ai satului (21 august
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-i totuna. Răul presupune o determinare morală, o intenție și o anumită gîndire. Imbecilul sau mîrlanul nu stă să se gîndească ori să raționeze. Acționează din instinct, ca jivinele din grajd, convins că face bine, că are Întotdeauna dreptate și mîndru să tot fută, iertat să fiu, tot ceea ce i se năzare a fi diferit de el Însuși, În ce privește culoarea, credința, limba, naționalitatea sau, ca În cazul lui don Federico, obișnuințele private. Ceea ce trebuie pe lume sînt mai mulți oameni răi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Nu ești sentimental? EL: Nu. Sunt romantic. O persoană sentimentală crede că lucrurile durează - una romantică speră, Împotriva evidenței, că nu vor dura. Sentimentul e emoție. EA: Și tu nu ești emotiv? (Cu ochii pe jumătate Închiși.) Probabil că ești mândru, crezând că adopți o atitudine superioară. EL: Păi... Rosalind, Rosalind, nu mai face teorie... mai sărută-mă o dată. EA (foarte rece): Nu, nu mai am chef să te sărut. EL (fără să-și ascundă surprinderea): Cu un minut În urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și dramatic la față de scenă; îmi plăcea, aveam un costum negru de stofă, cizme lungi de piele, arătam și eu a om și spuneam vorbele cu patos, cred că cineva a și scris câteva cuvinte despre asta - vă imaginați ce mândru am fost. Curios, nu-mi amintesc cum a murit spectacolul. De fapt lucrurile astea nici nu vrei să ți le amintești, spectacolele mor singure, ca elefanții, nu le jelește nimeni, te pomenești că s-au dus și gata, altele la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
În nici un caz. În nici un caz. Deci cultura rămâne cultură. Deci sunt influențe și acum. Asta e ca o istorie. Istoria nu poți s-o influențezi. Deci nu renunțăm, și suntem mândri de fapt că ... deci nu ... nu atât de mândri ... cum să zic, dar ... nu ne e jenă de lucrurile pe care le-am împrumutat noi, ungurii, de la români. Nu ne e jenă. Nu ne e jenă. Și promovăm această cultură. De fapt, și contrar noi vedem că românilor le
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]