2,918 matches
-
Pe cel în necaz? Ia-i povara și-al lui chin, Tu,cu el,să rabzi! Spune-mi Doamne,cum voi duce Crucea,dacă-i grea? Greutatea ei ajunge, Cât poți îndura! Spune-mi Doamne,cum se poate Să mă mântuiesc? Mie,să-Mi urmezi în toate, Tatălui Ceresc! Spune-mi Doamne,cum să iert Când m-or supăra? Iubire să ai în piept, Căci iubind,vei și ierta! Doamne,dar cum vom afla, Calea,spre-a ne mântui? Cel ce
ÎNTREBĂRI DE SUFLET! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380752_a_382081]
-
Să mă mântuiesc? Mie,să-Mi urmezi în toate, Tatălui Ceresc! Spune-mi Doamne,cum să iert Când m-or supăra? Iubire să ai în piept, Căci iubind,vei și ierta! Doamne,dar cum vom afla, Calea,spre-a ne mântui? Cel ce Mă va căuta, Eu,îl voi găsi! Doamne,cine ne mai scapă, Cât suntem de răi? Maica-n ceruri,ea se roagă, Pentru voi,copiii ei! Referință Bibliografică: Întrebări de suflet! / Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎNTREBĂRI DE SUFLET! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380752_a_382081]
-
Se sălășluiește, Ieslea când găsește, Leru-i Doamne ler! Vino și Te naște, Casa mea ți-ofer, Pe Păstor cunoaște, Cel ce-n turmă paște, Leru-i Doamne ler! Trist de sus privește, Tatăl Sfânt din cer, Pentru voi sosește, Și vă mântuiește, Leru-i Doamne ler! Ieslea Te-ncălzește, De al lumii ger, Doamne,ne păzește Și ne mântuieste, Leru-i Doamne ler! Multă-i bucuria, Pe pământ și-n cer! Sfântă-i veselia, S-a născut Mesia, Leru-i Doamne ler! Referință Bibliografică: Noapte
NOAPTE SFÂNTĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380757_a_382086]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SE NAȘTE DOMNUL! Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 2172 din 11 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se naște Domnul! Se naște Domnul,pentru a sa lume, S-o mântuiască și s-o scoată din păcat ! Dar ce folos, de ne găsește goi de fapte bune, Și-s prea puțini ce sunt nerăbdători a-I spune: "Vino și mântuiește-ne Hristoase,că Te-am așteptat "! Se naște Domnul,iarăși între
SE NAȘTE DOMNUL! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380755_a_382084]
-
naște Domnul! Se naște Domnul,pentru a sa lume, S-o mântuiască și s-o scoată din păcat ! Dar ce folos, de ne găsește goi de fapte bune, Și-s prea puțini ce sunt nerăbdători a-I spune: "Vino și mântuiește-ne Hristoase,că Te-am așteptat "! Se naște Domnul,iarăși între dobitoace, Căci lumea Sa,ai Săi copii,nu L-au primit! Dar câți din noi,de două mii de ani încoace, Din inimile noastre,am știut a face, Loc Sfânt
SE NAȘTE DOMNUL! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380755_a_382084]
-
iar pe Cruce, Pe Cel ce ne-a răscumpărat,prin moartea Sa! Se naște Domnul și ar vrea să ne găsească , Că-L așteptăm cu toți-n casa Lui cea Sfântă! Cântând și preamărind,pe Cel ce a venit să mântuiască, Pe cei ce I-a zidit cu mâna Sa Dumnezeiască, Și căruia neîncetat,in ceruri,Îngerii Îi cântă! Se naște Domnul,să-L primim cum se cuvine, Căci vine-n lume,Fiul Tatălui,Cel fără de-nceput! Cu cugete și inimi
SE NAȘTE DOMNUL! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380755_a_382084]
-
zic",că plata-n viata ați luat! De cazi,plin de dureri,mergând pe calea strâmtă, Nu deznădăjdui,căci totul are un sfârșit! Cât de frumos va fi s-auzi din gura-i sfântă: "Ridică-te,credința ta ,te-a mântuit!" De crucea o purtați cu bucurie, Si spre Golgota,pe Iisus o să-L urmați, Veți auzi la judecata,care va să fie: "Veniți la Mine,voi cei osteniți și-mpovărați!" Nu repetați păcatul ce-a produs căderea, Să urci,înseamnă
PLATĂ ȘI RĂSPLATĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380769_a_382098]
-
-o zi,pot ei înșiși,să cadă! Urechi ce n-aud ,când e vorba să dea, Din ce nu-i al lor,din ce au primit! Acelor ce duc o cruce,mai grea, Dar care, se poate,să-i fi mântuit ! Pe bună dreptate m-acuză ,iar eu, Îl rog pe Iisus,să mă ierte de toate! Să-mi șteargă din zapis,păcatul meu greu, Că-i Tată,și-ar vrea,să-mi dea Viață,nu moarte! Referință Bibliografică: Suflet acuzat
SUFLET ACUZAT! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380770_a_382099]
-
Dumnezeu” - volum omagial, închinat Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae; autori: Stelian Gomboș și Cristian Șerban, la Editura „Cristimpuri”; „O remarcabilă personalitate a vieții bisericești și naționale - Episcopul Dr. Nicolae Popoviciu al Oradiei”, la Editura „România în Lume”; „De vrei să te mântuiești cu întrebarea să călătorești...”, la Editura „Bunavestire”; „Frânturi de învățături și cunoștințe: culegere de eseuri, meditații și reflecții asupra unor teme, subiecte și cărți”, la Editura „Aureo”, în anul 2013, „Sfânta Euharistie - Taina Nemuririi. Rolul ei în creșterea duhovnicească a
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
Ploiești, județul Prahova. Mai 2013 - cartea cu titlul: „O remarcabilă personalitate a vieții bisericești și naționale - Episcopul Dr. Nicolae Popoviciu al Oradiei”, la Editura „România în Lume” din București. Iunie 2013 - a apărut cartea cu titlul: „De vrei să te mântuiești cu întrebarea să călătorești...”, la Editura „Bunavestire” din municipiul Beiuș, județul Bihor. Septembrie 2013 - cartea cu titlul: „Frânturi de învățături și cunoștințe: culegere de eseuri, meditații și reflecții asupra unor teme, subiecte și cărți”, la Editura „Aureo” din municipiul Oradea
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
face acestea nu din plăcerea contaminării cu păcatul omenesc ori din confuzia Răului cu Binele, ci pentru a depăși Răul prin convertirea lui. "Principiile" decorative ale fariseilor sunt raportate la un principiu mai înalt, asumat până la capăt. Iar păcătoșii se mântuie nu prin păcatele lor, ci prin căința sinceră de a le fi făcut. Tâlharul de pe Cruce care-și recunoaște ticăloșiile va merge cu Iisus în Cer; celălalt, care nu recunoaște nimic, va lua o altă destinație... E singurul punct de
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
Cu atît mai anevoie de explicat zăbava,/ amînarea de a-L recunoaște,/ prelungită pînă la frîngerea pîinii/ însemnînd frîngerea de sine" (Caravaggio: "Cina din Emaus"). Relația efemerului cu absolutul nu e cu neputință atunci cînd harul face posibil contactul lor, mîntuind efemerul nu doar în înțelesul strictei convertiri spirituale ci și în cel al absorbției sale în substanța creației ce se așează la rîndu-i sub eterna lumină a ochiului divin: "Iată o provocare căreia/ prea puțini îi fac față:/ a descrie
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
cea de-a doua, înțelegerea și compasiunea Fecioarei, sugerată de transparența corzilor, ca o boare de vânt, ambele avnd în subtext stimularea încrederii în resurecție. Atmosfera se prelungește în ultima parte - Pomenirea - când "născătoarea de Dumnezeu" e implorată să îi mântuie "pe cei care nădăjduiesc în tine..". Isonul, ca și unisonul revin în prim-plan, potențând nevoia de centralitate, ca "permanență a gândirii" sau, cum ar spune Mircea Eliade, ca simbol al accederii la "realitatea absolută". Ca de obicei, maestrul Niculescu
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
duc la păcat, înstrăinarea minții de gândurile și de visările curvești, iar a inimii de simțămintele și de înclinările curvești, după care urmează și înstrăinarea trupului de pofta trupească<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Cuvinte către cei ce vor să se mântuiască. Experiențe ascetice, traducere de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, vol. II, Edit. Sofia, București, 2000, p. 43. footnote>. Pe lângă acestea mai menționăm și datoria părinților de a se îngriji de castitatea tinerilor. Acest lucru îl arată Sfântul Ioan Gură de Aur
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
a lui Dumnezeu<footnote Calist Catafigiotul, Despre viața contemplativă, cap. 76, în Filocalia..., vol. VIII, p. 456. footnote>. Hristos, din iubire de oameni, pentru omul cel căzut în neascultare, Și-a însușit de bunăvoie prin moarte osânda omului, ca să-l mântuiască, hărăzindu-i prin aceasta, înnoirea spre nemurire<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, răsp. 42, în Filocalia..., vol. III, p. 152. footnote>, căci neamul omenesc era incapabil de a câștiga din nou comuniunea cu Dumnezeu, iar restaurarea acestei comuniuni
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
și al lumii în fața lui Dumnezeu. Actul întrupării este acela care ne deschide un nou orizont înțelegerii vieții, putând astfel cunoaște că toate lucrurile lumii vin de la Dumnezeu și se întorc la Dumnezeu, pentru că toate sunt create în Hristos și mântuite în Hristos. Între creație și mântuire există o relație încă înainte de veac, care ne arată că lucrurile create nu pot fi înțelese deplin decât în planul mântuirii. Taina întrupării Cuvântului cuprinde în sine înțelesul tuturor ghiciturilor și tipurilor din Scriptură
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
optică radicale. Desenul său denotativ, sociologizant și vag etnografic, își descoperă lent propriile sale capacități, schim-bîndu-și interesul și tensiunile în funcție de orientarea in-teresului și a gîndirii artistului către spațiul religios și metafizic. Creator al școlii noastre de grafică, el și-a mîntuit la maturitate și spre bătrînețe toate excesele și cochetăriile cu regimul comunist, altminteri explicabile istoric și psihologic, printr-o riguroasă și profundă activitate artistică și pedagogică.
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
propria Sa viață, jertfindu-și trupul pe Cruce, după ce suferise din partea oamenilor chinuri, batjocuri și bătăi. Este un fapt care depășește orice margine a înțelegerii noastre omenești și care nu poate fi primit și înțeles decât prin puterea credinței care mântuie. O dată cu rostirea adevărului de credință că Iisus a pătimit pentru noi, aflăm amănuntul și despre timpul când s-au petrecut aceste lucruri: „în zilele lui Ponțiu Pilat“! În actele imperiului roman, încheiate în timpul domniei cezarului August, stă scris că Țara
Agenda2004-15-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282282_a_283611]
-
Milano, de aceea „Te Deum“-ul este supranumit „cântare ambrosiană“. H. Berlioz a tratat textul clasic cu destulă libertate, insistând pe anumite elemente. În text sunt părți în care credincioșii se adresează direct Celui de sus, cerându-le să-i mântuiască de păcate și să le asigure un loc în Paradis. Compozitorul a insistat foarte mult pe partea de rugăciune. Imnul Te Deum a trezit interesul compozitorilor de-a lungul tuturor timpurilor. Avem melodii pe Te Deum de la Niceta de Remesiana
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]
-
foarte multe locașuri de închinare sunt puse sub ocrotirea Sfântului Nicolae. Poporul are evlavie la Sfântul Nicolae pentru că el este modelul de slujitor al Bisericii și în același timp este pildă de urmat pentru tot sufletul care vrea să se mântuiască. Nouă ne vine de multe ori greu să cuprindem cu mintea cuvântul lui Dumnezeu, atunci când acestea ne îndeamnă să devenim sfinți. Iată, de pildă: „Fiți sfinți, că Eu sunt sfânt, zice Domnul“ (I Petru 1, 16). Ni se pare mult
Agenda2003-49-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281808_a_283137]
-
față de noi, Sfântul Ierarh Nicolae ne îndeamnă să-L căutăm pe Mântuitorul Iisus Hristos, care nu este decât bunătatea întrupată a lui Dumnezeu pe pământ. „Când s-a arătat bunătatea lui Dumnezeu și dragostea Lui de oameni, El ne-a mântuit nu pentru faptele făcute de noi întru dreptate, ci pentru îndurarea Lui“ (Tit 3, 4-5). Iisus este adâncul milostivirii. Cine va putea să-L măsoare? „El toate suferințele noastre le-a purtat, toate durerile noastre asupra Lui le-a luat
Agenda2004-49-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283135_a_284464]
-
neînsemnată ar fi după judecata lumii. În viața creștinilor domină părerea că sfințenia e legată de fapte extraordinare, de săvârșirea minunilor, de daruri supranaturale, de vedenii și fapte de evlavie cu care ies din comun. Adevărul e altul: ca să te mântuiești, trebuie să-L mărturisești pe Hristos în tot locul și în toată vremea. Preot Horia Țâru Meteo Perioada 9-15 octombrie În prima parte a intervalului, vremea va fi instabilă. Cerul variabil se va înnora în cursul după-amiezelor și al nopților
Agenda2004-41-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282979_a_284308]
-
încât după anul 2001 acum iarăși avem ocazia de a sărbători împreună Învierea Mântuitorului nostru Isus Hristos. Sperăm că nu vor mai trece ani până ce sărbătorile creștine vor cădea la aceeași dată. Jertfa Lui Hristos a avut scopul de a-i mântui pe oamenii păcătoși. Mântuirea noastră este legată de inimă și gură. Inima, ca și izvorul tuturor gândurilor, iar gura, cea care le transmite. Știm cu toții că nu întotdeauna spunem ceea ce gândim, și de multe ori vorbim necugetat. Paștele trebuie să
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
va avea loc după învierea trupurilor, când Fiul lui Dumnezeu va veni a doua oară să judece viii și morții. Nu va veni în chip smerit ca prima oară, ci în chip preamărit, înconjurat de îngeri. Nu va veni să mântuiască lumea, ca întâia oară, ci să o judece. Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului“ (Ioan V, 22-27). Dacă prima judecată a fost a sufletului, cu faptele sale bune sau rele, va trebui să aștepte
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
poezia-lemn: „Poezia-foc se neftinește-n fulger de sărbătoare... / Făt-Frumosule, / vâră-te ucenic la cele cinci elemente / și-apoi salută Poem-Focul...!“ (Salută Poem-Focul...!). Din elementul Lemn a fost construită crucea de stejar și de tei a Sf. Apostol Andrei, venit să ne mântuiască neamul (în ce sens curge durerea...). în sfârșit, elementul Pământ încorporează, ca al cincilea, muntele sfânt Cogaion, poetul reușind, probabil, după Eminescu și Ion Gheorghe, cea mai rafinată și originală lirică a originilor dacopelasge, trăgând arcul dintre elegie și imn
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]