143 matches
-
Mochie? HABACUC: N-a trecut pe-aici. PAFNUTIE: Ce larmă se aude, Farnachie? FARNACHIE: Cum adică? N-ați auzit vestea sfințiile voastre? HABACUC: Care veste? FARNACHIE: Ei nu, că sunteți tari de tot! Sisoe se pogoară pe pământ! Apără-l, măiculiță! PAFNUTIE: Cine ți-a spus? De unde știi? FARNACHIE: Păi dacă sfințiile voastre jucați țintarul... Tot raiul știe și vorbește. HABACUC: Nu se poate! FARNACHIE: Ba iaca se poate! Că s-a înfățișat la Tronul Luminii, și-atâta s-a rugat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-te și uită-te și vezi! ILINCA: Ia tăceți! Am auzit glasul sfinției sale... (Baba Fira se ridică, iese cam șovăitor din odaia lui Sisoe.) BABA LUȚA: Da' ce, soro, nu cumva ai început a zări câte-oleacă? BABA FIRA: Ba da, măiculiță... minunea minunilor! Bogdaproste! Iaca, te văd pe tine... (se întoarce spre ușă) și pe sfinția lui, Maica Precistă să-l răsplătească. (merge spre fereastră) Iaca și-un car cu proțapul ridicat și, mai la vale, pe gardul cela de nuiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nu te-ai culcat cu destui. Hai, zău așa! Care-i diferența? Adriana rămase cu gura căscată. — Tocmai asta e problema, scumpa mea prietenă. Care-i diferența? Între a ieși cu un iubit și a face sex cu un străin? Măiculiță! Avem mult de lucru. Emmy se uită spre Leigh cerându-i parcă ajutor, dar Leigh clătină din cap că și ea e de aceeași părere. — Nu-mi vine să cred că spun chestia asta, dar trebuie să-i dau dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
-se în picioare și zâmbind cu gura până la urechi spre umărul drept al Adrianei. — Ce? O clipă Adriana rămase nedumerită până când se întoarse și văzu un bărbat care stătea în spatele ei. Un tip foarte atrăgător, dacă era s-o spună. Măiculiță, pantalonii aceia scurți cu model hawaian erau lăsați pe șolduri, în jurul unui abdomen impresionant de ferm. Părul decolorat de soare era ud, iar Adriana îi observă mâinile puternice când și-l dădu de pe frunte. Era cam nebărbierit și nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
de nerăbdare să-mi spună. Văd cum pe fața ei se dă o luptă între dorința impetuoasă de a se da mare la mine și dorința de a păstra discreția. O sumă cu șase zerouri, zice în cele din urmă. — Măiculiță. Fac tot posibilul să par ca lovită cu leuca. — Ne-am purtat foarte frumos cu tine, Samantha. Am făcut o groază de eforturi. Îi simt reproșul din glas. Și ne așteptăm ca și tu să faci același lucru. — Îmi pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
o stea în cer lină, Te‐ aș găsi după lumină, Rostire‐ aș spre fața ta : „Când dormi, maică, dumneata ? !ʺ De te‐ ai face spic secară, Te‐aș găsi după povară și te‐aș întreba tot eu : „Nu ți‐ i, măiculiță, greu ?ʺ De‐ai fi‐n codru‐ o păsăruică, După glas aflate‐aș, muică, Zice‐ aș ud de rouă ta : „Ce dor ai de cânți așa ? !ʺ De te‐ ai face‐n văi o floare, Te‐ aș găsi după suflare
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
fixez alb, după care parcă-parcă Îmi aduc aminte că, la venire, am remarcat În parcare o mașină nouă și strălucitoare. A, da ! Foarte elegantă. — Mercedes, seria 5. Ia o Înghițitură de bere. Preț de catalog - patruzeci și două de mii. — Măiculiță. — Evident, n-am dat chiar atât. Se freacă ușor cu degetul pe nas. — Îhm... patruzeci ? — Mai Încearcă o dată. — Treizeci și nouă ? — Treizeci și șapte două sute cincizeci, spune triumfător. Și CD care se schimbă singur, gratis. Evident, se deduce din impozit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ca pe un copil normal, nu ca pe copilul lui Pete Laidler, rezultat În urma unei aventuri. Nu ca pe moștenitoarea unei averi uriașe. Simt că-mi zumzăie creierii. Un copil de patru ani - moștenitorul unei părți importante din Panther Corporation. Măiculiță ! — Deci ea moștenește tot ? spun șovăind. — Nu, nu tot, nu. Dar destul de mult. Familia lui Pete a fost mai mult decât generoasă. Și de asta vrea Marie să țină copilul departe de ochii publicului. Întinde brațele lateral. Știu că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
se minuna de modestia Marianei și o privea cu coada ochiului: „Este formidabilă prietena mea! A citit atâtea și nu se laudă niciodată... Mi-a spus doar mie și lui Andrei, fără să intre în amănunte. Dacă citeau alte fete, măiculiță, ce-ar fi fost la gura lor! Dar și băieții, sunt mai lăudăroși... Mă mir că Sandu s a abținut. Mihaela merita să fie pusă la punct de data asta!” „Ce mă fac eu dacă mă încolțesc cu tot felul
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Ion era născută în 1925. Iar mama lui Bălășoiu era încă și mai tânără: nu împlinise nici douăzeci de ani când îl născuse pe Bălășoiu Mihai. Puteai să crezi una ca asta? La nouășpe ani să ai deja un copil! Măiculiță!... Sfârșitul secolului trecut!... a continuat plină de entuziasm mama lui Barnoschi Vasile. Fin de siècle! La belle epoque! Nu degeaba i se spune astfel, au fost vremuri cu adevărat frumoase! N-ai fi avut de ce să te rușinezi de ele
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mai ales despre vârste și date de naștere. Gagea Ioan avea un frate în vârstă de doi ani abia deci se născuse la jumătatea secolului. Asta însemna că mama lui Gagea Ioan era deja bătrână! Treizeci și doi de ani! Măiculiță!... Dar, tânără sau bătrână, uite că băiatul ei cel mic era proaspăt, cum s-ar zice. Freș!... În ce an o să intre la facultate?... În '59? Măiculiță, cât mai era până atuncea! Dacă socoteai numai cât de lungă era vacanța
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
că mama lui Gagea Ioan era deja bătrână! Treizeci și doi de ani! Măiculiță!... Dar, tânără sau bătrână, uite că băiatul ei cel mic era proaspăt, cum s-ar zice. Freș!... În ce an o să intre la facultate?... În '59? Măiculiță, cât mai era până atuncea! Dacă socoteai numai cât de lungă era vacanța mare! Și mai erau până atuncea șapte vacanțe mari!... Și dacă erau toți de-un leat, înseamnă că or să fie... colegi și mai departe! Te pomenești
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
părinților pe vremurile alea de prăpăd? De făcut copii? În plin război? Spuneai Al Doilea Război Mondial și te lua cu fiori! Și asta nu atât fiindcă se întâmplaseră grozăvii în războiul ăla, ci fiindcă fusese al dracului de demult! Măiculiță!... Né aux temps de la guerre! ca să vorbești ca doamna de franceză, dna Cherteșan Tudosia, născută și ea tot în secolul XIX1! Măiculiță!... Da' ea măcar avea să se pensioneze înainte chiar ca ei să termine liceul... Păi da, băiatul lui
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Și asta nu atât fiindcă se întâmplaseră grozăvii în războiul ăla, ci fiindcă fusese al dracului de demult! Măiculiță!... Né aux temps de la guerre! ca să vorbești ca doamna de franceză, dna Cherteșan Tudosia, născută și ea tot în secolul XIX1! Măiculiță!... Da' ea măcar avea să se pensioneze înainte chiar ca ei să termine liceul... Păi da, băiatul lui Grigoraș Alexandru era născut în '69 și zicea: taică-meu? Oho! s-a născut înainte de jumătatea secolului! Și maică-mea la fel
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
dezinvoltura lor2. Nu mai făcea față schimbului de generații, care venea cu ceva mai proaspăt. Mereu mai proaspăt. Da' ce să mai zicem de Barnoschi Vasile! Taică-su, Barnoschi Ion, s-a născut în secolul trecut!... Care secol?... Secolul nouășpe! Măiculiță! Matusalem!... Dar fiu-său, al lui Barnoschi Vasile, s-a născut abia în '75, păstrând oarecum tradiția familiei privind vârsta înaintată a tatălui la nașterea odraslei. Înaintată, vorba vine! Ceva peste treizeci de ani. Deja îi privea cu invidie pe
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
în '75, cu Bostan Gabriela, cu Burducea Viorel, Giurcan Camelia... Ce mai, toți de-un leat. Discutau și ei, noua generație, tot de date de naștere, de frați și de surori, de părinți... Mai era și Hinta Lucia, Iovănescu Mircea... Măiculiță! exclamau. Taică-su s-a născut în '49! Îți dai seama, încă în prima jumătate a secolului! Da' bunicii!... Născuți prin '913, pe vremea Războiului Balcanic... Ce-i aia Războiu' Balcanic?... Alți bunici erau născuți prin 1925, 1928... Toate astea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
jumătate a secolului! Da' bunicii!... Născuți prin '913, pe vremea Războiului Balcanic... Ce-i aia Războiu' Balcanic?... Alți bunici erau născuți prin 1925, 1928... Toate astea reieșeau din discuțiile de prin recreații. Anii '20... Numere mici, ca să zicem așa, dar, măiculiță, din ce vremuri trecute! Vedeai poze de pe vremurile alea și nu-ți venea să crezi! Pantofi cu baretă finuță în picioarele cucoanelor, pălării cu borurile lăsate în jos, de sub care abia se vedeau ochii. Dar ce priviri! Ce umbre peste
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
e trântită în fața secției de poliție, blocând trotuarul. Miroase a curry și paciuli. Ajutorul de șerif e încălțat în sandale. Ajutorul de șerif, poștașul, chelnerița de la bufet, barmanul de la cârciumă au, cu toții, un punct negru lipit între sprâncene. Un bindi. — Măiculiță, zice dom’ sergent. Tot orașul a trecut la hinduism. După cum scrie în Buletinul miracolelor paranormale de săptămâna asta, totul s-a întâmplat din cauza vacii-fariseu vorbitoare. Atunci când duci animalele la abator, toată treaba e cum să păcălești vacile ca să urce rampa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
după ce poliția îmi citește drepturile. După ce-mi încătușează mâinile la spate și mă duc cu mașina la secție. Acum suntem după ce primul polițist a ajuns la fața locului, s-a uitat la cadavre și a zis „Iisuse Hristoase și Măiculița Domnului“. După ce medicii de pe ambulanță l-au rostogolit de pe grătar pe bucătarul mort, s-au uitat o clipă la fața lui friptă și au borât în mâinile făcute căuș. Acum suntem după ce poliția m-a lăsat să dau un telefon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
închisoare, adăugase, dar el se prefăcuse că n o aude, pentru ce am eu de gînd să fac, gradele mele sînt bune de nimic, nu sperii nici șoarecii cu ele, am nevoie de ceva cu greutate, îi explicase. Da, tangoul, măiculiță, repetă Părințelul cu mintea în altă parte, privind în direcția ușilor batante de la intrare care sînt izbite de pereți cu violență de fiecare dată cînd cineva intră sau iese. — Mira-m-aș să mai fie la ora asta o singură
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
m-am grăbit să ajung la el. Un individ într-un costum șifonat și cu un coif de hârtie pe cap mergea țanțos pe alee, cu un zâmbet de bețivan pe mutră. Ne bălăcări: — Tura următoare, nu? Doi pe una, măiculiță! Russ mă conduse pe scări. Am bătut la ușă. Ne deschise o blondă nu tocmai tânără, ciufulită și cu machiajul întins, care ne luă în șuturi: — De data asta ce-ai mai uitat? După care scăpă: — Căca-m-aș! Russ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
dus și cum mă mai chinuiesc acum... 156 Călifarul îi așternea palma pe ceafă. -Ce faci? -Ttt! - Doamne ferește... > - Doamne ferește, pîn' te nimerește! -Zău... Pungașul avea o mustață rară și ochi adânci, încercănați. Femeia, stătută, cu poftă de bărbat. - Lasă-mă, măiculiță! -Nttt! Și-i despica bluza cu zale de arnici. - Să știi că strig la vecini! -Strigă! Și-o pupa sub puful urechii, unde-i dulce carnea de muiere. - Barem stinge lampa, că se vede peste drum! Sufla hoțul în lampă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
bastonul lui de cauciuc și închise ochii. Comisarul se repezi și la ăl bătrân. Îl cârpi de două ori, cu dosul peste față. - Caii... spunea încet, râzând. Haide, mă, spuneți! Unde-s caii, dar repede, că altfel e vai de măiculița voastră! Caii... - Ce cai? se răsti Paraschiv. Simțise în gură gustul sărat al sângelui și încleștase pumnii. Șeful se uită la el, zâmbi și vorbi iar: - Zi, tu ai și clanță mare, ia să ți-o-nmoi eu oleacă! Dar
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
te leg! - Leagă-mă, na! Oamenii se îndîrjiseră în jur. Aveau ochii aprinși de ură. Perceptorii plecară repede, înfricoșați. - Pe coaste să vă fie! blestema Marița în urma lor. Să vă mănânce buba neagră pe voi și pe copiii voștri! - Doamne, măiculița Domnului, pune un foc să-i arză, că prea s-a răit lumea! - Prafu să s-aleagă de stătu ăsta al vostru, tâlhari și hoți! 331 Nu le lăsaseră decât patul, să aibă pe ce pune capul, pentru că așa era
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
acel moment, văzui chipul Maicii Domnului de pe icoana care era pe perete în camera copiilor. Căzusem în genunchi și plângând, cum nu mai plânsesem în viață altădată, începusem să o rog pe Cea care-și ținea pruncul în brațele sale: - Măiculiță Sfântă, nu lăsa să-mi moară copilul! Știi bine că n-aș putea duce această durere. Ia-mi orice dorești în loc din ceea ce am, numai nu copilul, numai nu pe cineva din cei ai casei mele... Peste o oră și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]