1,324 matches
-
un jurământ de credință față de țară, nu ca să urmăresc pe cineva“, a explicat „Mache”. •O altă înaltă față bisericească, IPS prof univ dr Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului, a coordonat științific o altă carte a lui Gigi Becali - „Iubirea milostivă și mântuitoare”. Publicarea cărții a cărui valoare științifică a fost girată de ÎPS Streza i-a redus pedeapsa cu 30 de zile lui Gigi Becali. Cartea a fost redactată în 13 zile și a fost publicată la editura Saeculum I.O 2014
Autodenunțul lui Becali: „El scrie și eu câștig zile”. Cele 6 fețe bisericești care și-au pus obrazul pentru deținuți by https://republica.ro/autodenunc-ul-lui-becali-zel-scrie-c-i-eu-cac-tig-zile-cele-6-fec-e-bisericec-ti-care-c-i-au-pus-obrazul [Corola-blog/BlogPost/338565_a_339894]
-
semn impregnat creației, ca un semn cosmic, despre care se spune: Dumnezeu „așază crucea pentru a determina cele patru zări ale lumii“. Ce înseamnă Crucea ca simbol cosmic? - Crucea are o multitudine de semnificații. Crucea are de pildă semnificație soteriologică, mântuitoare, pe care creștinii o scot cel mai mult în evidență legat de lucrarea mântuitoare a lui Iisus Hristos și a Bisericii. Crucea este cea prin care Mântuitorul ne scoate din robia păcatului și a morții, zdrobind moartea și recâștigându-ne
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
pentru a determina cele patru zări ale lumii“. Ce înseamnă Crucea ca simbol cosmic? - Crucea are o multitudine de semnificații. Crucea are de pildă semnificație soteriologică, mântuitoare, pe care creștinii o scot cel mai mult în evidență legat de lucrarea mântuitoare a lui Iisus Hristos și a Bisericii. Crucea este cea prin care Mântuitorul ne scoate din robia păcatului și a morții, zdrobind moartea și recâștigându-ne viața. Pe lângă semnificația aceasta soteriologică, Crucea este legată de creație. Este legată într-un
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
stă în descoperirea puterii lui Dumnezeu în jertfa Sfintei Cruci în care am înțeles că taina umilinței a sângelui și a sacrificiului lui Iisus Hristos pe cruce reprezintă începutul și garanția învierii noastre. Drept urmare, noi plecând dinspre cruce în sens mântuitor manifestat pe Golgota pe un lemn sfânt, pe care creștinii l-au cinstit și venerat încă din secolul al IV-lea, din timpul Împăraților Constantin și Elena, de atunci încoace, plecând de la acest semn, al vieții câștigate prin moarte, creștinii
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
cultul ortodox care celebrează toate aceste multiple dimensiuni ale crucii. Să nu luăm crucea doar într-un sens cosmogonic sau cosmologic, cum de altfel poate o întâlnim în ezoterisme sau în alte speculații, ci să o înțelegem în concretizarea ei mântuitoare în primul rând și atunci întâlnirea oricărui creștin cu lemnul Sfintei Cruci este inevitabilă și mântuitoare și salvatoare. Crucea ne învață să trăim suferința cu bucurie - Ce înseamnă asumarea sau luarea, purtarea crucii de fiecare dintre noi? - În tradiție și
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
un sens cosmogonic sau cosmologic, cum de altfel poate o întâlnim în ezoterisme sau în alte speculații, ci să o înțelegem în concretizarea ei mântuitoare în primul rând și atunci întâlnirea oricărui creștin cu lemnul Sfintei Cruci este inevitabilă și mântuitoare și salvatoare. Crucea ne învață să trăim suferința cu bucurie - Ce înseamnă asumarea sau luarea, purtarea crucii de fiecare dintre noi? - În tradiție și în tradiția populară, în limbajul comun a pătruns cuvântul acela evanghelic spus de Mântuitorul: "Cine vrea
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
steag, pe stindarduri, dar în imn cred că suntem singurii care iată păstrează în acest minunat imn al lui Andrei Mureșanu "preoți cu crucea-n frunte!". De altfel, ne putem și întreba, fără credința în puterea Sfintei Cruci transfiguratoare și mântuitoare cum ar fi acceptat zeci de mii de soldați și de țărani să moară pentru credință fără să clipească. Trebuie să recunoaștem că forța crucii se manifestă mai ales în încercări, mai puțin în perioadele de prosperitate care creează iluzia
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
bună și intensă cateheză în viața Bisericii, prin care trebuie să explicăm oamenilor care sunt semnificația și sensul Sfintei Cruci: că Sfânta Cruce nu este un simbol magic și nu poate fi bagatelizată și scoasă din context; Crucea poate fi mântuitoare în Biserică pentru oamenii care ascultă cuvântul lui Dumnezeu și au o viață duhovnicească; Crucea devine Pom al vieții doar atunci când se află în mijlocul raiului, iar raiul pe pământ este Biserica. Este un apel să ne întoarcem la recuperarea sensului
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
rămâne-Mama Lui! Vindecătoare fie-aceste ploi, Clipa de-Aici miroase a tămâie, Tu roagă-L să se-ndure pentru noi, Apocalipsa lumii s-o amâie... Copilului IISUS poate i-e Dor Dumnezeiesc la piept să îl poți strânge, La căpătâiul tău mântuitor De bună seamă că acum El plânge... Referință Bibliografică: Poeme pentru Maria / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 227, Anul I, 15 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
POEME PENTRU MARIA de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Poeme_pentru_maria.html [Corola-blog/BlogPost/360662_a_361991]
-
condamnând pentru mici greșeli, prezentându-te pe tine însuți drept, în mod formal. Încearcă să-i semnalezi pe cei care greșesc într-adevăr și îndrumă-i duhovnicește”. „Cum după ce ne scăpăm de tumoarea distructivă a mândriei, vom ajunge la smerenia mântuitoare? Dacă ne antrenăm în ea cu toate mijloacele și nu neglijăm nimic cu ideea că în ciuda acestora nu ne vătămăm. Întrucât sufletul se identifică cu cele pe care le studiază și primește tipul celor ce le săvârșește și se conformează
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
urmat, situație care ne amintește de erezia nestoriană. Aceasta duce la diluarea mesajului creștin însuși și acomodarea lui la filosofiile vremii. Atâta timp cât omul, chiar religios, face din fapte, din virtuți un scop în sine, toate manifestările credinței sale nu sunt mântuitoare. Tocmai de aceea Mântuitorul Hristos condamnă faptele cărturarilor și fariseilor, care erau făcute pentru afișarea unei imagini cât mai evalvioase în fața oamenilor, iar nu pentru Dumnezeu și în raport direct cu Dumnezeu. Această împlinire a legii, a voii lui Dumnezeu
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
de Sfintele Taine este faptul că prin ele se realizează o întâlnire personală, directă a omului cu Hristos, deci cu Dumnezeu: „Iisus Hristos ce ni se comunică prin Taine nu e un Hristos static, ci Hristos în continuarea actelor sale mântuitoare. Iar prin ele împreună cu El. Ceea ce a făcut Hristos întâi cu umanitatea Sa personală, face acum cu fiecare om, care Îl primește pe El” . Așadar Tainele continuă sau actualizează activitatea Mântuitorului Iisus Hristos pentru fiecare credincios, ajutându-l pe acesta
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
spirituală cu sfinții pe care Părintele Paroh Gheorghe Colțea îi cinstește în mod special, prin cultul acestora la Biserica parohială din Moeciu de Jos, Protopopiatul Bran - Zărnești, convinge cititorul de puterea harică izvorâtă din Biserica Sfinților, o Biserică lucrătoare și mântuitoare. Așadar, parcurgând și străbătând cele 556 pagini, structurate în cele 16 de titluri, dintre care 8 capitole, ale acestei cărți, vom concluziona că lucrarea de față este una de factură polivalentă, diversă, densă, consistentă și bogată ori variată: dogmatică, doctrinară
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429879788.html [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
doctor Serafim, naiv cu o scufița roșie, într-un sanatoriu-lazaret, clinica ginecologică fără sens, decât acela de a supraviețui într-o permanentă izolare, beție și orgie. Exact ceea ce nu dorea tatăl doctorului, care credea că știință, cultura este nouă religie mântuitoare. Aparent totul funcționează, la cantină bucătărese imense nu încetează de a pregăti mâncarea, administratorul se preocupă de toate, vechea aristrocratie are și ea un reprezentat care știe să cânte la pian și să bea, două farmaciste fac tot timpul un
UNDEVA LA PALILULA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Viorel_roman_undeva_la_palilula_viorel_roman_1335251946.html [Corola-blog/BlogPost/359190_a_360519]
-
ascultare de un părinte duhovnicesc, în adânc de smerenie, și se ostenesc spre lucrarea acestor porunci, harul dumnezeiesc li se face „mamă“. Ei simt real necesitatea, prezența, ajutorul și dulceața lui. Dimpotrivă, o viață de păcat, neconformă Evangheliei și poruncilor mântuitoare ale Domnului nostru Iisus Hristos, ne face să „întristăm“ și să „stingem“ lucrarea Duhului Sfânt în inima și în mintea noastră, care duce la „lepădare“ din partea harului, prin care omul, lucrător al voii proprii, se înstrăinează tot mai mult de
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
Său peste fiecare persoană. Chiar dacă Iisus Hristos Mântuitorul lucrează deja pe pământ cu putere, totuși, pentru Biserica apostolică, marele eveniment al Cincizecimii a fost de o importanță capitală prin revărsarea Duhului Sfânt peste toți, fapt care a făcut rodnică lucrarea mântuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos pentru toți cei care au crezut în El și invocă în rugăciune Numele Său. Toți Evangheliștii afirmă existența unei continuități dinamice dintre Mântuitorul nostru Iisus Hristos Cel înviat și înălțat întru slava lui Dumnezeu și
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
încercări nu se poate eschiva nimeni. Este foarte important, însă, modul în care cel încercat le înțelege, le valorifică spiritual și le depășește: - prin pocăință și spre mântuire sau prin desnădejde și spre osânda sa. Celui dintâi, ele îi sunt mântuitoare, celui din urmă stricătoare și pierzătoare. Aceste încercări au un caracter dramatic și paradoxal și de aceea fiecare și le face sprijin sau piedică în calea apropierii sale de Dumnezeu. În ele sunt amestecate „mângâierea și strâmtorările, lumina și întunericul
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Cea dintâi - întristarea lumii - sau, mai degrabă, după plăcerile și ispitele lumii, este o patimă aducătoare de stricăciune în suflet și în trup și izvorăște din neliniștea față de cele vremelnice, trecătoare. Cea de-a doua - întristarea după Dumnezeu - este folositoare, mântuitoare, lucrând răbdarea ostenelilor și ispitelor și ducănd sufletul către pocăință. Ea subțiază prin lacrimi iarna patimilor și norii păcatului, liniștește marea cugetării și duce, în final, la restabilirea stării noastre harice naturale, inițiale, de transparență față de lucrarea și conlucrarea cu
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
și înfrânarea. De la întristarea cea potrivnică, însă, cunoaștem roadele duhului celui rău, adică trândăvia, lipsa de răbdare, mânia, ura, împotrivirea în cuvânt, lenea la rugăciune...” 44. Tot Sfântul Maxim împarte întristarea în supărare, necaz, pizmă și milă, arătând că „întristarea mântuitoare”, cea după Dumnezeu este „stăpână neîndurată a patimilor” și „maica cuvioasă și slăvită a virtuților”45. Această întristare este hrănită de cugetarea la judecată și este suținută de nădejdea învierii. Arma ei de luptă este blândețea, rodul ei este iubirea
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
este a celor păcătoși, care așteaptă de la Dumnezeu pedepse pentru grșeli. Aceasta din urmă se stinge și trece prin pocăință 46. Tot în legătură cu încercările sau necazurile fără de voie, scrierile ascetice vorbesc despre mânia lui Dumnezeu. Aceasta este întotdeauna o „mânie mântuitoare”, sub forma îngăduinței ce o acordă Dumnezeu duhurilor rele să războiască sufletul și mintea ostenitorului. Scopul acestei mânii mântuitoare este ca mintea „pătimind cele de necinste, după ce s-a lăudat cu virtuțile, să cunoască cine este dătătorul lor sau ca să
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
pocăință 46. Tot în legătură cu încercările sau necazurile fără de voie, scrierile ascetice vorbesc despre mânia lui Dumnezeu. Aceasta este întotdeauna o „mânie mântuitoare”, sub forma îngăduinței ce o acordă Dumnezeu duhurilor rele să războiască sufletul și mintea ostenitorului. Scopul acestei mânii mântuitoare este ca mintea „pătimind cele de necinste, după ce s-a lăudat cu virtuțile, să cunoască cine este dătătorul lor sau ca să se vadă dezbrăcată de bunurile străine, pe care a socotit că le are de la sine, fără să le fi
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
frica de Dumnezeu și lacrimi de mărturisire, îsoțite de dorința de tăcere. Părăsirea în sens de lepădare lasă sufletul să se umple de desnădejde, de necredință, de fumul mândriei și al mâniei. Când suntem cuprinși de părăsirea cea povățuitoare sau mântuitoare, trebuie să-i aducem lui Dumnezeu mulțumire însoțită de rugăciuni de iertare. În cazul celei de-a doua, trebuie să-i aducem mărturisirea pentru păcatele săvârșite și lacrimi de pocăință 52. Părinții duhovnicești subliniază faptul că și atunci când suntem încercați
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
lui Dumnezeu: - în toate durerile fără de voie se ascunde mila lui Dumnezeu, care atrage la pocăință pe cel ce le rabdă și îl păzește de muncile veșnice 53. De aceea, și Sfântul Maxim consideră că toate felurile de părăsire sunt mântuitoare și pline de iubirea de oameni a lui Dumnezeu 54. Întristările ne sensibilizează la lucrarea harului. Acesta, spune Sfântul Isaac, vine în minte înainte de încercări și ne ajută, însă în simțire, după acestea. Simțirea încercărilor vine înaintea simțirii harului, pentru
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
valoarea și noblețea sa spirituală, tăria în ispite și încercări și nădejdea în Dumnezeu în momentele grele din viața sa, în situațiile-limită, în clipele de încercare și durere. Boala este un dialog al lacrimilor cu Părintele Ceresc, a Cărui prezență mântuitoare omul a refuzat-o în viața sa, prin slujirea față de păcat. Conștientizarea acestui fapt și lupta de întoarcere a sa, fie chiar și în ultimele clipe ale vieții, precum a făcut-o tâlharul de pe cruce, pot răscumpăra o viață de
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
și de semenii săi, se închide în carapacea iubirii de propria ființă, aflându-se într-o percepție pervertită a propriei sale valori. Văzând aceasta, Același Dumnezeu Bun și Iubitor, Care nu vrea moartea păcătosului, ci întoarcerea lui, ca un Pedagog mântuitor, folosește o a treia și ultimă cale de ușurare a sufletului din întunericul păcatelor în care acesta trăiește și de îndrumare a lui spre lumină - calea încercărilor, a pătimirilor, a suferințelor fără de voie, a durerilor și a bolilor, nedorite și
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]