205 matches
-
pe ele hribii erau atât de frumoși că-ți venea să-i mănânci așa, cruzi. - Leura, tu mergi pe stânga, iar eu pe dreapta și ne strigăm din când în când. Apoi ne-om întoarce degrabă acasă, că ne-așteaptă mămuca, hotărî Urmăn. - Da, Urmănaș, așa vom face, răspunse copila și plecă veselă pe partea ce i-o arătase fratele ei. Și amândoi se afundară în pădure deasă, în leurdeasă cum îi ziceau oamenii locului. Din când în când se auzea
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1435995517.html [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
poate descoperi definiția pronumelui ca fiind partea de vorbire care ține locul unui substantiv. Din textul următor elevii vor recunoaște pronumele care țin locul unor nume: „Eu plec în pădure... Voi încuiați ușa... Auzit-ați ce-am spus eu? Da, mămucă, ziseră ei. Noi suntem o dată băieți.” (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) Se discută numele care au fost înlocuite și se dau formele accentuate ale pronumelui personal, care arată diferite persoane: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele. Elevii
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
împreună” cîte un crîmpei de dialog. Asta se întîmpla în momentele de singurătate, de criză lăuntrică și de insomnie: „- Gheorghiță, șopti ea asupra vedeniei, să-mi răspunzi dacă ești cu alta. Flăcăul se răsuci și deschise ochii. -Ai spus ceva, mămucă? -N-am spus nimic, răspunse ea, cu ochii ațintiți asupra geamului”. La plecarea din Călugăreni căpătase convingerea deplină că Lipan-Gheorghiță al ei murise. Primise, se vede treaba, răspunsurile de trebuință la întrebările puse celui dispărut, așa că dialogurile de taină puteau să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
satul, Pleacă, pleacă! Și-a plecat. Mama de Nicolae Labiș N-am mai trecut de mult prin sat si-mi spune Un om ce de pe-acasă a venit Cum c-a-nflorit la noi mălinul Si c-ai albit, mămuca, ai albit. Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnava. Eu nu știu cum să cred atâtea vesti, Când din scrisori eu vad precum matale Din zi în zi mereu întinerești. O, mama... de Mihai Eminescu O, mama, dulce
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
imperativ sau la persoana a II-a a celorlalte moduri, vocativul concretizează lexical funcția sintactică de subiect, rămasă implicită în dezinența verbului, direct, când intră într-o relație de incidență: „ - Aleargă după dânsul, bărbate, și nu-l lăsa. Câlții de la mămuca mi i-a luat.” (I. Creangă, p. 185), „Ce vrei să faci, măi omule?” (I. Creangă, p. 146) sau indirect, când intră în relație de apoziție cu un pronume în nominativ: „Mai auzit-ai dumneata, cumnată, una ca asta, să
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
litere “os”. Butuc, frunză , copil 7. Alcătuiește un text descriptiv despre natură. (Vara) TESTUL NR. 14 1. Citește textul: “Dacă vrei, eu sunt tânăr, oprește-mă pe mine dar dă-i drumul să se ducă acasă ca să aibă grijă de mămuca. Ea este femeie bătrână și nu poate munci. Eu am să-ți fiu de folos, iar el are să scape de moarte.” (Virgil Carianopol Frații) 2. a) Identifică pronumele personale. b) Scrie pronumele și precizează persoana și numărul. 3. a) Alcătuiește
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
românilor", proiectată în cel puțin cinci volume, a apărut numai într-un volum și partea întâi din cel de-al doilea, fiind o amplă sinteză a istoriei și civilizației române. În domeniul literaturii beletristice B.P. Hașdeu a scris nuvelă "Duduca Mămuca", republicata ulterior sub titlul "Micuța", dar și un fragment dintr-un proiectat român istoric: "Ursita". A scris versuri romantice, meditative. În creația dramatică a lansat comedia "Trei crai de la Răsărit" și dramă "Răzvan și Vidra" (1867). Prima dramă romantică de
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
acest sens sunt și versurile lui Nicolae Labiș închinate mamei: „N-am mai trecut de mult prin sat și-mi spune Un om ce de pe-acasă a venit Cum c-a-nflorit la noi mălinul Și c-ai albit, mămucă, ai albit. Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnavă. Eu nu știu cum să cred atâtea vești, Când din scrisori eu văd precum matale Din zi în zi mereu întinerești.” („Mama”) Mult prea încărcat de suferință ni se
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
da' mata te tragi din roată de ruși, așa șî nepotî-to, rusnac-rusnac! are zece ani și n-are copii, ai văzut că la zece ani și la înmormîntare! nu prea ai gloată, da' și eu, am opt di la trei! mămucă, mi-i săti! scot eu plasa! gemene în roz, Palanca munți în evidența că s-a schimbat ceva, mi-a fost sîială, a patra fată cu mintea rătăcită, brazii poleiala de Crăciun, albul zăpezii din proaspăt, soțul în cărucior, eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
masă. Ea te-a învățat să bei, ea, crăcănata! Taci, măgărițo, taci! striga scos din sărite unchiul. De ce te legi de neamurile mele? De ce o faci pe mama crăcănată? Era o crăcănată și o bețivă, de asta! Ești exact ca "mămuca"! Sunteți niște hoți și bețivi. Ce ai cu ei? Ce ți-au făcut? N-au fost pe-aici... Nu vin din cauza ta, că ești o măgăriță. O nerușinată! Frumos, foarte frumos, spuse mătușa a mirare. Așa te-a învățat crăcănata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
românilor, proiectată în cel puțin cinci volume, a apărut numai într-un volum și partea întâi din cel de-al doilea, fiind o amplă sinteză a istoriei și civilizației române. În domeniul literaturii beletristice B.P. Hașdeu a scris nuvelă Duduca Mămuca, republicata ulterior sub titlul Micuța, dar și un fragment dintr-un proiectat român istoric: Ursita. A scris versuri romantice, meditative. În creația dramatică a lansat comedia "Trei crai de la Răsărit" și dramă Răzvan și Vidra. Prima dramă romantică de inspirație
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
nu va primi bacșiș, dar ne va fi dor de omul care primea o "atenție". Ce forță extraordinară avea într-o vreme obiectul "scrisoare"... Erau tipuri anume de scrisori. Un tip de mare circulație era al scrisorii simple, țărănești: "Dragă mămucă, dragă tătucă, dragi surori și dragi frați, aflați despre mine..." Femeia, eterna poveste Am mai scris că, după părerea mea, în "seria omenească", femeia este "partea nedreptățită". Dăruindu-i Frumusețea, Domnul nu i-a dat și puterea de a o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fiindcă i se strânseseră o grămadă de treburi și n-avea timp de pierdut... Și parcă s-ar fi auzit: Ce-i? Oare ce-i cu tine? Isprăvește odată, mă-nțelegi, muiere proastă ce ești! Nu te mai boci! Tu, mămucă, trezește-te, mă-nțelegi? Eu, cum s-ar zice, am murit; acum nu mai are nici un rost; că e cu adevărat! Ce bine-i să stai așa întins... Eu, adică, mă-nțelegi, nu de asta îți vorbesc; tu ești o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Penea Bulgaru din Ciurchi... În fundul odăiei crâșmei pe un cuptor era o babă de la țară. Creangă auzind-o gemând... grozav, o întrebă ce are. Sânt bolnavă de năjit și nu am liniște deloc, mă doare trupul, vai de mine... Taci, mămucă dragă, lasă că te descânt eu și o să vezi cum are să-ți treacă îndată... Creangă repide înșfacă o ulcică, o umple cu apă, pune doi cărbuni aprinși și începe a freca pe bătrâna femeie pe la gât și tâmple, tot bolborosind
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
și fiica ei, Minodora, se numeau Ileana și Aglăița. O evocare din 1926, Primăveri de altădată, prefigurează comportamentul sever al Vitoriei în relațiile cu copila: "Ce cauți aici, fată hăi? Ai isprăvit treaba pe care ți-am dat-o? Da, mămucă. Ai și gătit de lipit prispa? Am gătit. Mira-m-aș! Și dacă-ai gătit, de ce-ai venit aici, ca să-mi stai cu mânile în șolduri? Cloștele le-ai adus în ogradă, ori iar umblă pe toloacă, și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Și dacă-ai gătit, de ce-ai venit aici, ca să-mi stai cu mânile în șolduri? Cloștele le-ai adus în ogradă, ori iar umblă pe toloacă, și a dat iar în pui mâța lui Bâtlan? (...) Cloștile-s în ogradă, mămucă, răspunse Aglăița. Să n-ai dumneata nici o grijă. Cum să n-am grijă, fată hăi? Da ce știi tu de câte sunt și câte trebuiesc? Iaca, peste patru-cinci zile-s sfintele Paști și sunt de făcut atâtea, că m-apucă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cum să n-am grijă, fată hăi? Da ce știi tu de câte sunt și câte trebuiesc? Iaca, peste patru-cinci zile-s sfintele Paști și sunt de făcut atâtea, că m-apucă o groază numai când mă gândesc (... ) Văd gunoi, mămucă. Alei, fata mamei. (...). Acolo nu-i gunoi, fată hăi, acolo-i cenușă. Și cenușa nu știi tu că lunea nu se dă afară (...). Bine, mămucă, o las la locul ei. Ce lași la locul ei? Cenușa precum mi-ai spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sunt de făcut atâtea, că m-apucă o groază numai când mă gândesc (... ) Văd gunoi, mămucă. Alei, fata mamei. (...). Acolo nu-i gunoi, fată hăi, acolo-i cenușă. Și cenușa nu știi tu că lunea nu se dă afară (...). Bine, mămucă, o las la locul ei. Ce lași la locul ei? Cenușa precum mi-ai spus. Se-nțelege că s-o lași. Asemenea să nu uiți și despre gunoi, că nu trebuie să-l dai afară înainte de-a răsări sfântu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o babă că a înțărcat cei 12 copii ai ei: Apoi, cucoană, nu știu cum îi fi spunând d-ta că înțărci copchiii, că eu nici nu mai țiu minte cum ai spus, da iaca la noi cari am fost 12 la mămuca, și la copiii mei care au fost 10, iaca cum s-a făcut: iau un ou de găină și-l fierb bine, îl curăț de coajă și-l pun după ușă, în tindă, la țâțână, și-l las acolo trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dorță - i-a zis aceasta mamei - pe toți cîți i-am botezat trăiesc. Ai să vezi că așa are să fie și cu el”. Scena întoarcerii de la botez mi-a fost povestită de mai multe ori de însăși nașa și de Mămuca, de fiecare dată cu amuzament. Simțind nevoia să se cinstească, au intrat în crîșma de La Vale, unde, ca să poată bea, m-au așezat pe o masă lîngă tejghea. Apoi, luîndu-se cu vorba, au ieșit și au pornit spre casă. Cînd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fata lui popa Costachi Șarpe și deci era soră cu tatu tatei Grigore a lui Popa Costachi Șarpe. Si am întrebat pe mama mea: "Mamă, Ancuța mai vine înapoi de la biserică?" Și mama mi-a spus: "Dragă Ghiorghiță și puiu mămucăi drag, să știi că din mormânt și de la biserică nu mai vine nimeni niciodată". Mi-a spus mama plângând și am plâns și eu cu ea, cum plâng și acum când scriu. Și tata lui Grigore Chetreanu și a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cum a ajuns ! Tare-și mai bate joc soarta de unii oameni ! Și în vremea când nu aveam clasă lucram la stupi într-un antreu al școalei, ori scriam articolașe pentru Vestitorul Satelor și numai degeaba nu stau. Și biata mămuca mea Pachița, avea grijă să-mi trimită în fiecare zi mâncare la școală prin cei 2 frați ai mei mai mici pe Mihai și Iosif până ce m-am căsătorit. Venea câte un revizor foarte deștept cum a fost Vasile Costăchescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mă-ndrume Să mai văd odată maică, Ce mi-a fost mai drag pe lume ! Caierul mi-i pe sfârșite... Mâine, poate-și curmă firul, Și-ntre patru blăni de scânduri Să mă cheme cimitirul... Jale mi-i de voi mămucă, Și visez chiar și deșteaptă, Cum, pe-o margine de groapă, Bietul taică-tău m-așteaptă... Tu odorul mamei-n urmă Să te-aduni cu frații-acasă Și să-mparți agoniseala De pe urma mea rămasă: Lui Codrin să-i dai pământul De la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de a interpreta anumite semne: cocoșul cântă în prag, poarta, loc de trecere (ca și ușa), se mișcă singură, ca și cum cel mort ar chema, vântul mișcă crengile copacilor, atrăgându-i atenția Vitoriei, încât Minodora o întreabă „La ce te uiți mămucă? îl vezi pe tata?”. Pentru clarificarea semnelor, în roman se recurge la „lămuririle” sfintei Ana de la mănăstirea Bistrița: „Cuvioasa Ana numai cât s-a uitat la mine și m-a străpuns până-n inimă”. Refăcând împreună cu fiul itinerariul lui Nechifor Lipan
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
lui Hașdeu, atitudine propagata (într-o oarecare măsură) până la G. Ivănescu (mult mai echilibrat, insă)8. Tot de Iași se leaga conflictele lui Hașdeu cu Junimea și cu Titu Maiorescu, campania de presă declanșată împotriva sa după publicarea nuvelei Duduca Mămuca... Hotărât lucru, Hașdeu nu era privit cu prea multa simpatie în capitala Moldovei. Indiferent de motivele obiective sau subiective pe care le va fi avut, nu am de gând să-i fac un proces de intenție lui Coșeriu. Oricum, în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]