235 matches
-
creștin. Buletinul Bisericii Române Unite și Chemarea, cu apariție săptămînală, editată de N.S. Govora, și România. Foaie românească independentă, care anunță În 1951 că aici și-a Început activitatea editura „Cartea Pribegiei”. La Rio de Janeiro apărea În șir de mărgărite. Literatură, Folclor, Artă, Știință, Critică. Publicație trimestrială, editată de Cercul cultural „Andrei Mureșanu”, Înființat din inițiativa lui Ștefan Baciu și Faust Brădescu, iar la Sao Paolo, Căminul. La Sttugart apărea Orizonturi, În timp ce la München erau editate Cuvîntul studențimii. Organ al
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ÎNȘIR’TE MĂRGĂRITE, periodic apărut la Rio de Janeiro, în Brazilia, din ianuarie-martie 1951 până în 1960, imprimat prin mimeografiere și având subtitlul „Literatură. Folclor. Artă. Știință. Critică”. Buletin trimestrial al Cercului cultural „Andrei Mureșanu”, revista are ca redactor pe I.G. Dimitriu. Un cuvânt
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
București, 1977; Moara lui Elisei, Iași, 1979; Prietena mea Cateluța, București, 1979; În norii ce vin și se duc..., București, 1980; La „Valsul dimineții”, București, 1981; Poiana de argint, București, 1982; Pânzele mamei, București, 1984; Nălucile nopții, București, 1985; Pădurea Mărgăritei, București, 1987; Călătorii, București, 1988. Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1971), 280-281; Grigore Mureșan, „Moara lui Elisei”, CNT, 1980, 22; Radu G. Țeposu, „În norii ce vin și se duc...”, RL, 1981, 16; Haralambie Țugui, „Pânzele mamei”, CRC, 1985, 2
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
Herbert (1978), „Protosocialisme et capitalisme avancé”, Leș Temps Modernes, 4. Markova, Julia (2000), L’institutionnalisation de la sociologie soviétique et să reconversion en sociologie russe dans leș années 1990, teza de dizertație sub coordonarea lui Rémi Lenoir, septembre, EHESS, Paris. Mathiopoulos, Mărgărita (1994), Rendez-vous mit der DDR, Politische Mythen und ihre Aufklärung, Econ Taschenbuch, Berlin. Mayer, Hans (1993), La tour de Babel: Souvenirs d’une République démocratique allemande, PUF, Paris. Mayer, Karl Ulrich (1994), „Vereinigung soziologisch: Die soziale Ordnung der DDR und
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
200-229, capitolul „Dieter Klein: Sozialist mit menschlichem Anlitz”). Cf. biografia fratelui său, André Brie. Un Intreg capitol consacrat familiei Brie Îl puteți găsi În Mathipoulos (1994, pp. 116-161, „Die Bries: Aus dem Leben einer DDR Familie”). Precum cele ale lui Mărgărita Mathiopoulos (1994). Disting aici Între „școlile de partid”, ținînd de comitetele centrale (sau de administrația locală/județeană) de partid și școlile superioare de stat care pregăteau cadrele de conducere pentru sectoarele centrale ale puterii politice (armata, poliție, economie). Este ceea ce
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de la numărul 10-11/1927 e menționată ca fondatoare Adela Xenopol. Inițial are titlul „Revista scriitoarei” și subtitlul „Literatură - artă - chestiuni sociale”. De la numărul 1/1929 titlul se schimbă, iar din comitetul de conducere al R.s. și s.r. fac parte Mărgărita Miller-Verghy, Hortensia Papadat- Bengescu, Aida Vrioni, Claudia Millian, Ticu Archip, Liviu Rebreanu, Ion P. Peretz, Ion Pillat, Adrian Maniu. Ulterior comitetul își va schimba periodic alcătuirea, cuprinzându-i și pe I.A. Bassarabescu, Nichifor Crainic, N. Crevedia, Radu Gyr, Agatha
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
întâia noapte de război. Tot cu fragmente de roman mai contribuie Liviu Rebreanu, Panait Istrati, Cezar Petrescu, Tudor Teodorescu-Braniște, F. Aderca, Dan Petrașincu, Martha Bibescu, Elena Riegler. Mai sunt găzduite povestiri, nuvele și schițe de I. A. Bassarabescu, Sofia Nădejde, Mărgărita Miller-Verghy (serialul Umbre pe ecran. Nuvelă în ritm de film, 1933-1934), Lucia Demetrius, Ioana Postelnicu, memorialistică de E. Lovinescu și Regina Maria (cultivată insistent, dedicându-i-se numere speciale), proză poematică de G. Bacovia (Târziu, Divagări utile). Spre deosebire de alte periodice
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
cele mai active sunt Aida Vrioni și Agatha Grigorescu-Bacovia, care dau nu numai o serie de medalioane critice dedicate unor scriitoare, ci și comentarii și însemnări pentru „Cronica literară”, rubrică la care mai participă în anumite intervale și Teodor Scarlat, Mărgărita Miller-Verghy, Șerban Voinea, Mihail Ilovici. Un important colaborator este E. Lovinescu, care semnează un eseu intitulat Emoția estetică (1-2/1938), un portret al Mărgăritei Miller-Verghy, un articol despre tălmăcirea sa din Homer (Limba „Odiseiei” mele), precum și mici texte de apreciere
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
și însemnări pentru „Cronica literară”, rubrică la care mai participă în anumite intervale și Teodor Scarlat, Mărgărita Miller-Verghy, Șerban Voinea, Mihail Ilovici. Un important colaborator este E. Lovinescu, care semnează un eseu intitulat Emoția estetică (1-2/1938), un portret al Mărgăritei Miller-Verghy, un articol despre tălmăcirea sa din Homer (Limba „Odiseiei” mele), precum și mici texte de apreciere a revistei, cu prilejul diverselor aniversări. Traducerile, destul de variate, merg de la poezia clasică chineză și japoneză (în versiunea lui Al. T. Stamatiad) până la lirica
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
în această direcție, iar D.V. Barnoschi, folosind de data aceasta pseudonimul C.S. Bihorean, oferă câteva sugestii prilejuite de o serie de lecturi franceze proaspete. Literatura propriu-zisă este reprezentată de un fragment din romanul Crowned Queens al reginei Maria, în traducerea Mărgăritei Miller-Verghy, și de un fragment de proză semnat de N.M. Condiescu, Zephir, în transpunerea lui Léon Thévenin. Lista traducerilor continuă cu un fragment din feeria Cocoșul negru de Victor Eftimiu (Mensonge), în versiunea lui Léon Main, cu un sonet al
RONSARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289367_a_290696]
-
Léon Thévenin. Lista traducerilor continuă cu un fragment din feeria Cocoșul negru de Victor Eftimiu (Mensonge), în versiunea lui Léon Main, cu un sonet al lui Eminescu (À l’heure où tout se tait, et même la pensée), tălmăcit de Mărgărita Miller-Verghy, și o poezie (Dans le bruit du temps) a lui Al.A. Philippide. Francis Lebrun oferă versiunea franceză a baladei Gruia, luată din colecția de poezii populare a lui G. Dem. Theodorescu, iar Anton Balotă scrie despre istoricul N.
RONSARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289367_a_290696]
-
apărut în limbile rusă, ucraineană, georgiană, estoniană, armeană, turcă ș.a. SCRIERI: Bat gândurile, Chișinău, 1965; Mozaic, Chișinău, 1967; Cântecul tău, Djalil, Chișinău, 1968; Balada stropului de soare, Chișinău, 1969; Vin negru, Chișinău, 1969; Amnar și cremene, Chișinău, 1971; Înșiră-te mărgărite, Chișinău, 1972; Pământul patriei, Chișinău, 1974; Veveriță-Riță, Chișinău, 1974; Leagănul cel verde, Chișinău, 1976; Imnuri în inimi, Chișinău, 1977; Darul vieții, Chișinău, 1978; Cu tine, țară de mesteceni, Chișinău, 1979; Flori albe, flori roșii, Chișinău, 1981; Veșnică ardere, Chișinău, 1982
ROSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
evocă pe rând copilăria, anii de liceu și facultate, experiența de profesoară, amintirile ducând până la anul 1945. Conturează portrete convingătoare ale profesorilor I. M. Rașcu, Mihail Dragomirescu, acesta din urmă considerat „părinte literar”, relatează momente din relația de colaborare cu Mărgărita Miller-Verghi, coautoare a antologiei Evoluția scrisului feminin în România (1935). Pe când era la Sibiu, în 1940, participă la Cercul studențesc „Octavian Goga”, condus de Lucian Blaga. Atrasă de puternica personalitate a poetului, se detașează ulterior de el, ajungând să producă
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
1930; Nemesis, București, 1936; De ziua mamei, Sibiu, 1943; Cântecul spiralelor, pref. Dumitru Micu, București, 1969; Omul din vis, București, 1973; ...Din umbra umbrelor, București, 1981. Antologii: Evoluția scrisului feminin în România, pref. E. Lovinescu, București, 1935 (în colaborare cu Mărgărita Miller-Verghi). Ediții: Alice Călugăru, Versuri, introd. Dumitru Micu, București, 1968. Traduceri: Emil Gârleanu, Der Nussbaum. Welt der Wortlosen, București, 1974. Repere bibliografice: M. Gr., H. H., Spleen feminin, DMN, 1931, 8 694; Erastia Peretz, Literatura feminină, CL, 1935, 6-8; Pompiliu
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
parabola fantasmatică, „pirandellismul animalier” (Ion Vartic). După o adevărată năvală editorială cu cărți pentru copii în anii ’50 (Ghiduș Arcăduș, 1953, Cutia de sticlă, 1957, Șmecherul în paradis, 1957, Băiețașul din stele, 1958 ș.a.), multe apărute în colecția „Înșir’te mărgărite. Cartea școlarilor mici”, unele traduse în germană și maghiară, îmbinând sfaturi utile cu moralizarea specifică anilor de avânt stalinisto-dejist, L. ajunge la „pădurea de povești și fabule” din Biblioteca fantastică (1976; Premiul Uniunii Scriitorilor), proză influențată de literatura lui Borges
LARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]
-
importante: se desparte de Anina Rădulescu-Pogoneanu, iar în aprilie 1930 se căsătorește religios cu Margareta Ioana Nicolescu, profesoară de franceză și filosofie la un liceu din Capitală; vor avea două fiice: Elena Alexandra (Sandra), născută în 1931, și Ioana Maria Mărgărita (Măriuca), venită pe lume în 1933. Ajunge funcționar la Ministerul de Finanțe (1930), în această calitate participând la alcătuirea bugetului de stat și, în acest răstimp, ține conferințe (Logos și Eros în metafizica creștină), participă la al șaselea program sociologic
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
după un an familia a fost încunoștiințată de sfârșitul lui. În 1983 revista „Caiete critice” reproduce integral, pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, studiul Dimensiunea românească a existenței, iar în 1979 C. Noica scrie, la solicitarea Mărgăritei Vulcănescu, amintiri despre V., tipărite în „Almanahul literar” al Asociației Scriitorilor din București și reluate după 1990. Emil Cioran afirmă undeva despre V. că „extraordinara lui vitalitate transfigura și problemele, și peisajele”. Este limpede că V., așa cum va spune mai
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
în această lume ce nu s-a desprins de primitivitate. Și tot astfel vrăjmășiile, ducând la năprasnice întâmplări. SCRIERI: Biserica nouă, Craiova, 1930; Statuia care arde, București, 1934; Tunda, București, 1940. Repere bibliografice: I. Peltz, Maura Prigor, „Zodiac”, 1930, 1-2; Mărgărita Miller-Verghi, „Biserica nouă”, RVS, 1930, 8-10; M. D. [Mircea Damian], Femeile între ele, FCL, 1930, 883; D. N. [Dinu Nicodin], „Statuia care arde”, ȚA, 1934, 566; Dinu Roco, „Statuia care arde”, „Epoca”, 1934, 1569; Al. Robot, „Statuia care arde”, RP
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
Camil Baltazar de nuveliștii sovietici, Radu Cioculescu tălmăcește pagini din Elisabeta Bibescu, iar Horia Stanca și Victor Bănciulescu se opresc la E.A. Poe, în vreme ce T. Andrei traduce Zidul de Jean-Paul Sartre. În numărul 14/1944 pot fi parcurse Amintiri de Mărgărita Miller-Verghy. Alți colaboratori: I. Valerian, Ovidiu Constantinescu. D.B.
REVISTA FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289209_a_290538]
-
Nuvele germane moderne. Directorul publicației se află în centrul unui număr omagial; un număr special i se consacră și lui Carmen Sylva, la două decenii de la trecerea în neființă, despre regina-poetă exprimându-și impresiile Elena Perticari, Irina Procopiu, Otilia Oteteleșanu, Mărgărita Miller-Verghy, Aida Vrioni, Alfred Klug, iar în numărul următor - Octavian Goga. D.B.
REVISTA GERMANISTILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289215_a_290544]
-
ADV, 1930, 14 386; Constantinescu, Scrieri, IV, 248-274, VI, 199; Călinescu, Cronici, I, 259, 308-311, II, 188-193; Șuluțiu, Scriitori, 284-296, 369-378; Boz, Cartea, 87-99; Sebastian, Eseuri, 384-398; Sebastian, Jurnal, 381-387, 511-513; G. M. Zamfirescu, Mărturisiri în contemporaneitate, București, 1938, 196-206; Mărgărita Miller-Verghy, „Danton”, RVS, 1932, 1-2; Călinescu, Ulysse, 88, 112-116, 150-154; Șerban Cioculescu, „Transcendentalia”, ADV, 1932, 14 796; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 106-117; Eugen Jebeleanu, „Patul lui Procust”. Domnul Camil Petrescu despre noul său roman și despre altele, „România
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Dimitrie Gusti, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Biberi), dar și franceze (Henry de Montherlant, Julien Benda). Și alte rubrici au, prin semnatarii lor și prin spațiul acordat, o ținută remarcabilă. De cronică dramatică se ocupă asiduu E. Cernătescu și, sporadic, Al. Tzigara-Samurcaș, Mărgărita Miller-Verghy, C.T. Bobeș, Ana Maria Tudury. Cronică muzicală, frecvență, îi revine Cellei Delavrancea și - în ultima perioadă - lui Mihail Andricu, iar Mihail Toneghin, I. Iliu și (începând din 1940) Ionel Jianu acoperă cronică plastică, în vreme ce Alexandru Vianu semnează cronică ideilor
MOMENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288232_a_289561]
-
șase de balade și cântece, printre care Miorița, Constantin Brâncoveanu, Toma Alimoș, Codreanu, Soarele și Luna, Mănăstirea Argeșului, Ștefăniță Vodă, Mihu Cobilu, Holera, Vidra, Blestemul, Kira, Movila lui Burcel, Fata cadiului, Cântec popular, Biserica din Podoleni și poemul Înșiră-te mărgărite. A inclus în volum și poezii ale lui C. Conachi (Omule, ființă slabă), Gh. Sion (Limba românească), D. Bolintineanu (Cântec din exil), C. Negri (Cântec popular), G. Crețeanu (La junimea română), C. Negruzzi (Eu sunt român). Evidențiind caracterul net popular
KOTZEBUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
București, 1986. Ediții: Barbu Delavrancea, Opere, I-X, introd. edit., București, 1965-1979, Discursuri parlamentare, îngr. edit., Bucureșți, 1999; Gh. Nicola Stoian Ogrineanu, Cronica de la Bechet. De neamul Ogrinenilor, Cluj-Napoca, 1974; Horia Lazăr, Jurnal de front, pref. edit., București, 1980. Traduceri: Mărgărita Miller-Verghy, Blandina, îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 1980. Repere bibliografice: Stelian Segarcea, „Barbu Delavrancea”, „Drapelul” (Arad), 1940, 25; Șerban Cioculescu, Finis coronat opus, RL, 1979, 51; Mihai Ungheanu, Delavrancea, LCF, 1986, 35; Cella Delavrancea, Dintr-un secol de viață, îngr
MILICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288141_a_289470]
-
, Mărgărita (1.I.1865, Iași - 31.XII.1953, București), prozatoare, autoare dramatică și traducătoare. Este fiica Elenei Miller-Verghy, profesoară și pedagog de vocație, care va conduce un pension la București, și a profesorului ieșean Gheorghe Miller. Tatăl moare subit, când viitoarea
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]