5,605 matches
-
de om care s-a lăudat în zadar cu cele ce mărturisea. De aceea L-au și răstignit în fața întregului popor, ca să-L umilească și să-L batjocorească înaintea tuturor; de aceea s-au slujit de mâinile nemiloșilor soldați, ca mânia lor violentă să crească și prin această judecată publică. Încât, meditând la acestea, ne întrebăm și noi împreună cu dumnezeiescul Hrisostom: „Ce inimă n-ar fi muiat mulțimea care-L urma pe Iisus și plângea? ... da, dar nu pe aceste fiare
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
o problemă să-l reducă la statutul de simplu executant. Mă interesează mai puțin, sau deloc, mobilurile articolelor (cel din 2 august, ,Epopeea frustraților", e urmat de-o replică încă mai sinistră, la 6 august, tot în ,Ziua", sub titlul ,Mânia prezidențială naște monștri"). Pot doar să presupun că simțind c-a venit momentul să iasă din anonimatul ultimilor ani, dl Severin a apăsat pe pedală, doar-doar se întrevede posibilitatea înșfăcării unui ciolan (la orgoliul domniei sale, a rămâne un simplu membru
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
p. 219. 20 Pentru a se bucura de această intimitate cu Dumnezeu, omul trebuie să se despătimească, să se pacifice și să fie în comuniune cu clerul și ceilalți credincioși ai Bisericii, căci „Dumnezeu nu locuiește unde este dezbinare și mânie”. (Epistola către filadelfieni, 8.1, p. 217). 5 enea cu Dumnezeu. fântul Ignatie. Sfântului Ignatie Teoforul, Dumnezeu este în noi și noi suntem teofori sau hristofori. El însuși se numește „teofor”, la începutul epistolei sale către romani, adică purtător de
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
timp se află pe pămînt american, ba chiar și după ce părăsește portul New Orleans pe vasul căpitanului Cyrus Smith, Apolodor este urmărit neîncetat de umbra tîlharului din Connecticut. Ca în cazul lui Poseidon, această hărțuială își are originea într-o mînie paternă și vindicativă. Drumul spre Ithaka este presărat cu numeroase momente de deznădejde. Călătorul vede moartea cu ochii, se simte la capătul puterilor, părăsit și învins. Prin fața ochilor i se derulează clipe de glorie din trecut ce fac și mai
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
al erupțiilor sale se rostogoleau giuvaeruri aruncate de o forță irezistibilă. O adâncă amărăciune se ascundea în elocința tot mai precipitată, aproape febrilă a marelui balt, care se risipea pe sine fără a socoti. Dispoziția îi alterna între izbucniri de mânie și o scufundare în sine presimțind o catastrofă. Ca urmare a interdicției impuse de Goebbels, nu mai putea nici să vorbească în public, nici să scrie. Ducea lipsă de bani și insista să apară aici la Geneva, contra unui onorar
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
p. 219. 20 Pentru a se bucura de această intimitate cu Dumnezeu, omul trebuie să se despătimească, să se pacifice și să fie în comuniune cu clerul și ceilalți credincioși ai Bisericii, căci „Dumnezeu nu locuiește unde este dezbinare și mânie”. (Epistola către filadelfieni, 8.1, p. 217). 5 enea cu Dumnezeu. fântul Ignatie. Sfântului Ignatie Teoforul, Dumnezeu este în noi și noi suntem teofori sau hristofori. El însuși se numește „teofor”, la începutul epistolei sale către romani, adică purtător de
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
din Paris a țării X, Y, trimite o telegramă cifrată, intervenind pentru un poet ostracizat. La Festivalul Tineretului de la Helsinki, văzând că o balerină germană a fost rănită cu o sticlă zvârlită pe scenă, în timpul spectacolului, scrie poemul plin de mânie Comunismul mucos. Auzind versurile acestea, doi dintre naziștii sus-puși sunt cuprinși de admirație administrativă, iar gestapovistul cade pe gânduri și spune: "M-da... Poeții care vin la noi cu denunțuri împotriva dumneavoastră nu scriu asemenea versuri... Dacă, în general, vă
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
alături de acest registru apar elementele preluate din fondul lexical tradițional (limbajul religios ortodox): credincioșie, daruri, slujbe, pierzare ("să smulgem suflete de la pierzare"); nădejde ("El este singura noastră nădejde"), duh (Duhul sfînt), lucrare, închinăciune, părtășie etc. Păcatele enumerate sînt ura, cearta, mânia, iuțimea, strigarea, murmurul, cârtirea, mândria, beția, necurăția, curvia, câștiguri mârșave, furtișaguri, dar în final apare și o precizare actualizantă: "lucruri extrase de la locul de muncă". Contrastul - nu numai stilistic, dar și de corectitudine a expresiei - apare adesea în interiorul aceleiași fraze
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
veche, femeia era considerată un obiect, bărbatul sau stăpânul său având drepturi depline asupra ei. O putea vinde sau chiar omorî 5. Și filosoful antic Aristotel, referindu-se la desfrânare, precizează: Credeți-mă că desfrâul este dărâmarea trupului, scurtarea vieții, mânia binefăcătoarelor - adică a virtuților 6. În scrierile lui Evagrie Monahul, denumirea porneia (πορνeια) curvie, indica prostituția sacră ce se practica în păgânism, precum și ideea de pierdere a frâului în ceea ce privește instinctul sexual. Sfântul Ioan Casian folosește termenul latin luxuria, având semnificația
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Monahul, cap. 11, în Filocalia..., vol. I, p. 325. 86 Prof. Ion Lazăr, op. cit., 89. 10 lui. De la o astfel de întrebuințare a vinului se produce o vătămare de foarte multe feluri, mai ales ațâță patimile: a curviei și a mâniei. Monahului îi este îngăduită întrebuințarea vinului numai în caz de nevoie. În urma unei adevărate nevoi, monahului este îngădui să bea cu măsură (cumpătat, ca vinul să lucreze numai în stomac, nu și în cap)87. Desfrânarea se înrudește foarte bine
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
mai mult când e vorba de viețuirea călugărească. Pentru că e proprie călugărului fecioria și făgăduința. Deci cel ce a stricat fecioria a căzut cu adevărat, călcând făgăduința 131, 125 Asist. Constantin C. Pavel, Patimi dăunătoare vieții omenești (desfrânarea, invidia și mânia), în Mitropoliei Moldovei și Sucevei, anul XXXIII (1957), nr.5-6-7, p. 432. 126 Columba Stewart, Cassian Monahul (Învățătura Ascetico-Mistică), Traducere de diac. Ioan I. Ică jr. și Cristian Pop, Edit. Deisis, Sibiu, 2000, p. 120. 127 Jean-Claude Larchet, op. cit., p.
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
consecință este următoarea: satisfacerea senzualității încă și 200 Constantin Pavel, op. cit., pp. 433-434. 201 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie..., p. 98. 202 Constantin Pavel, op. cit., p. 433. 203 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 140. 25 nesatisfacerea ei, aprinde patima mâniei, aceasta pentru că fiara care este în noi caută satisfacere, hrană. Nesatisfăcută această patimă urlă prin mânia pe care o stârnește. Păcatul desfrânării spurcă atât pământul cât și văzduhul. Despre pângărirea pământului vorbește Sfânta Scriptură a Vechiului Testament (Levitic 18, 25-27
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Gură de Aur, Despre feciorie..., p. 98. 202 Constantin Pavel, op. cit., p. 433. 203 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 140. 25 nesatisfacerea ei, aprinde patima mâniei, aceasta pentru că fiara care este în noi caută satisfacere, hrană. Nesatisfăcută această patimă urlă prin mânia pe care o stârnește. Păcatul desfrânării spurcă atât pământul cât și văzduhul. Despre pângărirea pământului vorbește Sfânta Scriptură a Vechiului Testament (Levitic 18, 25-27), unde se arată că fărădelegile oamenilor au pângărit pământul. În zilele noastre, erotismul colectiv al maselor
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
biblică și etica individualist libertină a vremurilor de azi. Ca o consecință, tinerii creștini sunt vulnerabili ca oricare alții la confuzie, disperare și sinucidere. Educatorii părinți, preoți, profesori întâmpină de multe ori problemele lor sexuale fie cu indiferență, fie cu mânie. Nici una din aceste atitudini nu ajută, întrucât nici una nu vindecă, nu oferă o soluție. Ambele reacții tind să-i împingă pe tinerii noștri chiar mai departe pe drumul spre un comportament destructiv, pentru ei înșiși (promiscuitate, boli ce se transmit
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
mari dueliști. Dimpotrivă. Ceva din structura psihică a românului l-a ținut departe de practica duelului. Fără să facem abuz de psihologii naționale și de stereotipuri etnice, trebuie să admitem că despre român se spune că ar fi "iute la mînie", că ar avea un caracter impulsiv. Dar pe cît de repede se mînie, pe atît de repede îi trece supărarea, nefiind resentimentar. Or, duelul este o acțiune a cărei dinamică nu are de-a face cu spontaneitatea. Există principii riguros
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
se putea gîndi să-l împuște pur-și-simplu pe amant, fără să mai piardă timpul cu toate reglementările pe care le presupunea un duel. Însă ar fi riscat să fie trimis de domn în surghiun la mănăstire. Poate că - orbit de mînie - boierul Andronache se gîndea să-i omoare pe amîndoi amanții, ca în "cîntecul moldovenesc" al lui Pușkin, Șalul negru: "Iute ca un fulger paloșul am scos / C-o cruntă lovire i-am prăvălit jos!". Poate că boierul ieșean se gîndea
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
de glonți - povestește Radu Rosetti, fiul boierului -, dar fără nici un rezultat și adversarii și-au dat mîna pe teren". Abia după mulți ani, Răducanu Rosetti a aflat de păcăleală, "ceea ce a avut darul să-i pricinuiască un violent acces de mînie împotriva lui Cihak". Puțin a lipsit ca boierul Rosetti să nu-l provoace la duel chiar pe martorul care probabil i-a salvat viața. Tot în acei ani, același homme du monde, Răducanu Rosetti, l-a provocat la duel pe
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
pe care le-o pune Dumnezeu oamenilor Vechiului Testament, arătându-le că El este un Dumnezeu gelos. Michael Finkenthal face o scurtă și utilă istorie a Decalogului în antichitatea iudeo-creștină, accentuând asupra exclusivității stăpânului absolut, Dumnezeul gelos și iute la mânie, imperativele morale stabilite de cele zece porunci, despre implicarea creatorului în creația sa, și condiția fără de care nu se poate omul dumiri, căci "o poruncă nu poate fi înțeleasă fără cunoașterea celui ce o poruncește. Ioan Buduca, întrebându-se cine
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
acelea din debaraua dumitale, id est confecționate dintr-o plantă extrem de rară și protejată, mături având cozi din pin suedez și sforicele din SudAfrika. Inegalabile, ministerul în cauză a achiziționat întreg stocul, la prețul de zece milioane bucata. O sfântă mânie îți urcă tensiunea; poimâine, deschizând același favorit ziar vei lua cunoștință că la mijloc a fost o confuzie. O nație cumpără haine cu două-trei milioane costumul. Salariații agenției pădurilor îmbracă vestoane de câte 17 milioane bucata (e drept că în
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
numai o sută șaptezeci!). Vesta costă zece milioane, pantalonii vreo cincisprezece, cravata cinci, acul de cravată încă un milion. Cele mai scumpe case de mode din Paris, Londra, New-York oferă cravate la un preț de zece ori mai mic. Sfânta mânie te recuprinde, te covârșește gândul că nu există posibilitatea eradicării corupției. Cel ce a dat pe față tărășenia a uitat să-ți comunice un element de bază: era vorba de costume de protocol. Deci nu s-a furat. Sau s-
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
universal în ea. Dar e greu de găsit o ieșire din situație într-o țară unde toți cetățenii sunt copiii unei mame vitrege. Doru Ana, Florin Anton, Ion Chelaru compun grupul acestor bărbați masivi, infantili, alcoolici, cu explozii necontrolate de mânie și accese de tandrețe prost plasate, susținându-se și completându-se reciproc. Din lumea mijlocitorilor, Marius Florea Vizante, traducătorul impresarului japonez încearcă să asigure raționalitatea dialogului implicit. Nu reușește și descrierea acestui eșec se face cu bune mijloace actoricești. Aurelian
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
cu ea ca să nu-i iei râia, dar nici măcar să dai mâna, nici s-o atingi când o îmbrâncești cu scârbă. Folosește atunci un băț pe care să-l arunci apoi repede în foc. De te-a pus păcatul ori mânia să folosești cumva condeiul pentru vreo atingere din astea, dă-l și pe el flăcării, pentru totdeauna. Asta-i cu broasca noastră râioasă și umblătoare. Dar mai sunt prin aer ori prin apă, pe ghețuri ori prin deșerturi, prin pământ
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
gest, dar omul îl depăși și dispăru. Era un anumit fel de om, profesorul nu știa ce fel, căci dintr-o dată mintea lui se desprinse de gândirea simbolică, psihologică, simplă. Prin minte îi galopau acum emoții trunchiate, incomplete. De exemplu mânie care se preschimbă imediat în disperare copilărească. Apoi dintr-odată îl cuprinse un râs interior, liniștit. Demonic. Profesorul Andrews era maestru în observarea propriilor emoții, studiase îndelung asta. În cazul de față însă, această abilitate se dovedea absolut inutilă. Își
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
semnul Macrocosmosului.) Ce voluptate curge-n ochii mei Prin toate simțurile-mi dintr-o dată! Simt sfînta fericire-a vieții ce-i, Prin nervi și vine, nouă și-nfocată. Aceste semne scrise-au fost de-un zeu? Mi-alină ele intima mînie, Îmi umplu inima de bucurie Și forțele Naturii-n jurul meu Le dezvelesc în tainică pornire vie. Sînt eu un zeu? Mi-e clar deja! Văd în aceste trăsături curate În fața mea Natura-activă-n toate. Ce înțeleptu-a spus, pricep acum abia
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
ascensional, asupra căruia stăruia demult Alexandru Horia, definește emblematic, dincolo de accesele paranoide, lirismul ivănescian. Iar omul, pătimaș, nedrept (uneori) și generos, hăituit și vindicativ, o fire violent resentimentara, prins În felurite diferende și Încăierări a rămas un răzvrătit, accesele de mînie mascîndu i timiditatea. Oricum, imun la capcanele defunctului regim. Hărțuit În anii din urmă, considerîndu-se abandonat, părăsit de ciraci, victima a unei campanii Întreținută cu metoda (o „vînătoare de oameni”, zicea Basarab Nicolescu), Cezar Ivănescu Își preconizase sfîrșitul: „mă omoară
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]