3,738 matches
-
autorul, că inteligența negativă sprijină viclenia și îl face pe om să devină mai viclean, mai îndrăznet, mai răzbătător, mai adaptat. Acesti oameni folosesc și fapte bune, (și parcă am auzit glasul acestui zis Mitică, mieros, relatând fapte de mare măreție și generozitate). Fac fapte bune, nu pentru că au suflet bun și inima caldă, ci pentru a duce în eroare semenii, să poată trage foloase, adeseori ca să elimine un adversar, dar capabil chiar să-l ucidă dacă nu s-ar teme
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
persoane au reușit pe vremea aceea să treacă prin efort propriu dintr-o categorie socială, într-o altă categorie cu mai multe beneficii pentru viața sa și a familiei. Fiu de țăran de la talpa țării, cu mult pământ, cu o măreție a staturii care amintea de haiducul de prin părțile noastre, Toma Alimoș și cu un loc de frunte în colectivitatea sătească, tata, ca și ceilalți cinci frați ai săi, ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
se mai naște nici ea simultan cu nașterea formei, ci comentează, mai degrabă, disoluția acesteia, aneantizarea ei prin pierderea gravitației, prin explozia elementelor care nu mai au putere de coeziune. Dacă în tinerețe Kazar descria obiecte și jubila mocnit în fața măreției lor, la senectute el reconstruiește simboluri, recuperează narații și se adîncește neîntrerupt în ordinea ascunsă a lumii. Spiritul curții vieneze și autoritarele mituri imperiale se întîlnesc în imagine cu viziunile lui Guenon și cu visul austerității franciscane. De altfel, ultimii
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]
-
la început, am optat pentru a vizita celebra „pădure de piatră”, neschimbată de milioane de ani! Atât noi, care am mai fost prin aceste locuri de vis (așa cum am menționat mai sus), cât și prietenii noștri, am rămas uluiți de măreția locului și am decis de a mai reveni printre eternii „copaci” de piatră ai celebrei și imensei „păduri de piatră” (cu o suprafață de aprox. 400 de kilometri pătrați!). Dacă pozele atașate nu o sa vă convingă de cele spuse mai
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
ea și de afluenții ei. „Fluviul cu unde frumoase”, cum Îl numea Hesiod, va continua să fie slăvit de cântăreți, cu flautul și cu lira, cu verbul și cu culoarea, imortalizând În versuri, imnuri, cantate și pe pânze ipostazele de măreție ale acestei ape-rege a continentului Europa. (Din volumul „ARBORELE DE APĂ”,În pregătire pentru tipar.) (Fotografii realizate de Valentin Pițigoi) DANUBIUM NOSTRUM curge-n vecie - cântec de mamă. ea se adună, ea se destramă, din palma cerului Domnului-Sfânt este o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Cranach autentice), sus o orgă magnifică, două nave imense unde încăpeau coruri ce puteau cânta antifonic, o criptă sinistră - îmblânzită de geniul german și transformată în spațiu de concerte - și o mulțime de sculpturi, pendulând între naiv și morbid, între măreție și nebunie - de la călărețul adolescentin, despre care se presupune că este împăratul Heinrich al II-lea, la episcopul Dionisie, ce-și ține în mâini, cuviincios, propriul cap tăiat. Găsisem chiar o formulare simplă prin care să-mi exprim stupoarea cu privire la
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
și te-ai făcut craterul cu scorburi ca un Hades?" (Solitarul obiect cosmic). Natura e și ea damnată, răsfrântă într-un pastel demonizat: "Soare Viscol Umbră Gând/ Păsări Liniște Omăt/ Și natură!// în penaje noi, condurii,/ în vechi mantii, tremurând,/ Măreția morții pură.// Unde-i râul?/ Om fi-ajuns/ în infern, în paradis./ Printre labele pădurii./ (Nu mai bate! E închis.)/ Timpul fuge îndărăt,/ îndărăt și într-ascuns.// Lașități. Caricatură./ Păsări Liniște Omăt// Când mă-ntorc am să-ți arăt/ semnul serii
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
circumstanțele, căci ele te pot îmbrăca și dezbrăca după cum le este pofta. Și, bineînțeles, interesul. Două chipuri, aceiași ochi. Două priviri, același orizont. Două inimi, aceeași arteră. Sus, impunătoare, etalându-și voluntar și categoric, solent și cu bun gust bogăția, măreția, catedrala e ca o gară enormă în care călătorii așteaptă, în sunetele orgii, cuvântul preotului. Jos, într-o încăpere de la demisol, o mică oaste formată în majoritate din intelectuali români, celebrează în smerenie liturghia devenită ad-hoc, prin voința Domnului, nunta
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
concert de clopote, nu neapărat ca o sumă exactă a unor momente de reflecție tehnică, ci mai degrabă ca un proces viu, spontan de perpetuă renaștere spirituală. E ca o eliberare de forță și de durere, de patos și de măreție, de credință și de speranță. Dangătul metalului nobil parcă ne transmite acel egoism divin ce provine din maniera de a trăi total, amețitor, fără limite propriul suflet, întregul eu. Mă simt blocat, ca și cum aș fi prizonierul acestor uriașe talăngi. în jurul
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
Ierunca dixit: "Trăirea sub totalitarism ne ajută - dintr-o minimă igienă a memoriei - să îngropăm gîlceava dintre estetic și etic. Arta pură este deja o amintire retorică pînă și în Occident, unde moda înlocuiește uneori - din confort - principiile. La noi, măreția regăsită a artei se confundă așadar cu impuritatea ei. Există însă o rigoare a acestei impurități secunde". "Rigoare" care obligă la depășirea unei adeziuni doar formale la responsabilitatea revizuirilor, la efectuarea lor prin nominalizări, analize, sancțiuni pe materia cazurilor concrete
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
De aici pleacă moartea și stricăciunea noastră<footnote Cuvânt de învățătură despre căderea lui Adam..., p. 117. footnote>. Căci ce ne înfățișează oare starea și ființa noastră pământească? Ne înfățișează o înlănțuire de contraziceri din cele mai ciudate și jalnice: măreție extremă cu înjosire extremă, puțin bine cu mare rău, vădite însușiri ale fiecăruia și ale tuturora pentru fericire cu necontenite lipsuri și lacrimi. Pe de o parte, omul este o ființă asemănătoare cu Dumnezeu, Stăpânul și Poruncitorul firesc al pământului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
omenirea în pofida păcatelor ei și golindu-se pe Sine pentru a ameliora starea umanității. Prin urmare, acest verset, departe de a-și asuma presupuneri negative și învechite despre întunecime, utilizează categoriile rasiale date ale narațiunii pentru a ilustra și preamări măreția iubirii lui Dumnezeu. El transformă ceea ce ar putea fi, justificat, perceput ca relicvă a unui bigotism antic într-o odă adusă iubirii lui Dumnezeu pentru sufletele pierdute. Astfel, Sfântul Grigorie trece de la conotațiile negative asociate cu pielea neagră la realitatea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
că se ascunde în invizibilitatea naturii Sale<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a XI-a, P. G. XLIV, col. 1001BC. footnote>. Întunericul sau noaptea dumnezeiască se raportează, cum spune el deseori, pe de o parte, la măreția dumnezeiască iar pe de altă parte la neputința sufletului de a cunoaște ceea ce este Dumnezeu în ființa Sa, iar Dionisie Areopagitul îl va tâlcui, mai târziu, ca o revărsare abundentă de lumină. Chiar făcând abstracție de precizările ce au fost
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
and the Immanent Infinite of Gregory of Nyssa, From, Presence and Thought An Essay on the Religious Philosophy of Gregory of Nyssa, tr. Mark Sebanc, Ignatius Press, San Francisco, 1995, p. 37-39. footnote>, cu care creatura încearcă să se reunească: „ ... măreția firii dumnezeiești nu e hotărnicită de nici o margine și nu e vreun hotar în cunoașterea celor cercetate, la care ar trebui să se oprească din mersul înainte cel ce urmărește cele înalte; ci că cel ce aleargă, printr-o înțelegere
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
este expusă în opera De anima et resurrectione a Sfântului Grigorie: „Astfel este participarea (μετουσία) la bunătățile divine, care face mai mare și mai capabil (δεχτιχότερον) pe cel în care ele se realizează, aducând o creștere a forței și a măreției celui care o primește, astfel încât cel hrănit crește și nu contenește nicicând să crească. Izvorul bunurilor carnală (de aici și traducerea lui Behr de care ne-am ocupat mai spre sfârșitul acestui capitol), dar și în sensul pozitiv al dorinței
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
XII, în P. G. XLIV, col. 1036A; PSB, vol. 29, p. 284. footnote>. Putem sublinia, bazându-ne pe cuvintele Sfântului Grigorie al Nyssei, care, cu alți termeni și într-un mod mai concis, explică acest neîncetat progres duhovnicesc, precizând că „măreția firii dumnezeiești nu e hotărnicită de nici o margine și că nu e vreun hotar al cunoașterii în înțelegerea celor cercetate, după care ar trebui să se oprească din mersul înainte cel ce urmărește cele înalte, ci că cel ce aleargă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
China etc. etc., evenimente care devin, cumva, spectacole cvasificționale, pîndite de riscul pierderii substanței lor reale și al deposedării de dramatism, filmele prezentate își păstrează pînă la capăt statutul lor artistic. Ele reconstruiesc lumea preluîndu-i mesajele, redefinesc omul dezvăluindu-i măreția sau dezvăluindu-i stocul de animalitate, rediscută statutul imaginii, al limbajului, al tehnologiei etc., simultan cu recuperarea anvelopei metafizice a existenței și cu rediscutarea orizontului nostru simbolic. Iar faptul că, pentru o noapte, laboratorul acestei noi formule de cercetare și
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
descalifica orice tentativă a vecinătății. Mircea Bochiș a mai acordat două burse în culori Talens, una tot Paulei Ribariu, iar cea de-a doua Adrianei Butaru. Participarea ieșită din comun a fost dublată de două gesturi, unice prin generozitatea și măreția cu care Paula Ribariu și-a acompaniat prezența la Salon: cedarea premiului unui tînăr artist, în speță Danielei Chirion, și donația către Muzeul Florean a întregului ansamblu de lucrări. Dar cine este Paula Ribariu, s-ar putea întreba cineva mai
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
apocaliptic: ...Și dacă-i hotărât din vecie Patria să cază fără vină! Aceeași soartă ș-a noastră fie, Un mormânt ne-astupe ș-o țărână Vrăjmașului alta nu-i rămână Decât pământul și slava română! Te și rușinezi de atâta măreție; de virtutea propusă de marele umanist transilvan... Astfel de lucruri însă au fost aievea, și vor mai fi, în paradoxala țărișoară, cât timp autorii ei, făcând să râză lumea, știu să se oprească la timp din râsul lor și să
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
unele foarte violente - se revarsă în torente, copleșind cititorul, poezia lui Radu R. Șerban este una a întrebărilor fundamentale privind locul și rostul Eu-lui poetic în construcția proteică, atotcuprinzătoare și uneori contradictorie a Universului. Sinele față cu lumea, uimirea în fața măreției (chiar și în rău) Universului, căutarea propriei identități într-o lume agitată, în continuă transformare, sunt principalele obsesii ale poetului. Iar pentru a afla răspunsuri se raportează la înțelepciunea lumii vii, la faptele și lucrurile pe care le vede în jurul
Sinele si lumea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10114_a_11439]
-
heruvimi și purtat pe drumul de urcuș ce duce în slava Cerului. Mormântul din satul Ghetsimani este acum gol, și încă în murmurul rugăciunilor Apostolilor, a sfintei prohodiri, racla Maicii calcă drumul slavei, iar ea, ca o Împărăteasă, gustă din măreția Fiului ei. *** Hramurile Bisericilor Ortodoxe din Banat La praznicul Adormirii Maicii Domnului foarte multe biserici ortodoxe române din Banat își sărbătoresc hramul. În județul Timiș, în 15 august, au loc hramuri ale bisericilor din localitățile: Ciacova, Denta, Ferendia, Liebling, Percosova
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]
-
Evenimentul este realizat cu susținerea Primăriei Timișoara și se va petrece în Piața Victoriei. „Trebuie spus că nici unul dintre organizatori nu dorește beneficii financiare de la acest eveniment, implicarea este benevolă, în ideea de a întâmpina, într-un mod deosebit, spectaculos, măreția Învierii. Vor avea loc proiecții pe fațada Operei, jocuri de lumini, iar eu voi interpreta live câteva dintre cele mai frumoase compoziții ale mele“, ne-a precizat dl Gheorghe Iovu, ale cărui creații sunt renumite în întreaga lume pentru efectele
Agenda2004-14-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282253_a_283582]
-
Ionel Feraru (contrabas). Biletele, cu tarif maximal de 250 000 de lei, s-au pus în vânzare la Agenția Operei Române Timișoara, deschisă zilnic între orele 10-13 și 17-19. Până în India și înapoi l O aventură în imagini și cuvinte Măreția Munților Himalaya, frumoasele plaje din Goa, misterul deșertului din Rajahstan sau junglele din Kerala - toate vor putea fi văzute și, negreșit, admirate în cadrul evenimentului ce se va desfășura joi, 6 mai, începând cu ora 18, în incinta Centrului pentru Tineret
Agenda2004-18-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282361_a_283690]
-
Gutierre de Sotomayor, iar mai târziu a trecut în posesia caselor de Benavente și, apoi, Osuna. Exteriorul fortăreței este păstrat intact aproape în întregime și în prezent, dar din structura interioară nu a mai rămas nimic care să amintească de măreția lui de altădată. Castelul-palat Alhambra din Granada a fost tot o reședință a regilor Spaniei, încă din secolul al XI-lea, cea mai veche clădire care a mai supraviețuit vicisitudinilor vremii fiind Alcazaba, o fortăreață construită în secolul al XIII
Agenda2004-17-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282353_a_283682]
-
de Azur ocupă un loc important printre primele cinci cele mai vizitate destinații din întreaga lume. Oare de ce este atât de apreciată Nisa, de exemplu? Să fie oare climatul blând, subtropical? Sau diversitatea peisajului și bogăția florală? Ori frumusețea și măreția Mării Mediterane? Probabil toate acestea la un loc, plus un pic de istorie. Trebuie luată în considerare continua dezvoltare a infrastructurii, Nisa fiind cel de-al doilea oraș vizitat de turiști din Franța, după Paris. Un alt motiv care atrage
Agenda2004-32-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282748_a_284077]