235 matches
-
Sybille de Brandenburg-Bayreuth. La fire a semănat cu tatăl său. Au împărtășit aceeași plăcere față de muzică italiană și teatru. În 1685, la vârsta de 38 de ani, Johann George al III-lea a întâlnit-o pe cântăreață venețiana de operă Mărgărita Salicola cu care a început o relație; el a adus-o la Dresda (nu numai pentru a lucra ci și ca metresa oficială). Ea a început o eră nouă pentru Opera din Saxonia, care înainte a fost dominată de "castrați
Johann Georg al III-lea, Elector de Saxonia () [Corola-website/Science/332696_a_334025]
-
a regelui Frederic al III-lea al Danemarcei. Trei ani mai tarziu, Johann Georg și Ana Sofia s-au căsătorit la 9 octombrie 1666. Împreună au avut doi copii: Johann Georg a avut un fiu nelegitim și cu metresa să, Mărgărita Salicola:
Johann Georg al III-lea, Elector de Saxonia () [Corola-website/Science/332696_a_334025]
-
coaliției, Partidul Comunist (PCE) și a facțiunii condusă de Llamazares. Acesta a participat la alegerile primare între octombrie și noiembrie 2007. Aceste alegeri interne au fost contestate de către Gaspar Llamazares, apoi de Coordonatorul General al Uniunii de Stânga și de Mărgărita Sanz, Secretarul General al Partidului Comunist al Valenciei-federația valenciana a Partidului Comunist al Spaniei (PCE). Pe 14 noiembrie, Llamazares a fost declarat câștigător, învingându-l pe rivalul său cu o marjă largă. După aceea, trei membri ai Partidului Comunist, care
Alegeri legislative în Spania, 2008 () [Corola-website/Science/337162_a_338491]
-
Luisa Maria Tereza de Bourbon-Artois. Carlos și Margherita au avut cinci copii: Carlos a organizat și a condus al treilea război carlist. Între 1872 și 1876 a condus o mare parte din Spania peninsulara. În ianuarie 1893 soția lui Carlos, Mărgărita, a murit. Anul următor a decis să se recăsătorească. A consultat-o pe mama sa care i-a sugerat pe Prințesa Theresia de Liechtenstein (fiica Prințului Alfred de Liechtenstein) și Berthe de Rohan (fiica lui Arthur de Rohan). După ce s-
Carlos, Duce de Madrid () [Corola-website/Science/322770_a_324099]
-
Mihailovna Beilina, Etar Christoskov, Robesrt Soetens, Liana Isakadze, Yuriko Kuronuma, Cornelia Vasile, Ivan Straus, Ștefan Ruha, Ernest Fischer, Tamâș Vesmas, Valentin Gheorghiu, Corneliu Gheorghiu, Mîndru Katz, Alexandru Demetriad, Maria Cardaș, Dorina Popovici, Magda Nicolau, Grețe Miletineanu, Lidia Cristian, Aurelia Cionca, Mărgărita Fedorova, Gheorghe Halmos, Herald Enghiurliu, Ferenc Rados, Amadeus Webersinke, Dan Mizrahy, Gorgeta Ștefănescu Barnea, Dan Grigore, Sofia Cosma, Nicolae Brânduș, Annerose Schmit, Gabor Gabos, Toma Schwarz, Gabriel Amiraș, Sebastian Benda, Regina Smendzianka, Albert Guttman, Maria Fotino, Ilinca Dumitrecu, Liana Șerbescu
Nicolae Brânzeu () [Corola-website/Science/310954_a_312283]
-
(n. 7 ianuarie 1980 în Omsk) este o actriță germană originară din Rusia. După Reunificarea Germaniei, Mărgărita vine în 1992 împreună cu părinții în Germania. În Berlin studiază dramaturgia. Între anii 2003-2004 joacă în filmul "Idiotul", iar în 2004 în "Podpolje" sub regia lui Martin Wuttke. În același an joacă rolul unei refugiate din Ucraina în filmul "Grănicerul
Margarita Breitkreiz () [Corola-website/Science/319790_a_321119]
-
a început educația elementară la palatul Belgrad. În perioada 1937-1941 a urmat școală Sandroyd în Cobham, Anglia, apoi școală Oundle în perioada 1941-1946 și Clare College, Cambridge în 1946-1947. La 5 iunie 1957, la Salem, s-a căsătorit cu Prințesa Mărgărita de Baden. Tomislav și Mărgărita au divorțat în 1981. Ei au avut doi copii: La 16 octombrie 1982, s-a căsătorit cu Linda Mary Bonney (n. 1949, Londra), cu care a avut doi fii:
Prințul Tomislav al Iugoslaviei () [Corola-website/Science/328455_a_329784]
-
palatul Belgrad. În perioada 1937-1941 a urmat școală Sandroyd în Cobham, Anglia, apoi școală Oundle în perioada 1941-1946 și Clare College, Cambridge în 1946-1947. La 5 iunie 1957, la Salem, s-a căsătorit cu Prințesa Mărgărita de Baden. Tomislav și Mărgărita au divorțat în 1981. Ei au avut doi copii: La 16 octombrie 1982, s-a căsătorit cu Linda Mary Bonney (n. 1949, Londra), cu care a avut doi fii:
Prințul Tomislav al Iugoslaviei () [Corola-website/Science/328455_a_329784]
-
și a Prințesei Alice de Battenberg. S-a născut în Grecia în insula Corfu. Theodora a fost sora Prințului Filip, Duce de Edinburgh, soțul reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit. De asemenea, ea a avut trei surori: Prințesa Mărgărita, Prințesa Cecilie și Prințesa Sofia. Theodora s-a căsătorit cu Berthold, Margraf de Baden la 17 august 1931 la Neues Schloß, Baden-Baden, Germania. Ei au avut trei copii. Theodora a murit la 16 octombrie 1969 la Büdingen, Germania, supraviețuind soțului
Prințesa Theodora a Greciei și Danemarcei (1906–1969) () [Corola-website/Science/327983_a_329312]
-
de Austria), la mănăstirea regală El Escorial. Maria a fost fiica regelui Filip al IV-lea al Spaniei și a Elisabeta a Franței. Deci María Teresa a avut sângele combinat al regelui Filip al III-lea al Spaniei și a Mărgăritei de Austria, de partea tatălui ei, și al regelui Henric al IV-lea al Franței și a Mariei de Medici, de partea mamei sale. La rândul său, Filip al III-lea a fost fiul lui Filip al II-lea al
Descendenții regelui Ludovic al XIV-lea () [Corola-website/Science/330161_a_331490]
-
a luat de la Dresda la Romă. În 1749 a fost numit primul pictor al prințului Frederick Augustus, elector al Saxoniei, dar acest lucru nu-l împiedica să continue să-și petreacă majoritatea timpului la Romă. Acolo s-a căsătorit cu Mărgărita Guazzi, care i-a pozat că model în 1748. S-a convertit la catolicism, iar în 1754 a devenit director al școlii de pictură a Vaticanului. Pictură să în frescă "Parnassus" de la Villa Albani i-a creat o reputație de
Anton Raphael Mengs () [Corola-website/Science/336228_a_337557]
-
cunoscute menționam următoarele: Soțul din "Care-s sălbaticii?" de Iulian Filip; El din "SRL Moldovanul" de Nicolae Esinencu; Ursu din "Ciuleandra" de Liviu Rebreanu; Revoluționarul ÎI din "Jertfe patriotice" după Ion Luca Caragiale și Vasile Alecsandri; Azazello din "Maestrul și Mărgărita" de Mihail Bulgakov; Tache Farfuridi din "O scrisoare pierdută" și Ipistatul din "D’ale Carnavalului" de Ion Luca Caragiale; Crooks din "Oameni și șoareci" de John Steinbeck; Patronul din "Salvați America!" de Dumitru Crudu; Domnul Cosciug din "Maimuță în baie
Sergiu Finiti () [Corola-website/Science/312717_a_314046]
-
triburi native rămase din perioada coloniala spaniolă. Rezervatia lor se află în nordul Alajuelei, la o oră la nord de La Fortuna la Sân Rafael de Guatuso. Există trei sate Maleku în apropiere de Guatuso: Palenque Sol, Palenque Tonjibe și Palenque Mărgărita, unde locuitorii subzista în mare parte din economia turistică. Există mai multe centre de învătământ de nivel superior în provincie. Cea mai cunoscută este Universidad Técnica Nacional de Costă Rica (UTN) (Universitatea Tehnică din Costă Rica). UTN a fost înființată
Provincia Alajuela () [Corola-website/Science/336312_a_337641]
-
Mănăstirii Văratec, unde se păstrează toate manuscrisele, scrisorile, iconografia și cărțile maicii Irina Lecca, care a fost apreciată de înalți ierarhi, scriitori și cărturari români și străini. 6. Ecaterina Săndulescu (1904-1988), poetă, prozatoare și memorialistă. A publicat, în colaborare cu Mărgărita Miller-Verghy, Evoluția scrisului feminin în România. [Prefață de E. Lovinescu]. București, „Bucovina”, 1935, 496 pagini + Erată, în care Irina Lecca nu a fost inclusă.
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
Bistriței. Ceva mai târziu trebuie să fie pomelnicul pictat de pe același perete, unde, în dreptul celor morți, apar numele: "„morți: Badea, Costandina, Floaria, Gheorghie, Costandin, Măria, Costandin, Ioan, Grigorie, Stanca, Costandin; Mihai erodiacon, Păuna erodiaconeasa, Gheorghie ereu, Ioan, Gheorghie, Ioan, Zmăranda, Mărgărita; morți: Matei ereu, Bucura erița, Dumitru, Stanca erița.”". Acest pomelnic nedatat este dublat și de un pomelnic alăturat al ctitorilor vii, aproape în întregime șters, și care trebuie să fi surprins momentul pictării iconostaslui: "„Ivan ereu, Dumitrana ereița, ... Dobrița ereița
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
La gurile râului Orinoco a coborât puțin pe uscat. În jurnalul sau de bord a scris că a găsit o „"Lume Nouă"” necunoscută încă europenilor. Columb a ridicat ancoră din nou, întâlnind și alte insule noi printre care și insula Mărgărita după care și-a îndreptat cursul spre insula Hispaniola. Ajungând în Sânto Domingo (31 august), Columb a găsit o parte din colonie revoltându-se împotriva fratelui său. A anihilat rebelii și și-a intensificat eforturile, insă inutil după cum s-a
Cristofor Columb () [Corola-website/Science/298301_a_299630]
-
evocă pe rând copilăria, anii de liceu și facultate, experiența de profesoară, amintirile ducând până la anul 1945. Conturează portrete convingătoare ale profesorilor I. M. Rașcu, Mihail Dragomirescu, acesta din urmă considerat „părinte literar”, relatează momente din relația de colaborare cu Mărgărita Miller-Verghi, coautoare a antologiei Evoluția scrisului feminin în România (1935). Pe când era la Sibiu, în 1940, participă la Cercul studențesc „Octavian Goga”, condus de Lucian Blaga. Atrasă de puternica personalitate a poetului, se detașează ulterior de el, ajungând să producă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
1930; Nemesis, București, 1936; De ziua mamei, Sibiu, 1943; Cântecul spiralelor, pref. Dumitru Micu, București, 1969; Omul din vis, București, 1973; ...Din umbra umbrelor, București, 1981. Antologii: Evoluția scrisului feminin în România, pref. E. Lovinescu, București, 1935 (în colaborare cu Mărgărita Miller-Verghi). Ediții: Alice Călugăru, Versuri, introd. Dumitru Micu, București, 1968. Traduceri: Emil Gârleanu, Der Nussbaum. Welt der Wortlosen, București, 1974. Repere bibliografice: M. Gr., H. H., Spleen feminin, DMN, 1931, 8 694; Erastia Peretz, Literatura feminină, CL, 1935, 6-8; Pompiliu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
broșura Tuberculoza; duminică, 14 august (sală plină), este reprezentată piesa Ovidiu Șicană, în care joacă tineri din sat, se recită versuri, se discută programul Căminului; luni 29 august (sala plină) se citește povestirea Dănilă Prepeleac și basmul versificat Înșir’te, Mărgărite, se joacă piesa Legământ, se discută despre rosturile bibliotecii; duminică, 4 septembrie (iarăși sală plină), se citesc bucăți de lectură în legătură cu beția, profesorul V. Arnăutu vorbește despre „Alcoolism” și explică cele 20 tablouri proiectate pe pânză, în legătură cu „beția și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o domniță/ În verde strai ca frunzele de viță./ Purta-n rezil de aur păru-i moale/ și o cunună dalbă de petale/ Deasupra sa; mă juruiesc curat/ Pe-o lume că părea de-adevărat/ Aidoma la chip c-o mărgărită/ Jur împrejur cu alb chenăruită./ Era cununa de mărgăritar/ Din orient, dintr-unul singur, rar;/ și astfel verdele și aurul/ Deasupra, cu alb cercul dimprejur/ C-o mărgărită semăna, frumoasă./ [...] Femeie preafrumoasă, suflet blând,/ Urmând izvodul hronicarilor./ Căci cine multe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Pe-o lume că părea de-adevărat/ Aidoma la chip c-o mărgărită/ Jur împrejur cu alb chenăruită./ Era cununa de mărgăritar/ Din orient, dintr-unul singur, rar;/ și astfel verdele și aurul/ Deasupra, cu alb cercul dimprejur/ C-o mărgărită semăna, frumoasă./ [...] Femeie preafrumoasă, suflet blând,/ Urmând izvodul hronicarilor./ Căci cine multe-a povestire vrea,/ Să fie scurt, altmintreli e peltea.” Geoffrey Chaucer, Legenda ..., p. 204. 675 „Iar cărțile dacă s-ar da pieirii,/ Pierdută-ar fi și cheia amintirii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și accederea la o dimensiune celestă, a imaculării). Albul devine culoarea emblematică a tuturor personajelor angelice: „șiatâtea alte însușiri vădea/ Câte petale-n cercul ei de nea”681. Donna angelicata se cuvine a fi lăudată de către poet pentru eternitate: „și mărgăritei slavă-n veci să-i dai.”682 Suita lui Amor și a doamnei sale, Alceste, amintește de curțile medievale din sudul Franței, de acele tribunale, preponderent feminine, în care erau dezbătute probleme legate de conduita în dragoste. Limbajul devine, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de la numărul 10-11/1927 e menționată ca fondatoare Adela Xenopol. Inițial are titlul „Revista scriitoarei” și subtitlul „Literatură - artă - chestiuni sociale”. De la numărul 1/1929 titlul se schimbă, iar din comitetul de conducere al R.s. și s.r. fac parte Mărgărita Miller-Verghy, Hortensia Papadat- Bengescu, Aida Vrioni, Claudia Millian, Ticu Archip, Liviu Rebreanu, Ion P. Peretz, Ion Pillat, Adrian Maniu. Ulterior comitetul își va schimba periodic alcătuirea, cuprinzându-i și pe I.A. Bassarabescu, Nichifor Crainic, N. Crevedia, Radu Gyr, Agatha
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
întâia noapte de război. Tot cu fragmente de roman mai contribuie Liviu Rebreanu, Panait Istrati, Cezar Petrescu, Tudor Teodorescu-Braniște, F. Aderca, Dan Petrașincu, Martha Bibescu, Elena Riegler. Mai sunt găzduite povestiri, nuvele și schițe de I. A. Bassarabescu, Sofia Nădejde, Mărgărita Miller-Verghy (serialul Umbre pe ecran. Nuvelă în ritm de film, 1933-1934), Lucia Demetrius, Ioana Postelnicu, memorialistică de E. Lovinescu și Regina Maria (cultivată insistent, dedicându-i-se numere speciale), proză poematică de G. Bacovia (Târziu, Divagări utile). Spre deosebire de alte periodice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
cele mai active sunt Aida Vrioni și Agatha Grigorescu-Bacovia, care dau nu numai o serie de medalioane critice dedicate unor scriitoare, ci și comentarii și însemnări pentru „Cronica literară”, rubrică la care mai participă în anumite intervale și Teodor Scarlat, Mărgărita Miller-Verghy, Șerban Voinea, Mihail Ilovici. Un important colaborator este E. Lovinescu, care semnează un eseu intitulat Emoția estetică (1-2/1938), un portret al Mărgăritei Miller-Verghy, un articol despre tălmăcirea sa din Homer (Limba „Odiseiei” mele), precum și mici texte de apreciere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]