161 matches
-
după ce termină. El pune capăt audiției. Nu vrea să mai vadă pe nimeni altcineva în ziua aia. Se întâlnesc și iau ceaiul. Merge bine. Simțurile îi spun că el apreciază nu doar calitățile ei actoricești, ci și personalitatea ei. E măgulită. Tu o înțelegi pe Nora, remarcă el. În mod ciudat, undeva într-un colțișor din mintea ei, se plimbă un gând aparent irelevant: el e un bărbat însurat. Târziu, mult mai târziu, după piesă, după rol, după ce inima îi este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
s-o fac să mă placă mai mult ca acum câteva săptămâni, când îi distrusesem petrecerea și căsnicia. Se îmbrăcase sport pentru mine, în blugi și un tricou asemănător celor care-mi plăceau mie, dar mai strâmt. Totuși, mă simțeam măgulită. — Am comandat șampanie, i-am spus eu după ce ne-am pupat foarte stângaci în semn de salut. —Dar sunt cu mașina. Ai uitat că trebuie să o iau pe Martha de la școală? Da, uitasem. —Ei bine, atunci poți să bei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
avut și ea abateri la viața ei, abateri pentru care a fost pedepsită pe drept. În tinerețea ei destrăbălată (care s-a consumat integral înainte de-a apuca eu s-o cunosc) s-a lăsat într-un rând aburită (adică, măgulită și umilită în același timp) de un agent de asigurări chipeș, inconștient, un coleg de-al tatei de la Boston & Northeastern, un pilangiu pe nume Doyle (nici că se putea un numai mai potrivit!) să mănânce un homar à la Newburg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și tăioasă ca o spadă de gheață și ridică în suflet altare celuilalt. Disimularea femeii față cu bărbatul e în ordinea lucrurilor, pe când a bărbatului față cu femeia e contra naturii, e o lașitate, e antipatică. O femeie se simte măgulită când e iubită de orice bărbat, pentru care nu are dezgust. Dar numai un fat nu se simte indispus și chiar nenorocit, când e iubit de o femeie, pe care el nu o poate iubi. La douăzeci de ani iubești
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
femeie, când nu se gândește sau când se gândește că creează o ființă supusă fatal la boală, la agonie și la moarte. Recunoștința exagerată pentru atențiile pe care ni le arată cineva este de cele mai multe ori răspunsul amorului nostru propriu măgulit și al vanității noastre satisfăcute. În societate, nu te ridica împotriva nici unui păcat, ca să nu comiți, din neștiință, vreo nedelicatețe. Inteligenții se împart în două: buni și răi. Proștii se împart în una: răi. Atitudinea ironică în fața vieții este consolarea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
-mă la dumneavoastră, mi-am amintit versurile unui cântec de muzică ușoară. - Mai repetați-le o dată, mi-ar face plăcere să le aud și eu. - Bine, domniță. Și i le-am repetat. A zâmbit și a spus: - Mulțumesc, mă simt măgulită. - Dar le meritați pe deplin. N-am mai văzut o fată așa de frumoasă ca dumneavoastră niciodată. - Suntețu foarte direct. Dar îmi place ce ați spus. Oare așa o fi? - Negreșit. Îmi permiteți? Mă numesc Toni. - Vera. Privirea mi-a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
e pus deoparte, făgădui Aglae. Olimpia strâmbă din nas: - Până atunci trebuie să trăim, avem greutăți. Stănicăaleargă toată ziua, săracul, azi nu prea merge avocatura. I-a promis cineva o slujbă, dar până acum... Stănică aruncă tuturor o privire mândră, măgulit că era astfel compătimit de Olimpia. - Poate o să vrea domnul Pascalopol, zise Aglae, să încercesă-ți găsească ceva, cum are dumnealui relații... Simion, Aurica, Olimpia și Stănică întoarseră automat capul spre Pascalopol, ca și cum din partea lui venea o propunere precisă. Acesta zise
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
plină de tact. Adusă la braț de Stănică, sărută mâna Aglaei, pe aceea a lui Simion, care fu încîntat, și pe amândoi obrajii pe Aurica. - Nu știam că Titi are o soră așa de tânără și frumoasă! zise ea. Aurica, măgulită, îi puse deoparte, când găsi un moment bun, întrebarea anxioasă: - Dragă, ești fericită? Vai, ce fericiți trebuie să fiți! Ana privi cu o atenție obsecvioasă toată casa, admirând totul, lăudă tot ce i se servi și ascultă cu o atenție
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu știe toată lumea că Sophie este marea feblețe a amicului Victor ? „Dacă am rămas burlac este din cauză că nu mai există o a doua Sophie.“ La toate sindrofiile, în zori, cherchelit, el nu uită să repete această frază. Și surâsul ei măgulit, fără nici cea mai mică intenție de ironie ! Lăcomia femeiască ce o face să nu se îngrețoșeze nici măcar de o asemenea galanterie desuetă și demagogică ! Sigur însă că la prima discuție în tête-à-tête are să se lepede de amicul Victor și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
gândul în întregime. — De altminteri, spuse Aglaia, s-a descurcat bine cu chipurile noastre, pe toate ne-a măgulit, chiar și pe maman. Nu fi ironică, te rog! strigă generăleasa. Nu el m-a măgulit, ci eu m-am simțit măgulită. — Crezi că umblă cu tertipuri? întrebă Adelaida. — Mi se pare că nu-i chiar atât de naiv. — Ai luat-o razna! se supără generăleasa. După părerea mea, voi sunteți mai ridicole decât el. E simpluț, asta da, dar e om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că în gubernia X, țăranilor, eliberați deja, care v-au pricinuit destule neplăceri, le-ați dat gratis lemn ca să aibă cu ce-și reclădi casele distruse de un incendiu. — A, e o exagerare! îngăimă Ivan Petrovici, simțindu-se de altfel măgulit și îndreptându-și ținuta; de data aceasta, însă, avea perfectă dreptate că era „o exagerare“: la mijloc erau, de fapt, niște zvonuri false care ajunseseră la urechea prințului. Iar dumneavoastră, prințesă, i se adresă el deodată doamnei Belokonskaia cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
civilizație! — Ce? se interesează politicos Gallus. — Am ajuns să ne delectăm cu monstruozitățile de care fug toate patrupedele. Își linge degetele. O mâncare cu adevărat pe placul zeilor. Împunge în aer. — Nu-mi lipsește niciodată de pe masă. Asinius Gallus surâde măgulit și abia după ce-l vede pe Libo cât de cât îndestulat se servește și el de pe celălalt platou. O livadă în miniatură. Mere, pere, prune, gutui, moșmoane care se consumă numai fleșcăite, castane, nuci și ciorchini de struguri, aranjate într-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în căruță, hurducată printre convoaiele de soldați, decât la Roma. Îl urmează peste tot ca o umbră tăcută și supusă. Dar asta nu e decât o aparență. Își amintește din nou de vorbele legionarilor. Atunci a râs ca un prost, măgulit, deși n-avea de ce. Abia acum înțelege adevăratul sens al amenințării lor, abia voalate. Nu el contează, ci copiii. În ochii tuturor, el nu e decât un instrument folosit pentru a aduce pe lume vlăstare imperiale. Se întoarce din nou
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
spus clar că nu mai vreau să îi servesc, unul dintre ei mi-a zis că sunt de departe cea mai frumoasă stewardesă din avion și m-a întrebat dacă nu vreau să ies cu el cândva. M-am simțit măgulită, pentru că era frumușel, deși beat. Dar măgulirea a dispărut când mi-am adus aminte că sunt singura stewardesă, ceilalți membri ai echipajului fiind bărbați. — Au fost câțiva, dar nici unul ca tine, îi răspund sincer. Și vrei să ne vedem? întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
dragă, să știi că este o gânganie drăgălașă foc", "am știut noi pe ce am mizat", "nu ne înșelă flerul". Repetau cu siguranță, de fiecare dată, aproape cuvânt cu cuvânt, fraze amabile, fără să schimbe măcar tonalitatea vocilor. Le zâmbea măgulită și încurcată totodată, dar nu-i mai putea crede, cum o făcuse la început. Observase ea din reacțiile bărbaților că se schimbase ceva. Figura ei proiectată în vitrine nu-i mai atrăgea atenția. Fața ei parcă era asemănătoare cu cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
un coșuleț de struguri din podul casei. Ce grozavi sunt! a exclamat Carmina Erau reci și sucul din interiorul bobiței devenise mai dens și mai dulce, ciorchinele se uscase acum nu se mai hrănea din nectarul pământului. Tatăl a zâmbit măgulit și a încuviințat. Știa cât de mult îi plăceau Carminei strugurii, și, deși avea în fiecare an struguri în pod, niciodată nu avusese impresia că îi sunt dăruiți ca acum, aduși ca o ofrandă pentru merite deosebite. Se simțea bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
multă liniște. Strânse pleoapele buimăcită. Cochetați cu ideea de vârstă, doamnă, îi spuse Dimitrie. Și nu-i cazul, deocamdată nu-i cazul. Bineînțeles că nu era cazul, asta știa și ea foarte bine, bietul naiv, cum căzuse în plasă! Zâmbi măgulită: uite că uneori sunt suficiente și armele minții. În pragul ceainării întrebă: Oare mai am dreptul să-mi fac vreo iluzie? El o privi pentru o clipă, aproape că-l bufnea râsul, se chinuia să-și mențină pe chip mimica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fi fost pentru ea dacă s-ar fi aflat din întâmplare împreună cu el acolo. Ea spuse zâmbind, abandonase rapid subiectul despre Trofin, îl întrebă pe Dimitrie ce vede el în pământul acela? Poate numai o promisiune, spuse el și zâmbi măgulit. Nu-l ispitea ideea s-o care după el pe câmpia proaspăt arată. Aici, în oraș, Sidonia se afla în elementul ei. Acolo n-ar mai fi fost ea. Și când mă gândesc, spuse fără nici o legătură Sidonia, că aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
oficiau un ritual străvechi, constând în a comanda pizza și a vedea un film împreună. Când îl inițiaseră, fusese Postman Pat, iar acum erau șanse să fie mai degrabă The Postman Always Rings Twice, dar tradiția dăinuise. Jack era oarecum măgulit, fără a o mărturisi, de faptul că fiul lui cel popular, aproape adult, voia să stea acasă cu el când părea să fie căutat întruna la telefon. Atât de des, de fapt, încât Jack se gândea să-i instaleze propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
păzea cu gelozie, eu aveam nopțile din sala cu oglinzi care-mi dădeau un nimb de invidiat. Și de ce să mint? Nu mai aveam nici urmă de modestie. Îmi plăcea să fiu privit pe furiș, salutat pe coridoare, temut, căutat, măgulit. Era o senzație pe care n-o cunoscusem până atunci, amețitoare, plăcută. Beția puterii nu e o născocire. Nu pricepeam, e adevărat, un lucru. De fiecare dată când mă duceam în sala cu oglinzi ritualul era același. Francisc se dădea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
voia ei, se însenină la gîndui progreselor ce va avea de povestit lui Lică. în mai puțin de-o lună, era așezată la masa de familie! Zise cât știa ea mai plăcut: - Tanti! Ce frumos umblă domnul profesor! Rim surise măgulit, cu un mic gol în coaste, neprevăzut de anatomie. Se gândi la ziua întîi, când el decretase ca noua-venită să zică Linei în loc ele doamnă "tanti", după cum erau legăturile de rudenie. El însă evitase să fie ,,unghiu" clin cochetărie. în
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
inopinat al Adei, concertul ei devenea un fel de mare premieră de ia care ar fi fost rușine să lipsești. Ada spera, nu fără dreptate, că acest panegiric va ajunge la urechile Elenei, ce va fi probabil mirată, dar și măgulită. Totuși de-acolo până la o invitație mai era încă drum. Dacă nimic nou nu survenea în apropierea concertului, ce trebuia să aibă loc la finele lui noiembrie, Ada era decisă să caute pe Nory Baldovin și să-i ceară categoric
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ce se legau și se dezlegau plăcut, pe când Marcian și Dră-gănescu făceau onorurile, unul, cele artistice, cellalt, cele de amfitrion. Ea strânse, cu mâini moi, mâini amabile de oameni recunoscători, recunoscătoare ea singură, ca și cum ar fi fost oaspele fericit și măgulit al unei sărbători mișcătoare. Auzi ca de departe pe Marcian spunîndu-i aproape intimidat că a trecut și repetiția. Nu făcu ecou acelui regret. Uită chiar să-i mulțumească de coral, așa de pătrunsă de bucurie vădită că n-avea nevoie
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
salutau Încîntate și amuzate, am numărat În joacă arțarii, teii, gutuii popii și castanii directorului, cuiburile de berze și cozile coțofenelor În zbor, ne-am lăsat Învăluiți În norii de praf ridicați de camioane pe drumul pietruit și am acceptat măguliți escorta plină de simpatie a cîinilor mai slobozi. Ne-am minunat Îndeajuns că cele două biserici se Înălțau drept În fața colectivei agricole Drapelul Roșu, gîndindu-ne că toate așezămintele importante trebuie să se afle În același perimetru de vreme ce, În vecinătatea celor
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pentru moment pre ședintele de Sfat comunal, deschizînd cartea la Întîmplare și dîndu-mi să pipăi paginile nimerite. — Le știe pe de rost, ăsta-i bandit mare! a insistat șeful de la raion. Mare bandit, nu-i așa? — Da, am făcut eu măgulit. — Nu, el nu e bandit, a intervenit necăjit tata, cum ar putea să fie?! În aceeași seară, m-a luat deoparte cu vorbele: Să nu mai spui niciodată că ești bandit, asta nu-i o glumă bună, să nu mai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]