1,012 matches
-
astfel dezlegările la marile probleme spirituale ale umanității întregi în aceste mănăstiri, în aceste minunate câmpuri de experiență spirituală, sunt descoperite, și abia după aceea pornesc să circule, să ardă și să rodească în lume. Unul dintre aceste bunuri spirituale mănăstirești, care astăzi a început să circule des prin lume, este bunul însingurării; căci mănaătirile, dacă sunt ceva, înainte de toate sunt cetăți de însingurare. Am ales să medităm în ceasul de acum ce este bunul acesta al însingurării; să medităm, cu
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
enoriașilor săi (toți oamenii credincioși) la desfășurarea vieții liturgice a bisericii: Sfânta liturghie, vecernii, utrenii, Sfântul maslu, cununii, botezuri, parastase și așa mai departe. Alte biserici, potrivit destinației lor, sunt cele de cimitir (pentru slujbele de pomenire a morților), cele mănăstirești (pentru călugări), episcopii sau mitropolii, precum, mai nou, și catedrală, în care se află scaunul arhieresc al unei eparhii. Oricare ar fi, biserica este întocmită, sub aspect constructiv, astfel încât să îndemne la rugăciune și evlavie. Fiind lăcașul Celuipreaînalt, biserica trebuie
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
Unchiul meu, arhimandritul Serafim Dabija, stareț al mănăstirii Zloți, înainte de a fi arestat în 1947 și condamnat la ani grei de Siberie „pentru că a construit o mănăstire în scopuri antisovietice” (așa scrie în sentință), a reușit să salveze uriașa bibliotecă mănăstirească. Când am venit la universitatea din Chișinău, am adus cu mine niște volume din acea bibliotecă: Iorga, Eminescu, Stere, Russo. În ele scria altceva decât ne spuneau profesorii la ore. Nu știam pe atunci, copil sosit de la țară, că există
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
Ierihon și în împrujurimile lui au săvârșit minuni și proorocii: Ilie, Elisei și Sf. Ioan Botezătorul. Toate locurile legate de evenimentele religioase și de activitatea proorocilor au devenit, începând cu sec. al IV - lea, locuri creștine de pelerinaj și așezăminte mănăstirești. În epoca bizantină, în împrejurimile Ierihonului și în cuprinsul orașului, existau mai mult de 20 de mănăstiri și biserici, hanuri pentru primirea pelerinilor și a diferitelor societăți filantropice creștine pentru nevoiași și bolnavi. Astăzi creștinul pelerin poate vizita Ierihonul care
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
cu apeductele și diferitele adunări filantropice ocupau ambele povârnișuri ale pârâului, pe o lungime de aproximativ 2 km. Astăzi, cele mai importante locuri de pelerinaj sunt: Mormântul întemeietorului - Sf. Sava, Biserica centrală care adăpostește moaștele Sfântului, Biserica - Peșteră prima biserică mănăstirească închinată Sf. Ier. Nicolae, Sălașul Sf. Sihastru Ioan Damaschin, Sălașul Sf. Sihastru Sava și Turnul înalt a cărui construcție datează din epoca Împăratului Iustinian. În continuare voi prezenta Mănăstirea Sf. Gheorghe Hozevitul care a fost construită în partea nordică a
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
dat numele de Lavra Dok - ului, provenit de la denumirea în evraică a muntelui Dok. De pe culmea acestui munte a încercat diavolul, conform tradiției, să-L ispitească, înfățișându-i întreaga împărăție a lumii acesteia. Locul Postului se află astăzi în interiorul bisericii mănăstirești. În epoca bizantină, pe acest loc se afla doar o capelă. Mănăstirea Sf. Hariton de pe culmea muntelui a fost distrusă de către perși și și-a încetat existența. La sfârșitul sec. al XIX - lea Patriarhia a construit, pe acest loc, o
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
O.R., 1981, p. 184. [51]Sfinții Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, 138, în Filocalia, volumul 11, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, București, E.I.B.M.B.O.R., 1990, p. 181. [52]Sfântul Ioan Casian, Așezăminte mănăstirești, VI, 13, în Sfântul Ioan Casian, Scrieri alese, p. 193. [53]Jean-Claude Larchet, Terapeutica..., p. 92-97. [54]Arhimandritul Sofronie, Cuviosul Siluan Athonitul, p. 165. [55]Calist și Ignatie Xanthopol, Metoda sau cele 100 de capete, 64, în Filocalia, volumul 8
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
a respectat cu strictețe cele trei voturi monahale, aplicându-le în mod consecvent, fără șovăire, în duh de smerenie și jertfă totală. Rămâne la Mănăstirea Prislop până în 18 mai 1952, când se transferă la Mănăstirea Cioara - Afteia, județul Alba. Viața mănăstirească în Transilvania nu era atunci într-o stare înfloritoare, ca în Muntenia sau Moldova, realitate pe care o cunoștea atât din studiul Istoriei Bisericii Ortodoxe Române, cât și nemijlocit, de aceea Părintele Dometie Manolache dorea să-și dedice toată energia
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
astfel încât existau mari diferențe între modul de abordare și de tratare a Bisericii de către domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt (sec. XV) de pildă, care a înmulțit averile mănăstirilor, în comparație cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care a secularizat sau etatizat averile mănăstirești (sec. XIX), asigurând totuși salarizarea clerului. Tradiția autonomiei Bisericii față de Stat și a sprijinului Statului față de Biserică a fost menținută într-o formă foarte redusă, minimală chiar și în timpul regimului comunist, deoarece Constituția Republicii Populare Române sau a Republicii Socialiste
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
sau altul memoriului de protest semnat de către 19 monahi, între care Benedict Ghius și Sofian Boghiu. Atmosfera devine din ce în ce mai tensionată prin intensificarea supravegherii mănăstirilor; în unele cazuri au loc chiar percheziții și arestări de persoane care frecventau locașurile și așezamintele mănăstirești mai des, sau de călugări care predicau prin parohii. La începutul anului 1958, Ministrul de Interne Alexandru Drăghici propune desființarea seminariilor monahale, interzicerea accesului călugărilor în Institutele de Teologie de grad universitar și superior precum și înființarea de noi mănăstiri, ca
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
astfel încât existau mari diferențe între modul de abordare și de tratare a Bisericii de către domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt (sec. XV) de pildă, care a înmulțit averile mănăstirilor, în comparație cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care a secularizat sau etatizat averile mănăstirești (sec. XIX), asigurând totuși salarizarea clerului. Tradiția autonomiei Bisericii față de Stat și a sprijinului Statului față de Biserică a fost menținută într-o formă foarte redusă, minimală chiar și în timpul regimului comunist, deoarece Constituția Republicii Populare Române sau a Republicii Socialiste
BISERICĂ ÎN ROMÂNIA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348136_a_349465]
-
folos și lor și mulțimilor care alergau la el din multe orașe pentru izbăviri de tot felul. În jurul lui s-au stabilit adevărate colonii monahicești ca cele de la Nitria și Skit. De aceea este considerat pe bună dreptate începătorul vieții mănăstirești chinoviale. A trăit până la anul 356, deci 105 ani și datele sale biografice ne-au fost transmise de ucenicul lui, Atanasie, care mai apoi avea să ajungă arhiepiscopul Alexandriei. Rugăciune și priveghere de toată noaptea, mâncare - de regulă pâine și
SF. ANTONIE CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365965_a_367294]
-
august 1865 de la București 44. Unii dintre semnatari sunt și membri ai clasei boierești oltene, sau oameni legați, direct sau indirect, de aceasta. 43 Constantin C. Giurescu, op.cit., p.92-93. 44 Idem, p.348-349. 48 În privința importantei reforme a domeniului mănăstiresc (problema bunurilor funciare mai ales, dar și a organizării propriu-zise) atitudinea boierimii oltene nu apare prea mult în evidență, probabil din cauza naturii destul de sensibile a chestiunii. Pozițiile exprimate de reprezentanții acesteia în Adunările Legiuitoare (destul de ponderate) ilustrează, credem, orientarea proreformă
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
o idee despre natura situației și deci a atitudinii acestei clase, legată mai mult ca altele de tradiție și valorile trecutului (create de înaintașii lor), dar și conștientă de necesitatea schimbării, trecerii într-o 45 Constantin C. Giurescu, Suprafața moșiilor mănăstirești secularizate în 1863, în “Studii”, XII (1954), 2, p. 152-156; Istoria României, vol.IV, p 362-363. 49 Referință Bibliografică: Dr. MITE MĂNEANU, BOIERII ȘIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAȚIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
se mai păstrează reușind să ne redea doar în parte frământările din acest domeniu. În regiunea de vest a Olteniei se constată existența în perioada amintită a unor suprafețe plantate cu vii și pomi fructiferi aflate pe moșii boierești sau mănăstirești 655, dar și pe loturi țărănești, libere sau aservite, sau pe cele cu embatic ale orășenilor. De aici o serie de tranzacții și pricini de judecată între proprietarii plantațiilor respective și cei ai moșiilor care ân parte sunt redate și
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
cca. 85 la sută din marele său domeniu funciar 659. Cum însă șetrarul Bibescu era orânduit cu strângerea, pentru visterie, a vinăriciului din întreg județ, între el și mănăstire au loc conflicte mai ales pentru viile noi sădite pe moșiile mănăstirești și de la care Bibescu încerca să ia această dare660. Tot în această perioadă se înregistrează multe pricini pentru vii și livezi între care sunt de menționat judecata din anul 1751 dintre Gheorghe Pănescu și cetașii săi din Valea Boierească 661
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
dintre Gheorghe Pănescu și cetașii săi din Valea Boierească 661, cea dintre satul Baia și moșnenii din Padeș pentru livezile de la Brusturi (1781)662, cea dintre moșnenii groșani și mănăstirea Tismana, tot pentru livezi în același an663, pricina dintre moșnenii mănăstirești și obârșani pentru livezi (1785) etc.664 În fine, numeroase documente se referă la vânzări de pomi la Jidoștița (1702), Gogoș (1717), Izverna (1747), Rătezu (1779), Negoiești (1780 și 1823), Gornovița și Sușița (1782), Cleșnești (1785), Turtabe (1800), Izverna (1806
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
regulament, stăpânii moșiilor pe care se aflau aceștia recurg la diferite procedee pentru a-i sili pe proprietarii de vii să plătească mai mult mai ales pentru viile noi717. Așa se întâmpla în anul 1845 când unii arendași ai moșiilor mănăstirești i-a obligat pe clăcași să plătească dijmă pentru fânul cosit de sub pruni, iar pe alții i-a oprit să-și pască vitele pe locurile din capul viilor (26). Asemenea practici erau determinate și de faptul că mulți clăcași nu
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
1). 680 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 27(7306)/1834, f. 17.213 681. Ibidem, dosar 18(2209)1834, f. 95. 682 .Ibidem, dosar 3/2292/1834, f. 213. 683 .În anul 1833 locuitorii satului Strehaia se plângeau că arendașul moșiei mănăstirești era abuziv la perceperea otașului (Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1160/1833, f. 609-610), la fel cei de la Iliești și Breznița Motru așezați pe moșia mănăstirii Motru, se plângeau că li se cereau mai mult decât se cuvenea. (Ibidem, Suptocârmuirea plășii
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
S-a născut în cetatea Tesve din Galaad și a trăit cu 800 de ani înainte de Hristos. A petrecut în feciorie, post neîncetat și rugăciune arzătoare. Toate acestea i-au făcut sufletul ca focul și el a devenit modelul vieții mănăstirești. În vremea regelui Ahab și a reginei Izabela, schima din vremea lui Roboam și Ieroboam care divizase Israelul continua, viața religioasă era în decădere, oamenii ajunseseră să se închine idolilor Baal și Astarte, exemplul cel rău venind chiar din partea curților
SFÂNTUL ILIE de ION UNTARU în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365267_a_366596]
-
sau altul memoriului de protest semnat de către 19 monahi, între care Benedict Ghius și Sofian Boghiu. Atmosfera devine din ce în ce mai tensionată prin intensificarea supravegherii mănăstirilor; în unele cazuri au loc chiar percheziții și arestări de persoane care frecventau locașurile și așezamintele mănăstirești mai des, sau de călugări care predicau prin parohii. La începutul anului 1958, Ministrul de Interne Alexandru Drăghici propune desființarea seminariilor monahale, interzicerea accesului călugărilor în Institutele de Teologie de grad universitar și superior precum și înființarea de noi mănăstiri, ca
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
sud �-americane și nu numai; televiziunea pentru care senzaționalul este pus pe treapta supremă; televiziunea pentru care imaginea manifestării a 20-30 de homosexuali în cadrul unui marș este mai importantă decât adunarea a peste 100. 000 de oameni la un hram mănăstiresc, și exemplele ar putea continua. Ar fi nedrept să reducem manifestările culturale doar la aceste acte, care nici măcar nu se integrează în conceptul de cultură, de vreme ce oameni cu un mare simt de răspundere își fac cu profundă dăruire datoria la
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
toți străinii de mănăstire. Deși maica Anișoara ne-a rugat să nu plecăm, pentru a nu-i crea neplăceri, am părăsit Agapia peste câteva zile, pentru totdeauna. Urmarea inevitabilă a distrugerii echilibrului freatic nu s-a lăsat așteptată: întreaga așezare mănăstirească de sub deal a fost grav afectată, biserica inundată, pictura lui Nicolae Grigorescu deteriorată, iar din șanțul creat în jurul bisericii apa trebuia continuu scoasă cu gălețile. Datorită „agravării avariilor și degradărilor la complexul mănăstiresc, stavrofora Olimpiada Chiriac, stareța mănăstirii, a intervenit
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
nu s-a lăsat așteptată: întreaga așezare mănăstirească de sub deal a fost grav afectată, biserica inundată, pictura lui Nicolae Grigorescu deteriorată, iar din șanțul creat în jurul bisericii apa trebuia continuu scoasă cu gălețile. Datorită „agravării avariilor și degradărilor la complexul mănăstiresc, stavrofora Olimpiada Chiriac, stareța mănăstirii, a intervenit în anul 1995 pentru introducerea Ansamblului monument istoric Mănăstirea Agapia (biserica mare, clădirile de incintă, casele chilii din satul monahal, celelalte edificii de cult) în programul național de restaurare. Studiile de specialitate din
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
liturgice și la ceremoniile bisericești din actuala Catedrală Patriarhală cunoaște dificultățile pe care le creează lipsa acută de spațiu în desfășurarea normală a slujbelor religioase. Actuala Catedrală Patriarhală, construită la mijlocul secolului al XVII-lea (1656 - 1658), a fost inițial biserică mănăstirească, devenită ulterior catedrală mitropolitană în anul 1668, iar din anul 1925, odată cu înființarea Patriarhiei Române, ea servește în mod provizoriu drept Catedrală Patriarhală până la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, așa cum se menționează în pisania scrisă deasupra ușii de intrare de patriarhul
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]