235 matches
-
este mai distinctă, mai clară și mai viguroasa, cu atît mai perfectă este opera de artă; și cu cît este mai puțin intensă și clară, cu atît mai mare este dovada imitației slabe, a plagiatului, si a lucrului făcut de mîntuiala. Mării inventatori, din toate vremurile, cunoșteau acest fapt: Protogene și Apelle se cunoșteau între ei prin această linie. Rafael și Michelangelo, si Albert Dürer, sînt cunoscuți numai și numai prin această trăsătură. Lipsa acestei forme determinate și despărțitoare arată lipsa
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
enivre și facilement leș gens avec l'illusion de la création. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 987 V. Idem, p. 114 : " [...] în cele câteva decenii posteminesciene, poeți precum Coșbuc sau Iosif au făcut multe traduceri, fragmentar onorabile, fragmentar de mântuiala, grăbite adesea. Coșbuc s-a întrecut uneori pe șine traducând pe Dante, dar fără largă respirație. Ștefan O. Iosif a tradus mult și onest, dar s-a încurcat uneori cu o poezie prea gravă pentru puterile sale. " (" [...] dans leș quelques
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
care să demonstreze relațiile cauză-efect dintre ceea ce s-a făcut și ceea ce s-a obținut; • „intraprenoriat.” - introducerea spiritului antreprenorial în cadrul unei corporații mari este o idee bună dacă e aplicată cu atenție. De prea multe ori, metoda este aplicată de mântuială, generând tensiuni, gelozii și probleme motivaționale care cântăresc mai greu decât orice beneficii potențiale; • participarea angajaților - cu ani în urmă, când People’s Express 2 și sistemul său inovator de rotație a postului prospera, multe firme au decis că „autoactualizarea
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
legător nepriceput... -, Montaigne își comentează propriile cuvinte transcrise, adaugă un comentariu scris vocii sale fixate pe hârtie. Nu suprimă niciodată nimic; de altfel, se putea ca ceea ce a spus el odată să nu fi fost spus? 11. Rahat, treabă de mântuială și rasoleală! în cursul textului, descoperim că Montaigne socotește, uneori la mare preț cele făptuite de el, alteori însă nu. Utilizează o serie de metafore și de imagini pentru a-și califica munca: o rasoleală, o cârpăceală, o treabă de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și rasoleală! în cursul textului, descoperim că Montaigne socotește, uneori la mare preț cele făptuite de el, alteori însă nu. Utilizează o serie de metafore și de imagini pentru a-și califica munca: o rasoleală, o cârpăceală, o treabă de mântuială, o mâzgălitură, un rahat de boșorog în altă parte, el vorbește de jgheab șperț de moară hodorogită. Efectiv fluxul unui curs de apă, cel al fluviului lui Heraclit, convine la modul absolut: așa cum nu te poți niciodată scălda de două
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dăm În judecată pe oncologistul respectiv, explicîndu-ne faptul că, În timpul operației celulele canceroase s-au „Împrăștiat” În circulația lui sangvină și astfel au ajuns În oase. El a spus familiei noastre, după ce tatăl meu a murit, că operația făcută de mîntuială a fost „condamnarea lui la moarte”. Într-adevăr așa a fost. Dar noi nu știam asta În momentul respectiv și tăticul meu mă rugase să Îi rezolv problema cu spatele. Deoarece meridianul rinichiului guvernează atît prostata, cît și rezistența oaselor
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Îmi fac și eu tot așa de frumos!». și d-na respectivă preluase modelul de la cineva. Locuințele aveau toate același tipar, aceleași cutii de chibrituri întunecate și prost dotate. S-au mai deșteptat ei după ’80, dar degeaba, tot de mântuială le făceau, să fie la număr. și câte n-au făcut la fel...”. Viața la bloc devenise și mai promiscuă în ultimii ani ai lui Ceaușescu: se întrerupea lumina, căldura și apa caldă erau restricționate, impresia de stare de război
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la ușurătatea ființei lipsite de principiul ipostatic (pentru a teologiza, din nou, à rebours). Maeștri sau, poate, călăuze? Nu în perioada liceului, când omul nou se afla la datorie, iar viața tuturor era amenințată de anxietăți primare. O școală de mântuială, fără latină și greacă - însă cu ore de PTAP („Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei”) -, încerca să-ți inducă sentimentul utilității publice. România era o țară somnolentă și nebâzâită, afară de muștele din cofetării. Împăcat cu sine, poporul atinsese hegelian pragul postistoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dricuri. Muncim cu luna sau cu bucata, ca să cîștigăm un ban, nu-i treaba noastră să întrebăm ce și cum, decît dacă ni se cere să facem o cîrpăceală prea de tot, iar atunci o facem și noi așa, de mîntuială. Hm! - Acu’ o să mă pun pe treabă, ușurel. Ia să vedem - cîți sîntem cu toții pe vasul ăsta? Am uitat. Oricum, o să pun treizeci de saule de siguranță împrejurul sicriului, treizeci de saule cu capete de turci, lungi de cîte trei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu mijloace artistice a unei realități tipice, În Împrejurări specifice. (Ă). Invităm cititorul s-o cumpere și s-o citească pe-ndelete. Și nu numai cititorul, dar și scriitorii noștri au de Învățat din această operă. Fiindcă nimic nu e de mântuială, nimic nu e convențional și totuși, nimic gratuit cu istoria Anei Roșculeț. Arta lui Marin Preda e a unui prozator de adânci resurse. (Ă). Nimic nu e convențional În această carte: nici retorisme inutile, nici formule superficiale și personaje schematice
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o clipă dorințele, aspirațiile artistice și greutățile, piedicile, într-un cuvânt întreaga frământare a noastră, scriitori și artiști, în ultimii ani (...). Raportul tov. Malenkov ne atrage atenția asupra necesității luptei împotriva lucrărilor «mediocre, șterse, iar uneori chiar lucrări făcute de mântuială, care denaturează realitatea» (...). Textul citat din raportul lui G.M. Malenkov ne va întări în lupta pe care o dăm împotriva unor asemenea opere în care viața e zugrăvită în «culori șterse și monotone». Viața e mai bogată, mai plină de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lipsă de dragoste față de literatura noastră nouă (...). Astfel el a ajuns să exprime poziția celor acriți de insuccese, codași în ale creației, oameni mâncați de individualism, care cer să se deschidă drumul liber formalismului și în general lucrărilor scrise de mântuială! Literatura trebuie să slujească cauza socialismului și nu poate înflori decât slujind această cauză. Or, iată că sunt tovarăși - în această categorie intră și I. Vitner - care nu vor să recunoască deloc că poate și în producția lor vor fi
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
putred, cangrenat în societate. Vorbitorul a subliniat importanța valorificării învățămintelor marilor noștri clasici satirici: Gr. Alexandrescu, Filimon, Eminescu, Caragiale (...). Al.I. ȘTEFĂNESCU (...) a arătat că lipsa de răspundere a unor scriitori se manifestă în activitatea de creație, în munca de mântuială în redactarea lucrării, în insuficienta atenție acordată problemelor limbii literare, și în general în lipsa de grijă pentru finisarea operei literare. Astfel de exemple negative sunt furnizate de lucrările predate editurilor de Alexandru Jar, Aurel Mihale ș.a. Alți scriitori ca Cicerone
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din sfera artisticului. Așa cum, prin 1950 toate neajunsurile poeziei au primit un nume: proletcultism, în acest an „cenușiul” înglobează toate slăbiciunile de care s-a făcut vorbire până acum: erou șovăielnic, palid, șters, fad; schematism, naturalism, formalism, manierism, scris de mântuială, monoton, neconvingător ș.a. O primă panoramă a aspectelor cenușii, recte netipice, face Scânteia în redacționalul 26 citat în primul capitol al acestei părți, reprodus și în Viața românească 27. În același număr, Mihai Gafița 28 interpretează câteva scrieri, amendându-și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
românească-Almanahul literar, Cluj continuă; căci acesta din urmă, în două numere la rând, deși într-un context mai larg, revine la critica lui E. Frunză menținându-se pe poziții (în nr.6), iar în nr.7 dezvăluind prezența scrisului de „mântuială” și în critica literară, nu numai în proză, cum ar fi, de exemplu, un articol al lui N. Moraru, găzduit de Viața românească. Până la urmă, arbitrează Scânteia și am văzut cum, prin pana (degetul arătător) al lui Paul Georgescu. Urmează
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poezia de dragoste și poezia satirică. Poeții se vor conforma noilor comandamente lirice, scriind poezii de dragoste, precum și fabule, pe care le vom detalia în capitolele următoare. Până atunci să încercăm să creionăm «aria cenușiului» în lirică, recte: poezii de mântuială, clișeu, șablon, schematism, «simțiri reci-imagini banale» și altele, așa cum au fost ele dezvăluite în presă. Un prim semnal de alarmă trage A.E. Baconsky. declanșând duelul Almanahul literar - Viața românească de care pomeneam mai devreme. Referindu-se la ciclul de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
entuziastă autoarea despre eroul său (...). «Maistrul» cu vocea tunătoare vorbește rar, și atunci numai în imagini (...). Platitudinea, inexpresivitatea acestei poezii care vrea să-și mascheze lipsa de conținut prin interjecții, nu-i nevoie să fie demonstrată în continuare. Poezii de mântuială sunt și Echipa fetelor și Ulița colectiviștilor semnate de Petre Solomon în Cultura poporului nr 5-6. Echipa felelor este o alcătuire de versuri inutile - corect versificate dealtfel - și orânduite fără nici un miez: Măi băiete, măi băiete Ce-o fi acolo
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este supusă și prelucrarea dramatică a nuvelei Desfășurarea de Marin Preda - prelucrarea purtând subtitlul În satul din vale. Liana Maxy deformează și caricaturizează în mod vulgar o operă literară deosebit de valoroasă (...). Revista Contemporanul publică de asemenea unele lucrări făcute de mântuială, neartistice, îndeosebi la date festive sau comemorări. Așa este, de pildă, poezia Letiției Papu, Cântec de mai - sinteză completă a clișeelor genului festiv (...). Publicului nostru nu-i poate fi indiferent faptul că Mihai Beniuc - poet apreciat și iubit de poporul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
completă a clișeelor genului festiv (...). Publicului nostru nu-i poate fi indiferent faptul că Mihai Beniuc - poet apreciat și iubit de poporul nostru încă din anii dinainte de 23 August 1944 - semnează în Viața militară o lucrare intitulată Oșteanului, scrisă de mântuială, neartistic (...). Este regretabil că poeta Nina Cassian semnează în Cultura poporului o banală și prozaică alcătuire de strofe, întitulată Marș de pace. Și tu, și eu, și noi, și voi Avem ceva de apărat Ogorul, fabricile noi. și continuă în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
amărăciune trebuie să constatăm însă că această admirabilă sarcină nu se bucură de prea mare cinste în rândurile criticilor noștri. Printre unii critici există încă prejudecata că nu e prestigiul lor de a milita contra unor lucrări slabe, scrise de mântuială și care nu au dreptul să pătrundă în literatură și cu atât mai mult în publicațiile cu marc răspundere; de aceea, în general, acești critici preferă calea cea mai comodă de a-și «lega numele» de operele valoroase, consacrate laolaltă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dintre oameni, fără îndoială că-și va lichida astfel de lipsuri și va putea da opere noi, încă mai valoroase”. - Dan Costa. - Etichete înșelătoare. În: Almanahul literar, Cluj, nr.7 (44), iul.: „Prea adesea revistele noastre găzduiesc asemenea exerciții de mântuială purtând însă etichete la ordinea zilei, și în general sunt încă privite cu bunăvoință acele materiale în care abilitatea autorului înghesuie într-un spațiu minim (cazul cel mai fericit) o serie întreagă de locuri comune și de clișee verbale aliniate
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Apoi bărbatul ieși. — Hai, Al, să mergem, spuse Max. — Păi și cu șmecherii ăștia doi și cu cioara ce facem? Lasă-i, e În regulă. — Zici? — Da, sigur. Asta-a fost. — Nu-mi place treaba asta, spuse Al. E de mântuială. Și tu vorbești prea mult. — Of, și ce căcat? Tre’ să ne mai și distrăm. Da’ vorbești prea mult, oricum, spuse Al ieșind din bucătărie. Țeava retezată a puștii Îi umfla ușor sub talie pardesiul prea strâmt. Își netezi haina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
întuneric”. „Și a numit dumnezeu lumina ziuă, și întunericul l-a numit noapte. Și a fost seară, și a fost dimineață: ziua întâi”. (Facerea, I, 5). Se pare că de pe vremea aceea durează obiceiul de a relua lucrările făcute de mântuială, precum asfaltările din zilele noastre, fiindcă în ziua doua moșneguțul cel pus pe treabă, s-a apucat să creeze... ce credeți? Iarăși cerul! Să citim cum descrie Biblia această operație prin care Dumnezeu a creat pentru a doua oară cerul
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Mi-a spus că dacă Dumnezeu e tată și bun, pentru ce atâția oameni de treabă și cu frica lui Dumnezeu sunt nenorociți? Cu încetul am tot pierdut credința. Am trecut prin crize. Am ajuns să mă închin seara de mântuială. Mă închinam tot mai fără convingere. De la o vreme, mă închinam cu gândul că dacă poate totuși, există Dumnezeu, să-l... înșel. Adică nu să-l înșel. Să plasez rugăciunea - poate tot este ceva, dacă mă rog și dacă e
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
născut un copil, n-ar fi avut cine să-l boteze. Preotul Fadei abia dacă se mai putea ridica din pat, așa că slujeau doar dascălul și pălimarul, Îmbătrâniți și ei mult prea devreme, care scurtau rugăciunile și Încropeau slujbe de mântuială. Nici nunțile, nici Înmormântările nu mai erau ca altădată. De fapt, se slujea otova, astfel că nu mai deosebeai vecernia de utrenie și prohodul de cununie. La drept vorbind, În afară de Tatăl nostru, nimeni nu mai știa să spună de la cap la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]