323 matches
-
închipui netale! Apoi, întorcându-se spre mine, biata mamă îmi zice: Du-te, măi băiete și te-nchină, fă cruce și bate măcar zece mătănii și culcă-te! Că nu-s pentru tine aceste scorneli, ale Lionorei și Profirii... Vai, Mălină dragă, ce știi mătăluță, că ești încă tânără... Nu mi-o lua, te rog, în nume de rău! Dar eu am văzut lupul acela în mijlocul ogrăzii, venind spre intrarea căsuței noastre. L-am văzut cum te văd și cum mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
abia reușind să-și oprească un râs sănătos și zgomotos, pe care i-l cunoșteam, îmi zice, compătimindu-mă: Măi, Nicușor!... Coboară! Să nu-ți fie teamă! Nu-i nici un lup... E vaca voastră, pe care bădița Costache și mătușa Mălina au luat-o astă dimineață s-o vândă la târg... Și se vede treaba, că n-au primit prețul cerut și i-au dat drumul, lăsând-o slobodă din dealul târgului... Și vine și ea, tot o fugă, spre casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ani. Soțul ei, Vasile Lazăr lumea îi spunea în sat Vasile a Mărioarei -, bunicul meu, fusese luat în concentrare, în vara anului 1916. S-a dus. Și nu s-a mai întors. O lăsase cu trei fete, Verona, Floarea și Mălina. Cea mai mare avea 8 ani. Cea mijlocie 5 ani. Iar cea mică, mamaia, doar 3 anișori, când a plecat el, Vasile Lazăr, în 1916. Omul meu așa îi spunea bunica ori de câte ori vorbea despre dânsul avusese o presimțire neagră, încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mine, Mărioară, și voi, copchilele mele frumoase; bine c-a dat Dumnezeu să vă mai pot vedea!... Ia spuneți-mi, ce-i cu voi, cum vă descurcați?... Și-a luat-o mai întâi în brațe pe cea mai mică, pe Mălina, pe mamae-ta; dar ea s-a tras înapoi, a început să plângă, nu-l recunoștea, nu pricepea ce vrea omul acesta, iar celelalte două, Verona și Floarea, s-au șters repede cu dosul palmei pe locul unde le pupase pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
hectare de pământ din care numai 4 ha arabil. Tatăl său provenea dintr-o familie cu 9 copii. Dintre aceștia, mai trăiau încă șase. Când s-a căsătorit, i s-a cuvenit de la părinți 0,5 ha. Dar mama sa, Mălina Lazăr, primise o zestre de 2,5 ha. Așa s-au făcut 3 ha. Și, cum mama mamei sale, Mărioara Lazăr, era văduvă din primul război mondial și primise 5 ha la reforma agrară soțul ei fusese rănit la ambele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
eu. Eu fac, eu trag. Asta așa-i, zise moș Costache... Însă cine nu deschide bine ochii, deschide mai târziu punga... Mai bine să vă dea Dumnezeu mult noroc! Și eu să rămân un proroc mincinos. Mama lui Bițu, mătușa Mălina, s-a uitat în dreapta și-n stânga, l-a tras pe moș Costache de mânecă: Lasă, bre, lucrurile așa cum sunt. Nu mai pune nici dumitale jeratic pe foc. Că norocu-i cum vrea Domnul, nu cum gândește omul Însă discuțiile nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
of Political Cleavages, New Haven și London: Yale University Press. Roger, Antoine. 2002. "Economic Development and Positioning of Ethnic Political Parties: Comparing Post-Communist Bulgaria and Romania". Southeast European Politics 3(1): 20-42. Sandu, Dumitru, Mircea Comșa, Cosima Rughiniș, Alexandru Toth, Mălina Voicu și Bogdan Voicu. 2006. Viața socială în România urbană. Iași: Polirom. Sartori, Giovanni. 1976. Parties and Party Systems: A Framework for Analysis. Cambridge University Press: Cambridge. Seiler, Daniel-Louis. 1993. Les partis politiques. Paris: Armand Colin. Seiler, Daniel-Louis. 1994. Les
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
serii a „Contemporanului”, unde semnează cu pseudonimul Mioara Cremene reportaje despre Delta Dunării. În 1950, după un diferend cu Horia Liman, este transferată ca redactor-șef adjunct la revista pentru copii „Pogonici”. Debutează editorial în 1951, cu piesa în versuri Mălina și cei trei ursuleți. Din 1954 este secretara Secției de literatură pentru copii și tineret a Uniunii Scriitorilor. Mai bine de un deceniu, C. se dedică literaturii pentru copii, realizând peste douăzeci de cărți. Volumul Bună dimineața lume (1959), vizibil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
obiectivul scriitoarei, care mânuiește cu pricepere aparatul de filmat. În ciuda întrebării rămase în final fără răspuns, cartea, care dă și cheia personajelor din romanul Odioasa crimă din Carpathia, ilustrează încă o dată ideea că Parisul folosește în primul rând literaturii. SCRIERI: Mălina și cei trei ursuleți, București, 1951; Povestea scânteii, București, 1951; Strada teilor, București, 1952; La noi în gospodărie, București, 1954; Primăvara noastră, București, 1954; Trestiile de aur, București, 1955; Ucenicii vrăjitori, București, 1956; Povești de-o șchioapă, București, 1958; Bună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
nu neapărat promovarea valorii artistice este pe prim plan la ,,Eurovission”. Este un amestec de artă și de interese prozaice, mai mult sau mai puțin meschine. Personal mi-am dat seama cu ani în urmă și de la experiența trăită de Mălina Olinescu. Dar acum a fost un bun prilej pentru niște neisprăviți să sară și ,,să facă praf” prin tabloide. în ziarul ,,Cancan” apărea pe prima pagină: ,,Lucian Viziru și Liviu Mititelu au făcut praf prestația Elenei din finala ,,Eurovission”. ,,îmi
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
Satul românesc pe drumul către Europa Cuprins Bogdan Voicu Introducere. Pe drumul către șase sate Mălina Voicu Atitudini proeuropene în sate românești Bogdan Voicu Participare, spirit comunitar, capital social Dana Nițulescu, Cristina Băjenaru Trifești. Un sat la frontiera de est a României Dan Arpinte Hănești. Satul de la capătul drumului Cristina Doboș, Cosmina Chițu Satul Ațintiș. O
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ardelenească ancorată între tradițional și modern Melinda Dincă Zerind, la frontiera de vest a României Mihnea Preotesi, Claudia Petrescu Tomșani, un sat al contrastelor Laurențiu Gabriel Țîru, Carmen-Maria Țîru Traian Vuia și realitățile procesului de aderare a României la Uniunea Europeană Mălina Voicu Cât de european este satul românesc? Bogdan Voicu Viață comunitară și acțiune colectivă în cele șase sate Alina Jantea, Teodor Frolu „Satul românesc, sat european”. O descriere a premiselor și rezultatelor unei campanii de comunicare Mălina Voicu, Bogdan Voicu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
României la Uniunea Europeană Mălina Voicu Cât de european este satul românesc? Bogdan Voicu Viață comunitară și acțiune colectivă în cele șase sate Alina Jantea, Teodor Frolu „Satul românesc, sat european”. O descriere a premiselor și rezultatelor unei campanii de comunicare Mălina Voicu, Bogdan Voicu De la televizor în viața reală: despre impactul campaniei de informare „Satul românesc, sat european” Bogdan Voicu, Mălina Voicu Concluzie Despre autori Mălina Voicu: este doctor în sociologie, cercetător științific principal la ICCV (Institutul de Cercetare a Calității
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
șase sate Alina Jantea, Teodor Frolu „Satul românesc, sat european”. O descriere a premiselor și rezultatelor unei campanii de comunicare Mălina Voicu, Bogdan Voicu De la televizor în viața reală: despre impactul campaniei de informare „Satul românesc, sat european” Bogdan Voicu, Mălina Voicu Concluzie Despre autori Mălina Voicu: este doctor în sociologie, cercetător științific principal la ICCV (Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române), conferențiar asociat la Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu. Membru al comitetului de coordonare la nivel european al European
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Frolu „Satul românesc, sat european”. O descriere a premiselor și rezultatelor unei campanii de comunicare Mălina Voicu, Bogdan Voicu De la televizor în viața reală: despre impactul campaniei de informare „Satul românesc, sat european” Bogdan Voicu, Mălina Voicu Concluzie Despre autori Mălina Voicu: este doctor în sociologie, cercetător științific principal la ICCV (Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române), conferențiar asociat la Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu. Membru al comitetului de coordonare la nivel european al European Values Study. Membru al grupului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
18, 1, ianuarie, pp. 83-94. Ledeneva, Alena V. (1998), Russia's Economy of Favours. Blat, Networking and Informal Exchange, Cambridge University Press, Cambridge. Macours, Karen, Swinnen, Johan F.M. (2002), „Patterns of agrarian transition”, Economic Development and Cultural Change, pp. 365-394 Mălina Voicu, Precupețu, Iuliana, Voicu, Bogdan, Popescu,. Raluca (2005), Romanian Farms and Farmers facing the EU regulations, Expert Projects, Iași. Maurel, Marie-Claude (1994), La transition post-collectiviste. Mutations agraires en Europe centrale, Editions L’Harmattan, Paris. Mitchell, Clare J.A. (2004), „Making
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Eastern Europe, AMM Design, Cluj-Napoca, pp. 145-164. Zwass, Alexander (2002), Globalization of Unequal Economies. Players and Controversies, M.E. Sharpe, Armonk și Londra. *** Messurer l’efficacité de la publicité (1988), Institut de Recherches et d’Etudes Publcitaires, Les Éditions d’Organisation, Paris. Mălina Voicu Atitudini proeuropene în sate românești La începutul anilor ’90, România a pornit pe drumul democratizării politice și al liberalizării economice. Românii nu mai voiau comunism, nu mai voiau restricții în viața politică și precaritate economică. Ținta finală nu era
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Orthodox Church and Post-communist Democratization”, Europe-Asia Studies, vol. 52 (8), pp. 1467-1488. Tucker, Joshua, Pacek, Alexander, Berinsky, Adam (2002), „Traditional winner and Losers: Attitudes toward EU Membership in Post-communist Countries”, American Journal of Political Science, vol. 46, pp. 557-571. Voicu, Mălina (coord.) (2005), Romanian farms and farmers facing the EU regulations, Expert Projects, Iași. Bogdan Voicu Participare, spirit comunitar, capital social Există câteva curente majore care au jalonat de-a lungul vremii gândirea despre dezvoltare socială. Inițial creșterea economică era privită
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Iași. Voicu, Bogdan (2005c), „Social capital: bonding or bridging Europe?”, în Horațiu Rusu, Bogdan Voicu (coord.), EU Integration Process from EAST to EAST: Civil Society and Ethnic Minorities in a Changing World, Psihomedia, Sibiu, pp. 77-98. Voicu, Bogdan, Adrian Dan, Mălina Voicu, Monica Șerban (2002), Assessing the causes of county disparities in RSDF projects proposals. A Report to the Romanian Social Development Found, ianuarie, ICCV, București. Voicu, Mălina (2006), „Valori și comportamente religioase în spațiul urban românesc: o abordare longitudinală”, în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Minorities in a Changing World, Psihomedia, Sibiu, pp. 77-98. Voicu, Bogdan, Adrian Dan, Mălina Voicu, Monica Șerban (2002), Assessing the causes of county disparities in RSDF projects proposals. A Report to the Romanian Social Development Found, ianuarie, ICCV, București. Voicu, Mălina (2006), „Valori și comportamente religioase în spațiul urban românesc: o abordare longitudinală”, în Dumitru Sandu (coord.), Viața socială în România urbană, Polirom, Iași, pp. 103-122. Voicu, Mălina, Bogdan Voicu (2003), „Volunteering in Romania: a rara avis”, în Paul Dekker, Loek
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
proposals. A Report to the Romanian Social Development Found, ianuarie, ICCV, București. Voicu, Mălina (2006), „Valori și comportamente religioase în spațiul urban românesc: o abordare longitudinală”, în Dumitru Sandu (coord.), Viața socială în România urbană, Polirom, Iași, pp. 103-122. Voicu, Mălina, Bogdan Voicu (2003), „Volunteering in Romania: a rara avis”, în Paul Dekker, Loek Halman (coord.), The value of volunteering. Cross-cultural perspectives. Nonprofit and civil society studies, Kluwer Academic Press/Plenum Publishers, New York, pp. 143-160. Welzel, Christian, Inglehart, Ronald, Deutsch, Franziska
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Vuia, așa cum am arătat, ar putea fi de folos ca oamenii să iasă mai des din curtea proprie și să se ocupe puțin și de problemele uliței pe care locuiesc... Bibliografie Vedinaș, T. (2001), Introducere în sociologia rurală, Polirom, Iași. Mălina Voicu Cât de european este satul românesc? Integrarea României în UE nu presupune doar încheierea unor tratate politice și schimbarea cadrului legislativ. Integrarea în Uniunea Europeană implică schimbarea de valori și comportamente, alinierea nu numai din punct de vedere legislativ, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și oficiali ai Delegației Comisiei Europene au analizat, din punct de vedere al mecanismelor intime, modelele de acțiune comunitară pe care cele douăzeci de proiecte le-au propus celorlalte localități din mediul rural. Înregistrările acestor emisiuni sunt atașate acestui volum. Mălina Voicu Bogdan Voicu De la televizor în viața reală: despre impactul campaniei de informare „Satul omânesc, sat european” În ciuda impresiei generale că satul românesc reprezintă o lume unitară, caracterizată prin activitate economică predominat agricolă și comunități mici și relativ închise, prezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
campaniei nu au fost spectaculoase pentru că în sfera orientărilor de valoare lucrurile se schimbă lent, însă oamenii au început să se raporteze la Europa în alți termeni și să privească schimbările sociale asociate integrării într-o altă lumină. Bogdan Voicu Mălina Voicu Concluzie Povestea celor șase sate se încheie aici. Am avut prilejul, de-a lungul a aproape un an de reveniri pe teren și la textul acestui material, să luăm contact cu diversitatea și cu similitudinile a șase localități răspândite
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
despre Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul I. Schimbarea socială și acțiunile indivizilor. (2005). Datele pe care se bazează comentariile de mai jos au fost culese și prelucrate în mai multe valuri de activitate de către AB Research, prof. Dumitru Sandu, Mălina și Bogdan Voicu, alături de echipa de la ICCV, cărora le mulțumim și aici pentru profesionalism și entuziasm. Day-after recall reprezintă o tehnică de măsurare a eficacității publicității, constând în testarea impactului imediat după transmiterea mesajului campaniei, prin mediile specifice (televiziune, radio
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]