195 matches
-
-n Canale prin mădularele-mi de foc. O iubire! O indurare! O durere! 305 O chinuri, amare chinuri a' iubirii părăsite! Efraim era sălbatic loc al bucuriei unde îmi alergau toate jivinele. Rîul Kanah trecea rătăcitor pe lînga dulcele meu Mănase. Mergi, Noa259, adu brîul de strașnica arama, încinge-l pîn' la roșu, Strînge-l în jurul pîntecelor cruzimii-acesteia ce se întinde. 310 Nu țipă așa, singura mea dragoste. Legați-l jos surorilor, legați-l jos pe (muntele) Ebal, munte-al blestemării. Mahla
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Țara Refaimiților / lui Refaim" este o denumire veche pentru "tot ținutul Argob, cu tot Basanul" (cf. Deuter. 3, 13), Basanul fiind împărăția lui Og care, împreună cu o parte din Galaad, a fost dată de Dumnezeu unei jumătăți din seminția lui Mănase, fiul lui Iosif. Og și Anac îndeplinesc la Blake funcții complexe, formînd împreună cu Sihon și Satan un cuaternar malefic (vezi și S. Foster Damon, 1973, p. 22). Iată contextul biblic amplu (Numeri, 21, 21-35): "Israel a trimis soli la Sihon
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fi casa lui Lucifer, căci diavolii nu pot deveni iar îngeri sfinți (ibid., pp. 296, 297). 259 (VIII, 308) Mergi, Noa: Noa, Mahla, Hogla, Milca și Tirța (Tirzah) sînt cele cinci fiice ale lui Țelofhad (Zelophehad), urmaș din familiile lui Mănase, fiul lui Iosif (vezi Num. 27, 1-11). A nu se confundă cu Noah (Noe), care este fiul lui Lameh, din neamul lui Set (Geneză 5, 29). 260 (VIII, 312) Liban (Lebanon): Lanțul de munți care formează hotarul nordic al Palestinei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
persiflați cu celebra întrebare care ar merita să fie scrisă cu litere aurite pe drapelul tricolor: La ce-ți folosește? Cei care au nesocotit aceste povețe și s-au lăsat purtați de valul propriilor pasiuni sau viziuni ce i au mănat în ,,lupta” cu propria lor condiție umană, dar mai ales cu rezistență celor din jur, au fost cei care au ,,mișcat” lucrurile și au făcut ,,diferența”. Ei sunt cei care au descoperit noi frontiere în universul cunoașterii și au creat
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
scrisoare: Ei bine sînt conștientă că ar trebui să mă simt rușinată de mine și cîteodată chiar asta simt. CÎteodată mă simt jignită de presupunerile altor persoane În ceea ce mă privește. Ei spun că sînt neîndemînatică și proastă și că mănînd o grămadă de porcării, că nu mă respect deloc și că pur și simplu nu-mi pasă. Dar am momentele mele. După ce ajung acasă și mă dezbrac mă uit În oglindă. Văd inele de carne, bucăți masive de carne, uriașe
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
au trimis noaptea de l-au luat de la casa lui den București, de l-au dus la sfănta mănăstire Sneagoval, și acolo l-au omorât, în ziua de Sfetii Ignatie bogodovul, meșița de chemorie, leat 7172. Pristăvindu-să, datu-ș-au sufletul în măna lui Dumnezeu, ca un creștin bun... „, zi a sfârșitului, zi a încremenirii, impusă de cronicar și prin solemnitatea cronologizării: „Și fără véste, din așternut l-au luat și l-au dus la Sfânta mănăstire ot Snagov. Era sâmbătă spre duminică
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
réle, ci i-au iertat capul” (se mai întâmplau astfel de aranjamente, având, de obicei, motivații materiale; aceasta nu lipsea nici în „cazul” Stroe-Cantacuzino), convenind și asupra socotelilor financiare. Antonie-Vodă afirma că a văzut „și zapisul lui Stroe vornicul la măna jupănésii Elina și a feciorilor dumneaei, de ertăciune și de plată”. Descendenții trebuiau căpătuiți ... ...dar nu oricum, ci urmând proiectul de integrare a Cantacuzinilor (aici este vorba de cei din Valahia) pus la cale de postelnicul Constantin Cantacuzino. Un proiect
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pune la bagaje, în schimb îi dă niște prune. Copilul nu protestează, ascultă cuminte indicațiile mamei. Când mă observă în balcon, o întreb: -Câți ani are copilul? -Opt. -Și cum îl cheamă? -Spune Marine cum te cheamă! Spune mă, săru` măna. -Săru` mâna, îmi zice, în timp ce trage rucsacul în spinare, unul voluminos, dar când să se ridice și el în picioare, rucsacul fiind mai mare decât el, îl trage înapoi, căzând pe bagaje. -N-am ce face, râde femeia dezinvolt, el vrea
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
l-am întrebat: -Ce ai pățit Ovidiu?... niște băieți mai mari m-au prins și mau aruncat în container, povestea între lacrimi. -Dar ce le-ai făcut Ovidiu? -Am strigat după ei niște prostii, a recunoscut supărat, mâzgălind fața cu măna murdară. Zilnic se urca în mărul nostru, și de mai multe ori pe zi, poate ori de câte ori îi era foame, decât să meargă acasă... se urca și cu brațul pus în ghips, de acolo dirija grupul de copii. -Ce ai pățit
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
care au rămas, prudenți, în cadrul ușii. Asemănarea dintre ei este izbitoare. Am urcat prin spate, preîntâmpină Toranius reproșul nerostit. — Și ce vrei acum? se răstește cu țâfnă Asinius Gallus. E în continuare cu ochii ațintiți pe băieți. Pe Hercules! Sea mănă leit între ei. Să fie adevărat că în înfățișarea noastră predomină elemente întâmplătoare observate în momentul concepției? Ce întrebare fără rost, se autopersiflează. Dar, în clipa următoare, o alta îl înjunghie drept în inimă. De ce Vipsania, în afară de Drusus al lui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
excită la maximum curiozitatea germanului. — Dar nu e riscant? — Aha! se bucură celălalt. În sfârșit, cobori și tu din nori și-ți dai seama ce se întâmplă. Pusio privește în jur cu teamă. — Așa sunt romanii, filozofează batjocoritor instructorul. Ridică măna spre trapa de deasupra și rostește cu glasul vibrând de ironie: — Uite-i pe învingătorii Pământului și cuceritorii Universului cum stau suspendați într-o mașinărie șubredă și aplaudă frenetic pericolul pe care-l înfruntă. — Nu poate fi chiar atât de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ieri, pe care le-a oferit în cinstea lor. Așa a dat din nou prilej poporului de rând, și nu numai, să vorbească despre cruzimea lui Drusus. Geme cuprins de amărăciune. Drusus nu-i crud, n-are cu cine se măna. Nici cu el, nici cu Vipsania. Doar că n are bob de minte în capul lui de găină. Curajos, da. Deștept, ba. Așa înțelege el să arate că nu-i e frică de moarte. Disprețuind viața! Scrâșnește din dinți. Tâmpitul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
spate și Începurăm să urcăm printre două dealuri, pe serpentine. Pământul de pe dealuri era roșiatic, salvia creștea În grămăjoare gri și pe măsură ce drumul urca puteam să vedem munții, dincolo de câmpia care se deschidea. Acum erau și mai Îndepărtați și se mănau și mai mult cu cei din Spania. Serpentinele Începură din nou și urcarăm iar, și În față văzurăm niște fazani. Când ne apropiarăm Își luară zborul, bătând repede din aripi, și apoi plutiră, vâslind rar, și coborâră pe deal. — Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
atât de fragedă și verde ca altădată. Chiar și primăvara avea o strălucire pală. Iar vara, În loc de rouă, picura rugină. Frunzele copacilor Începeau să Îngălbenească Încă din luna mai. Cireșii și vișinii aveau viermi Încă din floare, iar legumele se mănau de la ploile acide. Peste tot vedeai numai paragină, numai ruină. Ușile caselor atârnau Într-o rână, balamalele scârțâiau, porțile le bătea alandala vântul. Câinii erau jigăriți și vitele aveau râie. Pe casele acoperite cu țiglă de șindrilă creștea mușchi gros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
mai departe de această aglomerație omenească...Așa dar, după aprecierea mea, 30 milioane drahme, e un adevărat chilipir. Mai precizez, un mic amănunt: În această sumă se include mobilierul cu apsolut tot ce se află În interior. Pot afirma cu măna pe inimă, Doctore...Propietatea valorează dublu, dacă nu mai mult...Ce părere aveți, prieteni ? Vorbesc greșit?” „Nicidecum stăpâne...” - aprobară la unison cei doi certați cu legea. E bine cunoscut faptul - desigur, de jucători - istoria halucinantă a barbutului și, În general
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cu care motanul aștepta să-i vină rândul în poveștile Ioanei. Ah, exclamă ea nostalgică, am mai avut un cățel, era de fapt al băiatului meu, primit cadou de Crăciun, un Schnauzer gri, cu blana țepoasă și ochii măslinii, se măna leit cu portretul lui Franz Joseph al Austriei. Înțelepciunea lui, privirea ochilor adânci erau mai con vingătoare decât toată filozofia învățată din cărți... Când băiatul meu era de vreo cinci-șase ani, avea un pisic pe nume Zorro. Cum eu îl
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
cu care motanul aștepta să-i vină rândul în poveștile Ioanei. Ah, exclamă ea nostalgică, am mai avut un cățel, era de fapt al băiatului meu, primit cadou de Crăciun, un Schnauzer gri, cu blana țepoasă și ochii măslinii, se măna leit cu portretul lui Franz Joseph al Austriei. Înțelepciunea lui, privirea ochilor adânci erau mai con vingătoare decât toată filozofia învățată din cărți... Când băiatul meu era de vreo cinci-șase ani, avea un pisic pe nume Zorro. Cum eu îl
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
doresc ceea ce-și dorește toatè lumea! Îmi lipsește genă asta! Cred cè îmi place prea mult sè privesc peste marginea lucrurilor, Rahat! izbucnește el, viața nu-i fècutè din concepte și principii, viața e naturè în totalitatea ei! Suntem mănați în lume de dorința de a trèi și de a procrea! Ceea ce numim noi impropriu umanitate nu-i decât o formè mai civilizatè de încadrare socialè și istoricè a animalitèții noastre, iar sufletul nu e altceva decât o formè mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
zânè bunè! dar bèiatul încè nu a aflat asta, În acel moment de impas în care se aflau Matei admite cè cel mai bine ar fi sè se uite mai atent la burtă ei, Diana invitându-l, dar când Matei, mănat de un impuls puternic, sare în picioare, încordându-se că un arc perfect întins, Diana, privindu-l, se sperie de avântul cu care, un soi de vietate cumplitè și independentè, trezindu-se dintre coapsele subțiri ale bèiatului, împunge aerul, apropiindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
deformat, peste vederea clară a ochiului drept, astfel încât, la debutul bolii, eu nu vedeam obiectele la locul lor: exemplu, mi se întâmpla să torn ceaiul alături de cană; în tramvai, nu nimeream bara de care să mă țin, o căutam cu măna mai aproape de mine. După patru luni de tratamente, precizia vederii (ochiului drept plus bruiajul ochiului stâng) s-a mai corectat. Mă simt mai sigură în orientarea în spațiu și auzul s-a mai îmbunătățit. Când văd cu ochiul drept, cel
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
lui”... ― Mai pe înțelesul tuturor, egumenia se “cumpăra”, părinte. Și nu ieftin. ― Vorbăria despre egumeni se întețește. Cred că tebuie să vedem ce “afacere” fac și alții. Iată, așa de-o pildă, la 6 aprilie 1733, “Egumenii de la svintel(e) măn(ă)stiri care sântu suptu ascultare Sfântului Mormântu aici, în Ieși: anume: Nectari egumen ot (de la) Gălata, și Paisâi egumen ot Barnovschii, și Daniil egumen ot Svetii Sava și Nechifor egumen ot Bârnova” scriu: “Facem știre cu această scrisoar(e
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pacostea robiei. De aici și până la blestem nu-i decât un pas. Așa că blestemul este “Pentru câți țigani ar fi a sfintei măn(ă)stiri Bârnova, care iaste închinată la Sfântul Mormânt Ierusalimului. Și împrăștiindu-să o samă... din țiganii aceștii... măn(ă)stiri, amestecându-să printr-alți țigani a lăcuitorilor Moldovii, au rămas sfânta măn(ă)stire de nu are cu cine poslușie. Dreptu aceasta, patrierșia noastră am făcut această carte de blăstăm asupra celor ce-ar fi știindu niscar(i)va
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fost declarate ca averi ale statului toate averile mănăstirești din România”. ― În sfârșit, ne-am adus aminte și de ființa noastră națională! - a izbucnit bătrânul. Citește mai departe. “Prin <legea comunală> din anul 1864 se luară actele stării civile din măna clerului, cum fusese până atunci, și încredințară purtarea lor primarilor care purtară de acum și titlul de <ofițeri ai stării civile>... Tot acum se permise călugărițelor romano-catolice de a înființa la Iași un pensionat de fete, în care erau primite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
care îi macin... sufletul. Dac... aceast... persoan... va r...mane crispat... și contractat... în timpul terapiei, atunci cu sigurant... nu va fi capabil... s... recepteze integral semnalele oferite de terapeut. Pacientul trebuie s... fie încrez...tor, relaxat, liniștit, s... nu fie mănat de convingeri fixiste referitoare la respectiva terapie, s... nu aștepte rezultate doar pentru c... a pl...țiț o anumit... sum... în schimb etc. Rețineți c... o stare de receptivitate maxim... se obține atunci când sunteți liniștiți și relaxați; de aceea, multi
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
cu o bruschețe ce îl trezi pe Ștefan din găndurile sale. Este timpul! Dar încă nu se întămplă nimic. Liniște! Doar liniște! Sper că nu îți bați joc de mine, șarlatanule! îl amenință Ștefan bătănd nervos din picior și trecăndu-și măna prin părul arămiu. De prea mult timp... Dar muți , deoarece tavanul camerei începu să cadă cu bufnituri puternice. Începu să alerge speriat, căci nu putea să își piardă viața într-un mod așa de stupid. Era prea prețioasă în acest
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]