447 matches
-
mult: cuvintele „vegas” și „nevada”, care înseamnă în spaniolă „pășuni” și „ninsoare”, sau adjectivul fabulous, care mă duce cu gândul la păcăleli între animale de poveste, din fabule. Îmi vine greu să-mi închipui că vietățile șirete, zăpada sau câmpiile mănoase își pot da mâna în deșertul arid, care se-ntinde în jurul nostru ca o cratiță supradimensională, încercuită ermetic de munții cu aspect la fel de dușmănos. Dar ce să mă mai mir? În orașul despre care circulă atâtea povești misterioase, cu mafioți
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
plăcute pete de culoare, schimbate magic de lunile anului, de la albul orbitor al întinderilor de nea, la curcubeul culorilor crude ale primăverii, răsărite din cafeniul arăturilor și până la romanticele nuanțe ale toamnei, de galben, portocaliu și ruginiu. În acele vremuri, mănoasa câmpie și-a revendicat titlul de „grânar al țării”, revărsând cu mândrie-n zare „galbenul de Bărăgan”,devenit culoare de stindard. Uriașele sale pete de culoare au fost punctate din loc în loc cu tot mai multe siluete negre ale ciudatelor
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
sistemul de irigații, apoi se vor strădui să aducă în arterele Bărăganului și apele Siretului unite cu ale Buzăului ce vor fi reunite aici cu apele Dunării. Așa va deveni această câmpie un dar al celor trei ape. Un dar mănos și bogat...Și mai cred că oamenii din țara sufletului meu vor încinge Bărăganul cu multe centuri verzi, care vor înmiresma lunile de mai cu albul florilor de salcâm, izvor dulce-auriu pentru harnicele albine. Cam așa arată strania „expoziție”cu
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
auzi de greve, de manifestații de stradă violente, de răsturnări de guverne și de împărați cu picioare de lut. Natura însăși e bolnavă, la fel ca societatea. Pământul e otrăvit în fiecare an cu chimicale. Mărăcinii și scaieții invadează terenurile mănoase de altădată. Legumele, fructele, carnea sunt falsificate, nu mai au gustul adevărat. Am dat vacii un măr cumpărat din piață, măr adus dintr-o țară îndepărtată și l-a aruncat, privindu-mă înspăimântată, parcă ar fi vrut să mă întrebe
FLOARE OFILITĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348990_a_350319]
-
fată îngrijită, elegantă și mai ales frumoasă. Ochii doctorului Ștefan nu se dezlipeau de pe chipul și trupul său subțire. La intrarea în living a pășit peste un covor persan original în care picioarele se afundau adânc ca în iarba pășunilor mănoase de lângă grajdurile fermei. În vitrină se lăfăiau numai obiecte din porțelan, statuete și servicii de ceai sau cafea. La capetele vitrinei din lemn masiv din nuc tronau doua vaze uriașe din porțelan cu desene slave viu colorate, aduse de mama
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
Moții. Port românesc, cu mana'n șold, caută cu privirea fulgerătoare pe cel care ar voi să le stea în cale. Două tablouri ! Le-a găsit aici, acum o săptămână, cel care a scris năvalnic despre pământul moștenit : "De-acest mănos pământ daco-roman, Cine-ar putea, mai mult ca noi, să spue c'al lui e ?! Cine l-a arăt Din începutul vremilor, neîncetat ? Cin'l-a sămănat ? Cine i-a fost slugă și stăpân ? Care dintre neamurile vechi și noui
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
-n înalturi, mă plimbă-n abis, I-accept nebunia și trăiesc un vis! FRUNZĂ RUGINIE Frunză, frunză ruginie, cine dorul tău îl știe, Înțelege de ce pleci pe ape și pe poteci! Frunză, ruginie doamnă, vine-n zborul tău o toamnă Mănoasă și generoasă și se cuibărește-n casă! Pică-n zborul tău alene, vara, adormind pe gene. Pică visele brumate, la pământ, înspăimântate! CORN DE TIMP VRĂJIT Toamna asta e frumoasă, luminoasă ca un gând! Mi-a păstrat soarele-n casă
TOAMNA DIN OGLINDA MEA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348238_a_349567]
-
de sute de ani atestă că cei mai săraci au totuși uneltele necesare prelucrării pământului altora. Un mod de viață! Însă în limita altor granițe. O fi oare granița motivul lipsei de cultură? Sper că nu. Sper că și populația mănosului Bărăgan va ajunge la nivelul de viață al celor care cultivă cu trudă săracele pământuri de pe colinele de podiș. Dar mamele trebuie să devină mame, eventual ajutate de mame care au avut mame. Referință Bibliografică: Educație și cultură / Emil Wagner
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
din greu mica parcelă, PROPRIETATEA SA, când, în asociere ar putea obține recolte mult mai mari, independent de urgiile naturii, fără să-și riște PROPRIETATEA. Nici politicianul nu-i mai breaz de vreme ce, în loc să emită legi aspre care să genereze recolte mănoase prin desființarea micilor parcele, rezolvă situațiile prin comisia Nana! Au ajuns de râsul cimpanzeilor. O simplă concluzie pe marginea unei emisiuni televizate pe care cimpanzeii cu siguranță ar fi cenzurat-o să nu ajungă la „cunoștința proștilor” adică POPORUL. Să
TELEENCICLOPEDIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365947_a_367276]
-
nici prea devreme, ci doar atunci când sufletul îți este încărcat de mireasmă divină. Frumusețea rodește dorurile în piept doar atunci când nemărginirea a odrăslit în inimă, când graiul se toarce în fuiorul mierii și crucea Cuvântului e aurită de grâul spicelor mănoase. Frumusețea este un drum senin al Primăverii, care așteaptă în prag raza de soare înrourată cu bunele vestiri, ale Solilor cerești... Frumusețea nu are ziduri, nici uși și nici ferestre oricât ar fi de aurite, căci lumina ei tresaltă, mugurul
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
și critici literari, eseiști, poeți și prozatori, dar, nu în cele din urmă toate spiritele alese ale graiului nostru românesc. Astăzi, de ziua limbii române, cinstesc pe toți cei care scriu ! Cinstesc pe toți cei care ne-au lăsat lucrări mănoase, pe toți cei cu gândul roditor și-au aplecat spre scris, lumina ochilor ! Astăzi, cinstesc în gândul meu smerit revista ,, Cititor de Proză ,, și mentorul ei distinsul domn Emanuel Pope - om cu înțeleaptă răbdare în slujba cuvântului ! Cinstesc pe cei
LA MULŢI ANI, LIMBA ROMÂNĂ ! de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364941_a_366270]
-
metalică), vor traversa podișuri și munți și vor trece prin ape vijelioase și tulburi. Și tot ce vor atinge cu picioarele lor marea Familie Regală se va schimba în aur, (n.n: prin aceasta Troiță - RSB): pământurile aride vor deveni mănoase, mlaștinile vor seca, iar vadurile se vor umple de ape limpezi și de pești. În zori vor fi însoțiți de gâștele sălbatice, iar la asfințit de condori...” „...În sfarșit - în apropierea Muntelui Sacru Kogaionu din Munții Piatra Craiului și a
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
Acum, că devenise și disident și revoluționar a ajuns deputat în Comisia de învățământ și s-a căsătorit cu o profesoară de aerobică pe care a pus-o directoare la școala din cartier. Noua slujbă se dovedea a fi foarte mănoasă, așa că, devenit generos și-a mai cumpărat un mandat. Al treilea însă s-a arătat a fi cu ghinion, pierzând și banii și slujbele. Colac peste pupăză, mai tânăra doamnă directoare i-a făcut vânt din casă și și-a
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
Acum, că devenise și disident și revoluționar a ajuns deputat în Comisia de învățământ și s-a căsătorit cu o profesoară de aerobică pe care a pus-o directoare la școala din cartier. Noua slujbă se dovedea a fi foarte mănoasă, așa că, devenit generos și-a mai cumpărat un mandat. Al treilea însă s-a arătat a fi cu ghinion, pierzând și banii și slujbele.Colac peste pupăză, mai tânăra doamnă directoare i-a făcut vânt din casă și și-a
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
ghioceii bucuriei in urma sa. Cum să mă despart de tinerețe, Și să mă afund în bătrânețea grea? Când sufletul renaște-n mine clipa Ce curge din eternul dragostei de ea. Si-am să cultiv doar florile iubirii Pe-ntinsele mănoase ale simțirii Și-am să-mpart buchete de lumină La toți drumeții și la toți strănii. Cum să mă despart de veșnicie? Și să mă definesc în efemer? Că vreau să spun tuturor în lume Că avem o mântuire, o
SINDROMUL NETĂCERII (2) POEME de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366110_a_367439]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DUMNEZEU ȘTIA Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1247 din 31 mai 2014 Toate Articolele Autorului DUMNEZEU ȘTIA S-a fost hărăzit de Cel-de-Sus, dintr-o sămânță, pe un loc mănos, undeva, pe Olteț mai în jos, să se-ntrupeze, între alte ființe, o ființă nobilă, destinată, fără nici o vină, să risipească vacuumul violet, de multă vreme, în acest teritoriu, impotent. La asemenea creatură Soarele i-a întins umbra, fără secret
DUMNEZEU ŞTIA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350608_a_351937]
-
din cea de a doua migrație, unii fiind mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Mărginimii Sibiului, înainte de 1900 (bunicii paterni), ambii mei părinții fiind născuți pe pământ dobrogean în 1904, respectiv 1909, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea ca și cei din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunicii materni), care au venit special pentru pământ. Descriindu-mi tatăl aș putea spune, că era un bărbat înalt, cu fața roșcovană și părul aspru, tuns scurt, cu
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
valorile, principiile și noile identități descoperite. Țară Codrului, cunoscută sub această denumire, se află la interferență județelor Maramureș, Satu-Mare, Sălaj, este un ținut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codrii seculari; ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de răul Someș, ce formează defileul cunoscut sub denumirea ,,Strâmtorile Țicăului”, tocmai la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a zonei - orașul Ulmeni, dar acesta zona poartă cu semeție și urmele dacilor liberi, recent fiind inaugurat Muzeul de la
VIAŢA- DARUL LUI DUMNEZEU, ARTICOL DE ANDREIA-ROXANA BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350998_a_352327]
-
și putința desprinderii de materia mirabilă. Când însă ești invadat, acaparat de lucrurile înconjurătoare, uimirea rămâne identică, egală cu sine: e o bucurie, jubilație. Poeta se va încânta prin urmare, de trăirea ei în acest univers miraculos fiindcă e roditor, mănos: e fermecată de faptul că lucrurile simple, cuminți îi dau semn, simplitatea lor necoruptă o cucerește(În atâta iarbă au dănțuit cu solemnitate/ Arse de greieri florile roșii cântau/ Verdele, umbra copacilor, câteva fapte/ În formele trupului schimbător petreceau/ Arse
MIRACULUM DE ANGELA NACHE. VOICU BUGARIU REVISTA LUCEAFARUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351012_a_352341]
-
două mere Și de-atunci Adam tot cere. Uneori e un vulcan Alteori e un tiran, Dar tot mușcă cu plăcere, Rând pe rând, doar... două mere. Fiindcă Sfântul le-a fost dat ca să fie de... gustat. Din livada ta mănoasă, Dă-mi un măr, fată frumoasă.! Dar, mai bine, acum tu-mi adă Chiar întreaga ta livadă Ca să gust pe săturate Ale tale fructe, toate! Leonid IACOB Mai postez încă o poezie umoristică, în ideea de a vă descreți frunțile
SUFLET DE ADAM de LEONID IACOB în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351237_a_352566]
-
zâna Vară L-a făcut chipeș și spătos Și cu dulceață rară Ca pe un fruct l-a înzestrat, Copt vara la căldură, Iubit să fie și bărbat Cu vorbe dulci pe gură... În dar un fluier i-a adus Mănoasa Toamna tristă Și vers duios în el a pus Cum altul nu există, Și glas măiastru-n piept și gât Uns cu nectar și miere Să țină lumii de urât La ceasuri de durere. Iar zâna Iarnă i-a țesut Strai
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
Ediția nr. 253 din 10 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Durere și speranță Sorei mele Nina Deschide-ți fruntea cum cerul trimite lumina către noi Așa cum făceai în fiecare clipă de mult apusă, Zâmbetul să-ți fie acum peste timp mănoase ploi Iar negura în viitor de geana zilei răpusă. Dorința mea e să-ți văd răsăriul zilei în priviri Cum lumina clipei revarsă peste holde bucuria, Iar zâmbetul să-ți amintească de marile iubiri Așa cum se așternea odată peste noi
DURERE ŞI SPERANŢĂ, POEZIE DE JENY FAUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352125_a_353454]
-
anul să le fie mai îmbelșugat. La căciulă purtând un fir de busuioc, crenguțe de brad sau ramuri de vâsc verde, gazdelor ce-i răsplătesc, le aduc noroc. Iar răsplata muncii, în toamnă se vede. Vor avea pomi roditori, vite mănoase, cloști cu mulți pui, cereale în hambare și înfloritor va fi norocu-n case. De-ți vine să-i tocmești, să-ți facă urare. Când botează popa, după el să mături. Cu grăunțe de porumb în urma-i s-arunci, pentru belșug
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
ai țării și heleșteiele cu mult pește valoros și gustos, fiind unul din cele mai apreciate produse din gastronomia fără egal al locurilor; movilele și dealurile au nume semnificative alese cu multă pricepere și dibăcie de străbuni, văile și luncile mănoase îngrășate de untura pământului, humusul; florile de câmp gingașe în culori de curcubeu și amețitor de parfumate, străbat cele mai adânci străfunduri ale sufletului uman, nesemănate de nimeni, doar iubite de toți; podgoriile renumite cu soiuri alese; memorabile prisăci cu
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]