2,194 matches
-
împartă plăcintele și vinul cel vechi... Mi-e dor de somnul tihnit pe un țol sub un nuc, De mirosul ierbii abia cosită de bunicul cel blând, De cântecul mierlei ce se-ntrece-n cântec c- un cuc, De chipul măicuței așteptându-mă-n prag surâzând... Citește mai mult Încerc în fiecare zi să lupt din răsputeri cu dorul,Care mă poartă vagabond printre-amintiri,M- agăț timidă de prezent și chem alături viitorul,Dar dorul mă acoperă și-mi intră în
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
împartă plăcintele și vinul cel vechi...Mi-e dor de somnul tihnit pe un țol sub un nuc, De mirosul ierbii abia cosită de bunicul cel blând,De cântecul mierlei ce se-ntrece-n cântec c- un cuc,De chipul măicuței așteptându-mă-n prag surâzând...... XXVI. BUNICII, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017. Pe strada cu zăpadă-acoperită, Pășea cu greu, ținându-se-n baston, Un bătrânel cu faț-adânc asprită, Sărac la trup și numai
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
mortuară: “Ce e viața omului? O clipă chinuită. Alaltăieri a fost copil, ieri un om puternic și azi neputincios. Aflat în neptință înalță ochii înlăcrimați spre cei din jur să găsească dragostea pe chipul lor ca odinioară pe chipul blândei măicuțe, dar găsind răceala babelor se retrage speriat în sine însuși, își strânge oasele trist și așteaptă eliberarea de trupul neputincios departe de orice flacără a dragostei care să-l protejeze. O stea de-o clipă, o lumânare ce arde cu
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
anului școlar unde domnul învățător Zamfira, tatăl său, le-a dat ,,ca bonus" elevilor clasei lui, pe lângă cununița (coronița) de flori și diplomă și o piesă cântată de fiul său. Piesa se numea ,,Mândra mea sprâncene multe", cântec pe care măicuța tânărului solist îl cânta foarte frumos. Urmează cursurile Școlii elementare din Novaci, Liceul în Târgu Jiu, Școala Tehnică de Comerț din Craiova și Facultatea de Științe Economice a Universității din capitala Olteniei. Viața în mijlocul unui adevărat conservator de datini și
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
să renască! O ploaie de stele se revarsă-n ape, Când sufletu-i stingher se înalță la Cer. De îngeri și zei să fie mai aproape, Veșnicia-și duce în lume de mister! Cunună de lacrimi îi împletesc și eu, Măicuței ce-mi scria gândurile sale. Dar când încerc să o așez pe capul său, Se transformă-n vin de Sărbători Pascale. Vinul de lacrimi îl torn la rădăcina Copacului cu frunze îngălbenite. Din frunze ruginii încerc să scriu NINA. Dar
IN MEMORIAM, NINA CASSIAN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380160_a_381489]
-
reculegere în memoria Dnei Silvia Burdea (membră a cenaclului, recent trecută la Domnul) și a poetului basarabean Dumitru Matcovschi, după care a dat citire poeziei Limba română scrisă de același autor. Lecturarea impresionantei povestiri despre o româncă din Transnistria, intitulată Măicuța Ana, a întărit convingerea că niciodată dragostea pentru Basarabia, cel puțin în rândurile românilor din America, nu s-a manifestat atât de pregnant ca până acum. Theodor Damian a introdus și o altă musafiră și prietenă a cenaclului, Dna Muguraș
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94093_a_95385]
-
Pârvu, publicat în Ediția nr. 2129 din 29 octombrie 2016. Crăciunul stins Cristina Pârvu Crăciunul se-apropie grăbit, Sufletu-mi e deja-nghetat. Și părul parcă mi-a albit, De când, tu, mama, ai plecat. Nu-i zi să nu-ți vorbesc, măicuța, Să-ți spun ce simt sau ce gândesc. Încă mai sunt a ta fetiță, Chiar de-n veci, nu te mai zăresc. Te simt cu mine pretutindeni, Ghidandu-mi pașii cu răbdare. C-o zână din povești tu semeni, Iubirea
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
-i mai grea durerea. De-acum sărbătorești cu bunul, ... Citește mai mult Crăciunul stinsCristina PârvuCrăciunul se-apropie grăbit,Sufletu-mi e deja-nghetat.Și părul parcă mi-a albit,De când, tu, mama, ai plecat.Nu-i zi să nu-ți vorbesc, măicuța,Să-ți spun ce simt sau ce gândesc.Încă mai sunt a ta fetiță,Chiar de-n veci, nu te mai zăresc.Te simt cu mine pretutindeni,Ghidandu-mi pașii cu răbdare.C-o zână din povești tu semeni,Iubirea
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
a deprins maniere de cea mai înaltă marcă, etalând noblețe și aristocratism mai rar întâlnit chiar în mediul unor tineri educați de părinți înstăriți, cu școli înalte. Răspunsul nu trebuie căutat departe, bunătatea sufletească, educația aleasă primind-o de la acea măicuță evlavioasă, lovită de nedreptăți, dar care-și purta cu demnitate catrința, cămașa națională, credința ei fiind implantată în universul lăuntric al fiului. Când ne întâlneam zilnic parcă nu observam, nu acordam atenție aleselor sale calități omenești, rafinamentului sufletesc. Era ceva
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
zi de mare sărbătoare Pentru ființa dragă, care Pe lume copii a adus Primiți în dar de la Iisus. Iubită, mamă, îți mulțumim, Mereu cu drag te fericim. Te respectăm, grijă-ți purtăm Cântec de slavă-ți înălțăm. Să ne trăiești, măicuță dragă, Mulțumiri să ai o viață întreagă, Parte mereu să ai de bucurii Alături de nepoți și de copii! Ionel GRECU Referință Bibliografică: 8 MARTIE / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1528, Anul V, 08 martie 2015. Drepturi de
8 MARTIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377233_a_378562]
-
o mamă mulțumi, Cu puținul din odaie, Numai dorul de copii Arde-n suflet vâlvătaie ... Am intrat la ea cu grijă, Să nu-i tulbur amintirea, Fața albă, tâmpla ninsă, Peste chipul ei - iubirea. O întreb: - Ceva te doare? Ești măicuța nimănui? Pentru-a ta însingurare Leac în lumea asta nu-i? Mă gândesc: i-e dor de omul Ce i-a fost o viață soț... Ea aprinde-n sobă focul, Ochii-i șterge cu un șorț ... Îi aduc puțină apă
MAMA, DE VIOLETA CÂMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377259_a_378588]
-
ani, iubită Mamă! Mă uit în ochii tăi acum Și-aud lumina-n ei cum cântă, Ce cald, dumnezeiesc parfum Făptura ta o înveșmântă Și toate zările-mi sunt pline! Ca un izvor dintr-o fântână Tresaltă sufletul în tine, Măicuța mea, cu chip de zână... E Ziua ta, nu vreau să plângi, Nici plânsul Mamei nu știu ce-i, Mă uit în ochii tăi adânci- Mi-a fost atât de dor de ei! E Ziua ta și-așa să fie Și toți
MĂ UIT ÎN OCHII TĂI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377262_a_378591]
-
de profundă așteptare. Mai știi când îmi spuneai la telefon cum simțeai adierea lui și plânsul meu pe foile acelea îndărătnice de scrisori amare? Nimic nu era de bine!, chiar dacă mă străduiam să înfloresc închipuirile mele, de altfel. Tu știai măicuță mereu că, pe obrazul meu zace neputința; că, în mâna mea s-a strecurat obida; că, pernei mele îi e dor de mâna ta și poveștile cu care mă adormeai, făcându-mă să cred că lumea e atât de bună
CÂRTIŢA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382146_a_383475]
-
Autorului călugărul cel negru din turnul de veghe ce stă în mănăstirea de femei pe mări făcut-a multe leghe, pirat și hoț a fost, fără temei, călugărul cel negru de toate s-a lăsat, acum iubește în turn numai măicuțe, el marele hoț și marele pirat în fiecare sat, mai are și drăguțe, pe margine de apă, stă, scrie la scrisori și cheamă pescărușii,le pune plicul în cioc destinatară-i viața, care i-a dat fiori, și timpul petrecut
CĂLUGĂRUL CEL NEGRU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382238_a_383567]
-
creștini tăcuți, arabi gălăgioși, tarabe, negustori și suveniruri, construcții albe în diverse stiluri, caniculă, călugări și imami, rabini, spini și turiști, smochini și pelerini, livezi sublime de măslini în rod, lanțuri, securi, Palatul lui Irod, Mazal U’ Bracha, pace, fericire, Măicuță Sfântă și Bunăvestire, ghizi erudiți, preoți evlavioși, români de-ai mei cuminți și credincioși, finici și Sfântă Iesle, mir de nard, candele-n care idealuri ard, pustiu, cămile, peșteră de magi, pomelnice cu multe nume dragi, Eden, șarpe și măr
JURNAL DE PELERINAJ ÎN ŢARA SFÂNTĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382301_a_383630]
-
Baciu Loredana Menită să corespundă pretențiilor înalte ale Prefericiților preoți, fabrica producătoare de lux se află într-o mânăstire de maici din localitatea Fârdea, județul Timiș. Adăpostește 15 măicuțe - cele mai multe venite din zona Moldovei - și un preot, părintele ieroschimonah Moise. Ideea acestei afaceri a fost a preotului, cel care se ocupă și de site-ul prin intermediul căruia se fac comenzi. O haină preoțească ajunge chiar să se vândă ci
Veșmintele preoțești - afaceri profitabile pentru măicuțe by Baciu Loredana () [Corola-journal/Journalistic/82220_a_83545]
-
atelier creat după banii omului. Dacă omul vrea să comande un veșmânt super, să dea pe spate pe toată lumea, comandă. Îl vrea pe ăsta la 2.500 de lei, îl ia”, a declarat maica Maria. Afacerea aceasta le-au oferit măicuțelor posiblitatea de a moderniza așezământul monarhal. Vila cu 15 chilii și ateliere a costat enorm și încă nu a fost finalizată. Din 2007, aici se află un corp cu încălzire centrală și termopane, care le găzduiește pe maici. Incinta mai
Veșmintele preoțești - afaceri profitabile pentru măicuțe by Baciu Loredana () [Corola-journal/Journalistic/82220_a_83545]
-
minte în acel moment scenariul viitorului spectacol. De curând, Cătălin Măruță a consacrat două ediții ale popularei sale emisiuni de la ProTV memoriei lui Spătaru, demarând chiar o inițiativă care s-ar putea finaliza cu atribuirea numelui celui care a lansat “Măicuța mea” sau “Fanfara militară” unei străzi din București. La aceste emisiuni, Sida Spătaru s-a reîntâlnit cu Fuego, acesta din urmă anunțând datele turneului “Serenadă pentru Dan Spătaru”, deocamdată în orașe din estul țării, dar suntem siguri că succesul concertului
Fuego îl omagiază pe Dan Spătaru by Vera PELICI () [Corola-journal/Journalistic/83397_a_84722]
-
camerei cu șemineu se întinsese deodată un văl strălucitor, pe care, în făgașul luminii cerului se contura o biserică albă, deasupra apei întunecate. Și la biata sinucigașă se uita cu blândețe chipul copilașului nenăscut, mielul Domnului, chemat să-și salveze măicuța. Un fulger. Bubuitura unui tunet. Vedenia dispăru. Uliana Vladimirovna se prăbuși de pe scaun, peste masă, căzu pe podea. Dar, din fericire, nu și-a făcut nici un rău, în afară de o mică vânătaie, pe care i-a fost ușor s-o acopere
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
de Ion Cristinoiu, “Merit eu?” de Vasile Veselovski, “Doar când ai prieteni” de Cornel Fugaru, “Niciodată, niciodată” și “Nu suntem îngeri” de George Grigoriu, “Don Juan de Popa Nan” de Florentin Delmar, “Poarta către vis”, “Cântec pentru bunica”, “Te iubesc, măicuța mea!” și “Voi cânta” de George Natsis, “Aproape de cer” de Ionel Tudor, “Oriunde-ai fi” și “Părinții mei” de Nicolae Caragia, “Eminescu” de Ion Aldea Teodorovici, “Ce noroc!” de Viorel Gavrilă, “Rugă pentru părinți” de Ștefan Hrușcă, “O stea” (Deep
De la Mioveni, la duete cu Al Bano! by Fulvia Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/84185_a_85510]
-
Șotron, Feofan. Pe țărmul mării), precum și înscenări cu personaje deja familiare la Nichita Danilov. Unul este bătrânul pictor de biserici Feofan, de ani 94 și care-și dă ultima suflare spre finalul volumului (Agonie). Un rol complementar îl joacă bătrâna măicuță Fevronia, în a cărei proximitate minunile devin posibile. Dacă însă Fevronia este inocența întruchipată, fecioara cu riduri care a întors spatele lumii dedicându-și viața lui Cristos, Feofan e un fel de Pan, multiplicat fantastic, cu frunze și pești care
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
a fost o organizație de ridicare a Bisericii, de ridicare a neamului de fapt". Este cunoscut faptul că slujitori ai Mănăstirii Petru Vodă sunt legați de Mișcarea Legionară. În 2011. un clip postat tot pe Youtube, arată cum mai multe măicuțe de la Mănăstirea Petru Vodă îi cântau părintelui Justin Pârvu "Sfânta tinerețe legionară". Cunoscut ca unul dintre cei mai mari duhovnici ai ortodoxiei, părintele Justin Pârvu a încetat din viață la 16 iunie 2013, acesta fiind înmormântat în incinta mănăstirii Petru
Patriarhia se delimitează de discursul monahului Teofan de la aniversarea Mișcării Legionare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/69288_a_70613]
-
Crișan Andreescu Măicuțele de la Mănăstirea Prislop, locul unde este înmormântat Sfântul Ardealului, părintele Arsenie Boca, au luat o decizie radicală împotriva comercianților care aveau închiriate spații în jurul mănăstirii. Deranjate de faptul că în zilele de post împrejurimile mănăstirii duhnesc a mirosuri de mici
ARSENIE BOCA. Măicuțele de la Mănăstirea Prislop, locul de veci al părintelui, au alungat comercianții by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81527_a_82852]
-
de faptul că în zilele de post împrejurimile mănăstirii duhnesc a mirosuri de mici și fripturi, conducerea mănăstirii s-a plâns autorităților locale care au decis alungarea comercianților, scrie adevărul.ro. Oamenii au fost nevoiți să plece din fața mănăstirii, după ce măicuțele s-au plâns autorităților. „Măicuțele de la Mănăstirea Prislop au sesizat faptul că, la unele tarabe, oamenii au vândut mici și chiar bere și nu este potrivit să facă acest lucru în preajma mănăstirii. De asemenea, ne-au reclamat faptul că unii
ARSENIE BOCA. Măicuțele de la Mănăstirea Prislop, locul de veci al părintelui, au alungat comercianții by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81527_a_82852]
-
de post împrejurimile mănăstirii duhnesc a mirosuri de mici și fripturi, conducerea mănăstirii s-a plâns autorităților locale care au decis alungarea comercianților, scrie adevărul.ro. Oamenii au fost nevoiți să plece din fața mănăstirii, după ce măicuțele s-au plâns autorităților. „Măicuțele de la Mănăstirea Prislop au sesizat faptul că, la unele tarabe, oamenii au vândut mici și chiar bere și nu este potrivit să facă acest lucru în preajma mănăstirii. De asemenea, ne-au reclamat faptul că unii dintre cei care făceau comerț
ARSENIE BOCA. Măicuțele de la Mănăstirea Prislop, locul de veci al părintelui, au alungat comercianții by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81527_a_82852]