271 matches
-
folosiți mănușile. Această precauție este indispensabilă când aveți de-a face cu buruieni spinoase sau urzicătoare. • Printre buruienile cele mai întâlnite se regăsesc, în ordine alfabetică: coada-șoricelului, pelinul, pirul, Rourita sanguinee, iarba pârloagelor, oțetarul, susaiul, iedera, volbura, trifoiul mărunt, granatul, măcrișul iepuresc, păpădia, pătlagina, grașița, coada-calului, trifoiul, podbalul și ventrilica. • Mai mulți factori contribuie la dezvoltarea și înmulțirea buruienilor. Dacă îi reduceți, veți elimina buruienile din grădină, din straturi și din grădina de legume. Iată câțiva dintre acești factori de risc
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
având chiar caracter de premieră pentru țara noastră. Întemeietorul acestui laborator a fost asistentul universitar dr. ing. Oros Victor, care a studiat și cultivat pentru prima dată în România varietăți ale speciilor de sparanghel, revent, tarhon, fenicul, alune de pământ, măcriș etc. Mai târziu, la o parte din aceste specii s- au obținut rezultate valoroase atât în ceea ce privește ameliorarea prin obținerea de soiuri noi, cât și din punct de vedere al tehnologiilor elaborate. Diseminarea rezultatelor obținute s-a realizat către
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
Se folosește ca acidulant pentru sucurile de struguri sau fructe și în rețeta unor jeleuri sau gemuri de fructe. Se preferă ca agent de invertire. D) Acidul oxalic se găsește în cantitate relativ mare în unele legume: spanac, lobodă, stevie, măcriș, sfeclă, revent etc. În spanac există 0,5 g acid oxalic/100 g. În celelalte produse horticole conținutul nu depășește 45 mg/100 g (legume), sau 15 mg/100 g (fructe). În măcriș sau spanac, concentrațiile mari de acid oxalic
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mare în unele legume: spanac, lobodă, stevie, măcriș, sfeclă, revent etc. În spanac există 0,5 g acid oxalic/100 g. În celelalte produse horticole conținutul nu depășește 45 mg/100 g (legume), sau 15 mg/100 g (fructe). În măcriș sau spanac, concentrațiile mari de acid oxalic pot duce la insolubilizarea acestui acid și depunerea în celule, ca oxalat de calciu cristalizat. Acidul oxalic este o substanță antinutritivă, insolubilizând o parte din Ca 2+ și Mg2+ sub formă de oxalați
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
dumetorum (L.) Dumort.) (Hrișcă mare) - T., Circ. Spor., z.step.-se.fa.; L6T5C4U5RXN6; Senecion fluviatilis, Convolvuletalia sepium, Galio Alliarion -Polygonum convolvulus L. (Bilderdykia convolvulus Dumort.) (Hrișcă urcătoare) - T., Circ. Frecv., z.step.-e.sa.; L7TXCXUXRXNX, Stellarietea mediae *Rumex acetosa L. (Măcriș) - H., Cosm. Frecv., z.st.-e.bo.; L8TXCXUXRXNX, Molinio - Arrenatheretea, Al. -Rumex conglomeratus Murray (Măcrișul calului) - H., Circ. Frecv., z.step.-e.bo.; L8T7C3U7RXN8, Bidentetalia, Potentillo - Polygonetalia, Tx. *Rumex crispus L. (Dragavei) - H., Euras. Frecv., z.step. e.bo.; L7T5C3U6RXN5
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Convolvuletalia sepium, Galio Alliarion -Polygonum convolvulus L. (Bilderdykia convolvulus Dumort.) (Hrișcă urcătoare) - T., Circ. Frecv., z.step.-e.sa.; L7TXCXUXRXNX, Stellarietea mediae *Rumex acetosa L. (Măcriș) - H., Cosm. Frecv., z.st.-e.bo.; L8TXCXUXRXNX, Molinio - Arrenatheretea, Al. -Rumex conglomeratus Murray (Măcrișul calului) - H., Circ. Frecv., z.step.-e.bo.; L8T7C3U7RXN8, Bidentetalia, Potentillo - Polygonetalia, Tx. *Rumex crispus L. (Dragavei) - H., Euras. Frecv., z.step. e.bo.; L7T5C3U6RXN5, Potentillion anserinae, Polygono - Chenopodion, Al., Tx. SUBCLASA ROSIDAE ORD. SAXIFRAGALES FAM. CRASSULACEAE *Sedum maximum (L.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
go.-e.bo.; L5TXC4U6RXN7; Tilio - Acerion, Alnion incanae, Me., In., De. -Acer tataricum L. (Arțar tătărăsc) - Ph., Euras. Cont. Frecv., z.step.-se.go.; L4T7C8U4R7Nx ; Aceri - Quercion, Quercion pedunculiflorae, Me., Tx., In., De. ORD. GERANIALES FAM. OXALIDACEAE *Oxalis acetosella L. (Măcrișul iepurelui) - H.(G.), Circ. Frecv., se.fa.-e.bo.; L1TXC3U6RXN7; Fagetalia, Vaccinio - Piceetea, Petasition officinalis, Al. FAM. GERANIACEAE *Erodium cicutarium (L.) L´Herit (Pliscul cocorului) - T., Cosm. Frecv., z.step. se.go.; L8TXC5U3RXNX; Veronico - Euphorbion, Panico - Setarion, Koelerio - Corynephoretea, Lolio
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
rădăcini (ex: Nymphaea alba/nufărul alb, Potentilla anserina/ coada racului, Butomus umbellatus/crinul de baltă), frunze (ex: Cardamine pratensis/stupitul cucului, Barbarea vulgaris/bărbușoara, Veronica becabunga/bobornicul, Crataegus monogyna/păducelul, Chenopodium album/spanacul sălbatic, Humulus lupus/hameiul sălbatic, Rumex acetosa/măcriș, Urtica dioica/urzica, Nasturtuim officinale/măcrișul de baltă, Symphitum officinale/tătăneasa), tulpini (ex: Cirsium palustre/pălămida de baltă) sau fructe și flori (Sambuccus nigra/socul, Malus spp./ mărul pădureț, Trapa natans/castanele de baltă) sunt comestibile, dar a căror utilizare
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Potentilla anserina/ coada racului, Butomus umbellatus/crinul de baltă), frunze (ex: Cardamine pratensis/stupitul cucului, Barbarea vulgaris/bărbușoara, Veronica becabunga/bobornicul, Crataegus monogyna/păducelul, Chenopodium album/spanacul sălbatic, Humulus lupus/hameiul sălbatic, Rumex acetosa/măcriș, Urtica dioica/urzica, Nasturtuim officinale/măcrișul de baltă, Symphitum officinale/tătăneasa), tulpini (ex: Cirsium palustre/pălămida de baltă) sau fructe și flori (Sambuccus nigra/socul, Malus spp./ mărul pădureț, Trapa natans/castanele de baltă) sunt comestibile, dar a căror utilizare este imposibil de atestat pe cale arheologică
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
să știe ce mănâncă“.) 10. Să fii inventiv! La acest din urmă precept merită să ne oprim. Noua Bucătărie Franceză a șocat lumea prin combinații culinare extrem de îndrăznețe. Frații Troisgros au inventat, de pildă, fileurile de somon pe pat de măcriș, în care savoarea acidulată a plantei (nu prea mult gătită) dialoghează perfect cu gustul cărnii de pește prăjit în puțin unt. Alți chefs - care descind din La Nouvelle Cuisine Française, deși și-au afirmat unele rezerve față de preceptele acesteia -, cum
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
întâi în forma unor păpuși și, după ce s-au fript, se consumă ca un fel de zeamă primitivă, cu ardei iute, cu ulei, oțet și apă fiartă) a fost abandonată. Se știe cu certitudine că ștevia (Rumex patientia, rudă cu măcrișul, Rumex acetosa) este o plantă europeană; majoritatea istoricilor alimentației sunt de părere că, în forma sa sălbatică, era culeasă și făcea parte din hrana umană a paleoliticului superior. La început era mâncată crudă, dar este de presupus că, pe întinderea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
tihnă, cu un șold scos în afară, într-un crâng unde 50 șipotește o apă întunecată. Se lasă răpită de jocul orbitor al soarelui care, printre crengi, atinge uneori fața apei și o aprinde scurt, trecător. Smulge un fir de măcriș și-i ronțăie vârful, când brusc, de parcă ar fi mușcat din buruiana otrăvitoare a amintirii, sare-n picioare, fulgerată în adâncul inimii. Sclipirea a fost prea scurtă pentru ca nimfa să știe ce a văzut, ce faptă oribilă a copleșit-o
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
O pădure verde-au-rie, în care aerul de după ploaie scânteia ca soarele. O pădure de dimineață, încărcată de rouă, plină de musculițe aurii, fre-mătînd din miliarde de frunze transparente. O fetiță venea direct către ușă, pe o cărare mărginită de lăstari, măcriș și clopoței. Am rămas secole acolo, explorând în toate direcțiile, dând de perete toate ușile și lăsîndu-le așa, căscate, în asfințitul etern. Urcând, coborând din palier în palier, ne-întîlnind niciodată pe nimeni, negăsind niciodată vreo legătură între scenele ciudate, banale
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
niciodată ce urmează. Și uită-te la el: e cât o brichetă și stochează o mie de piese. O mie! Fredonând În continuare, o luă În primire pe Ronnie: Apropo, ți-ai luat tinctura de passiflora și de rădăcină de măcriș? Și vezi că a trecut o jumătate de ceas de când ți-am stors sucul de sfeclă. Ia uite, e neatins. Îți face foarte bine, dar tu nici nu l-ai gustat. —Hei, dom’ doctor Phil, ai băut vreodată suc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
cel mai uzitat și plăcut adaos”. Mămăliga cu cartofi sau lapte, fasolea păstăi sau boabe, varza și castraveții (ca legume proaspete sau murate), lăptuci, ștevie, urzici sau dovlecei erau principalele leguminoase, la care se adăugau: lintea, mazărea, bobul, năutul, spanacul, măcrișul, ceapa, usturoiul și ciupercile. Referințele istorice ale timpului arată că arta culinară se limita la trei procedee majore folosite În prepararea alimentelor și anume; fierberea frigerea și coacerea. După cum observă Ion Claudian (expert OMS În „Alimentația poporului român” 1939), prăjirea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
575-584. Manu Magda, M., 2007, "Le roumain à l'époque de "l'intégration européenne"", comunicare prezentată la Congresul de Lingvistică Romanica, Innsbruck. Matushansky, O., 2002, DP-Internal degree QR în non-adjectival modification, Amsterdam, GLOW25 (www.meertens.knaw.nl/glow2002/matushansky.pdf). Măcriș, C.-M., 2002, Numeralul. Valori logico-gramaticale și stilistice, Târgoviște, Editura Bibliotecă. Mărgărit, I., 2001, "Construcții cu alde în graiurile muntenești", în LR, L, 5-6, p. 276−293; republicat în Mărgărit (2007), p. 327-349. Mărgărit, I., 2006, "În legătură cu originea particulei alde
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
rezervației a fost identificată pentru prima dată în România (în 2005) o nouă specie de ciupercă: Agaricus fissuratus. A. Flora: multe dintre speciile vegetale sunt rarități floristice în țara noastră; dintre acestea: stânjeneii de stepă, clopoțeii, ruscuțele, migdalul pitic și măcrișul. Dintre angiosperme întâlnim speciile: Achillea millefolium, Achillea neilreichii, Achillea setacea, Adonis aestivalis, Adonis vernalis, Aegilops cylindrica, Agrimonia eupatoria, Agropyron caninum, Agropyron cristatum, Agropyron intermedium, Agropyron repens, Agrostis stolonifera, Ajuga chamaepitys, Ajuga genevensis, Ajuga laxmannii, Ajuga reptans, Alisma plantagoaquatica, Alliaria officinalis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ssp. nigricans, Ranunculus acer, Ranunculus illyricus, Ranunculus pedatus, Ranunculus polyanthemos, Ranunculus sardous, Ranunculus sceleratus, Rapistrum perenne, Reseda inodora, Reseda lutea, Rhinanthus minor, Rhinanthus rumelicus, Rochelia disperma, Rorippa austriaca, Rorippa kerneri, Rumex acetosa, Rumex acetosella, Rumex crispus, Rumex patientia, Rumex tuberosus - măcriș, Salsola kali ssp. ruthenica, Salvia austriaca, Salvia nemorosa, Salvia nutans, Salvia pratensis, Salvia verticillata, Scabiosa ochroleuca, Schoenoplectus lacustris, Schoenoplectus tabernaemontani, Scilla bifolia, Scleranthus annuus, Sclerochloa dura, Scorzonera laciniata, Scutellaria hastifolia, Sedum purpureum var. occidentale, Senecio erucifolius, Senecio jacobaea, Senecio vernalis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
se întâlnesc aproximativ cinci sute de specii. Urzica conține acid formic , săruri minerale ,amoniac,acid carbonic și apă. Ea se recoltează din Urzicile au gust puternic de iarbă și pot fi folosite la supe și plăcinte în combinație cu spanac,măcriș,ceapă, condimente,la mânca Urzicile au un gust puternic de iarbă și pot fi folosite la supe și plăcinte în combinație cu rurile cu orez și urzici sau cu brânză chiar și la sosuri. Urzicile sunt plante aromatice foarte populare
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
toate preparatele de carne,pește,cartofi și fasole cu smântână sau maioneza. Uleiurile eterice din isop au acțiune dezinfectanta și se folosește la tuse cât și în pregătirea preparatelor culinare modovenești. înflorite se leaga și se usucă la loc umbrit. Măcrișul este o plantă aromatica,mare furnizoare de fier,frunzele sunt acrișoare și sunt bogate în vitamina C, care asigură un sistem imunitar solid , conținutul de betacaroten pe care-l conține măcrișul este important pentru ochi ,iar magneziul este mineralul antistres
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
înflorite se leaga și se usucă la loc umbrit. Măcrișul este o plantă aromatica,mare furnizoare de fier,frunzele sunt acrișoare și sunt bogate în vitamina C, care asigură un sistem imunitar solid , conținutul de betacaroten pe care-l conține măcrișul este important pentru ochi ,iar magneziul este mineralul antistres , în plus măcrișul conține potasiu și fier,ce este foarte important în alimentație. Frunzele de măcriș trebuie să fie ferme ,strălucitoare și luminoase ,fiind cu o valoare nutritiva ridicată . Măcrișul se
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
plantă aromatica,mare furnizoare de fier,frunzele sunt acrișoare și sunt bogate în vitamina C, care asigură un sistem imunitar solid , conținutul de betacaroten pe care-l conține măcrișul este important pentru ochi ,iar magneziul este mineralul antistres , în plus măcrișul conține potasiu și fier,ce este foarte important în alimentație. Frunzele de măcriș trebuie să fie ferme ,strălucitoare și luminoase ,fiind cu o valoare nutritiva ridicată . Măcrișul se folosește în pregătirea preparatelor specifice moldovenești la diferite sortimente că : piure de
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
vitamina C, care asigură un sistem imunitar solid , conținutul de betacaroten pe care-l conține măcrișul este important pentru ochi ,iar magneziul este mineralul antistres , în plus măcrișul conține potasiu și fier,ce este foarte important în alimentație. Frunzele de măcriș trebuie să fie ferme ,strălucitoare și luminoase ,fiind cu o valoare nutritiva ridicată . Măcrișul se folosește în pregătirea preparatelor specifice moldovenești la diferite sortimente că : piure de măcriș asemănător cu cel de spanac sau de urzici ,la perișoare de carne
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
conține măcrișul este important pentru ochi ,iar magneziul este mineralul antistres , în plus măcrișul conține potasiu și fier,ce este foarte important în alimentație. Frunzele de măcriș trebuie să fie ferme ,strălucitoare și luminoase ,fiind cu o valoare nutritiva ridicată . Măcrișul se folosește în pregătirea preparatelor specifice moldovenești la diferite sortimente că : piure de măcriș asemănător cu cel de spanac sau de urzici ,la perișoare de carne, la salate mixte cu frunze de măcriș cu salată verde și,ridichi, la diferite
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
conține potasiu și fier,ce este foarte important în alimentație. Frunzele de măcriș trebuie să fie ferme ,strălucitoare și luminoase ,fiind cu o valoare nutritiva ridicată . Măcrișul se folosește în pregătirea preparatelor specifice moldovenești la diferite sortimente că : piure de măcriș asemănător cu cel de spanac sau de urzici ,la perișoare de carne, la salate mixte cu frunze de măcriș cu salată verde și,ridichi, la diferite supe-creme ,la măcriș cu carne de pui, cu carne de porc. Măcrișul se găsește
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]