125 matches
-
bună de mâncat. Izbucni în râs, anticipând: o să te trimită la Mărgărit, cu sabia, să-i scoți datoria. N-am sabie... — Mare rahat. Te dotează Zizi. — Oricum, Mărgărit e prietenul meu... — Preten adevărat, de-adevăratelea, mânca-ne-ar pula. Restu’, Mărgărite! — Am zis că să mai iau un rând, nea Ghețule, se smiorcăie Mărgărit. — Atuncea du-te odată, mânca-ne-ai pula. Nu mă ține să mă usuc. — Cred că-mi mai trebui’ douăj’ de mii pentru un rând de încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cu un sobol gras, cu gușa cotropită de rețeaua deasă a unei bărbi de o săptămână. — Mânca-ne-ar pula pretenu’ ăsta al tău. Așa face mereu. Dacă-i merge cu noi, el crede că și cu Zizi. Ești prost, Mărgărite? Vrei să-ți ia ăla beregata cu sabia? Ie-n drept să te taie pân’ la urmă. Datoria-i datorie. Mărgărit dă din cap în ritmul intonației sobolului bătrân, subliniindu-i parcă frazele. — Așa-i, nea Ghețule, mai ales că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Fiind în Germania refuză repatrierea și își continuă studiile 3 ani la Universitatea din Erlangen( istoria artei, ziaristică, istoria muzicii).În 1954 se stabilește în Statele Unite ale Americii. Este redactor la ziarul ,,America’’( Cleveland), va colabora și la Înșir’te mărgărite’’,,,Exil’’,,Căminul’’( Brazilia), ,,Carpații’’,,Cuvântul+românesc’’(Canada),,,Libertatea’’ (S.U.A.), ,,Revista scriitorilor români’’(Germania). Are o bogată viață scriitoricească: volumul,, Povești fără Țară’’și ,,Cetăți sfărâmate’’; povestirea,, Dubla crimă de pe strada Speranței’’,poeme din ,, Catapetesme’’ sau din ciclul ,, Ultimul învins’’, ,,Magul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Pe oameni în noroi să-i tăvălească. Căci milă n-are, dar are tupeu Chiar dacă minte, nu îi pare rău Și-aceasta, dragii mei, în țara noastră Să știți că e “prostia omenească”. Orfanul Se scurg pe-obraz ca două mărgărite Lacrimi fierbinți de copilaș plăpând, Căci bietul a rămas orfan pe ulițe Și-n pieptul lui se zbate-un dor arzând. Dorea să-și mai revadă înc-odată Părinții lui, dar nu îi mai avea. Căci soarta cu el fusese nemiloasă
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
acel sunet rătăcit. Iară inima îi zice: Ce stai, draga mea, aice, Scoală-te, supune-te Valului de sunete, Ce te trage, plin de jale Colo-n rariștea din vale. Și un glas aude, pare, Ce-o chema în depărtare: " Mărgărită, Mărgărită, Cu coroană aurită, 114 {EminescuOpVI 115} Ah, din valea cea adâncă, Ca pe-o stea te zăresc încă, Ca pe o stea luminătoare Și deasupră-mi plutitoare; Glasul cornului străbate Dulcea ta singurătate; O, te pleacă plângerilor, Tu, crăiasa îngerilor
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sunet rătăcit. Iară inima îi zice: Ce stai, draga mea, aice, Scoală-te, supune-te Valului de sunete, Ce te trage, plin de jale Colo-n rariștea din vale. Și un glas aude, pare, Ce-o chema în depărtare: " Mărgărită, Mărgărită, Cu coroană aurită, 114 {EminescuOpVI 115} Ah, din valea cea adâncă, Ca pe-o stea te zăresc încă, Ca pe o stea luminătoare Și deasupră-mi plutitoare; Glasul cornului străbate Dulcea ta singurătate; O, te pleacă plângerilor, Tu, crăiasa îngerilor, Lasă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
stea luminătoare Și deasupră-mi plutitoare; Glasul cornului străbate Dulcea ta singurătate; O, te pleacă plângerilor, Tu, crăiasa îngerilor, Lasă zidurile tale Vino-n vale, vino-n vale! O, auzi sunând Pe cărare corn Căci spre tine blând Îl întorn. Mărgărită, Mărgărită, Cu coroana aurită, Glasul cornului străbate Neagra ta singurătate, Valului de sunete Draga mea, supune-te, Lasă zidurile tale, Vino-n vale, vino-n vale! " {EminescuOpVI 116} ÎNTRE NOURI ȘI-NTRE MARE Intre nouri și-ntre mare Sboară paseri călătoare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
da Imprensa” din capitala Braziliei. A publicat câteva mii de articole și cronici în ziare și reviste latino-americane. Împreună cu Faust Brădescu și I. G. Dimitriu înființează în 1951, la Rio de Janeiro, Cercul cultural „Andrei Mureșanu” și revista „Înșir’te mărgărite”. În 1960 e numit cetățean de onoare al orașului Rio de Janeiro. Din 1965 până în noiembrie 1992, a editat la Honolulu, cu mijloace proprii, caietele internaționale de poezie „Mele”. A fost căsătorit cu scriitoarea Mira Simian. A debutat în revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
și din acea struncinare: la 9 ciasuri din ziua aceea șau dat și sufletul soție me Paraschiva: cu care am vețuit piste 30 di ani. Cu lacrimi mă rog tuturor care după vremi veți ceti pi această sfîntă carte numită Mărgărit să ziceți Dumnezău so erti. Sau îngropat gioi la biserica ce veche, din Bănești a d-saie agăi Grigori Cananou". Mai alăturăm aici năstrușnica "precizare" pe care o face Augustin Z. N. Pop: "Paraschiva Iurașcu s-a prăbușit cu sanie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
CERCUL CULTURAL „ANDREI MUREȘANU”, asociație care a fost înființată la Rio de Janeiro, în 1951, de Ștefan Baciu, Faust Brădescu și I.G. Dimitriu. Într-o Înștiințare din 9 iunie 1951, publicată în revista „Înșir’te mărgărite”, se arată că scopul Cercului este difuzarea culturii și literaturii române, făcându-se totodată apel la sprijinul tuturor românilor din exil. În programul instituției sunt cuprinse următoarele deziderate: editarea periodică a revistei „Înșir’te mărgărite”; editarea unor comunicate; editarea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286169_a_287498]
-
publicată în revista „Înșir’te mărgărite”, se arată că scopul Cercului este difuzarea culturii și literaturii române, făcându-se totodată apel la sprijinul tuturor românilor din exil. În programul instituției sunt cuprinse următoarele deziderate: editarea periodică a revistei „Înșir’te mărgărite”; editarea unor comunicate; editarea de broșuri, plachete și alte lucrări ale scriitorilor români în exil; editarea de opere ale clasicilor; organizarea unui centru de librărie. În afară de „Înșir’te mărgărite” (1951-1958), Centrul a editat și revista „Exil” precum și volumul Ce nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286169_a_287498]
-
instituției sunt cuprinse următoarele deziderate: editarea periodică a revistei „Înșir’te mărgărite”; editarea unor comunicate; editarea de broșuri, plachete și alte lucrări ale scriitorilor români în exil; editarea de opere ale clasicilor; organizarea unui centru de librărie. În afară de „Înșir’te mărgărite” (1951-1958), Centrul a editat și revista „Exil” precum și volumul Ce nu trebuie să uităm, îngrijit de Șt. Baciu, în care sunt reproduse poezii, cântece, marșuri cu caracter patriotic național, „rupte din sufletul țării”, cum au consemnat revistele exilului; broșura La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286169_a_287498]
-
Uniunii Latine (Rio de Janeiro, octombrie 1951); poemul America de Raul Oltero Reiche, poem tradus de Șt. Baciu. Sunt anunțate, pentru caietele următoare, lucrări semnate de Faust Brădescu, Al. Petru Silistreanu, I.G. Dimitriu. În numărul 9 al revistei „Înșir-te mărgărite” pe 1953, fondatorii anunță însă dizolvarea cercului din cauza lipsei de membri, a dificultății legalizării, a precarității fondurilor și a imposibilității de a realiza programul anunțat cu doi ani înainte. Toată arhiva a fost sigilată pentru a fi trimisă la Biblioteca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286169_a_287498]
-
cerbului presupune "rotirea" în ambele sensuri, tocmai pentru a menține legăturile dintre vechi și nou, jocul căiuților urmează cursul lucrurilor, simbolizând roata timpului, drămuită de soare: "Frunzuliță arțăraș, / Mândru joc de călărași, / Vin pe drumul dorului / Cu voinicii satului. Frunzuliță mărgărit, / Jocul nostru s-a pornit, / Și iar verde busuioc, / Hai, căiuții, la galop. Frunză verde, foaie lată, / Hai, căiuții, roată, roată, / Numai roata roților;"155 Soarele este prezent și în descântece, ca "ajutor", dar și ca element de comparație. În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ș-o lalea Apucai pe-o potecea Singur cu mîndra mea. ” Anotimpurile anului Își au farmecul lor și fiecare revarsă bucurii izvorîte din prezența bogățiilor și frumuseților ce le poartă pe umerii lor. Primăvara, dar aducător de viață. Exemplificăm : ,, Frunză mărgărit Mă uitai la răsărit Văzui primăvara viind Și zăpada ocheșind Colțul la iarbă crescînd Și puica suspinînd. Văzui frunza ca parana Trăsăi pușca cu vergeaua Ș-apucai la deal vîlceaua Unde cîntă turtureaua Și mi-o-ngînă presureau. Una cîntă Ș-alta
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de Gheorghe Adoc. București: Editura Tineretului. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (1985). Neghiniță. București: Editura Ion Creangă. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (2001). Basme și povestiri. București: Editura Tedit FZH. Dulfu, Petru (1966). Isprăvile lui Păcală. București: Editura Tineretului. Eftimiu, Victor (1922). Înșir'te mărgărite!... Strămoșii. Rapsozii. Editura Librăriei Socec & Co. Eminescu, Mihai (1943). Poezii. București: Editura Națională Gh. Mecu. Eminescu, Mihai (1996). Făt-Frumos din lacrimă. București: Editura Litera. Farago, Elena (1957). Poezii. Ediție îngrijită și postfață de Liviu Călin. București: Editura de Stat pentru
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1964), L’ Œuf (1970) și, nu în ultimul rând, studiul monografic consacrat lui Nostradamus (1989) -, a desfășurat o intensă activitate jurnalistică și literară în presa politică și culturală românească din exil, colaborând cu consecvență la publicații ca „Anotimpuri”, „Înșir-te mărgărite”, „Ființa românească”, „România” și, îndeosebi, la „Revista scriitorilor români”. În 1951 inițiază, împreună cu Virgil Ierunca, periodicul de „metafizică și poezie” „Caete de dor”, iar din 1959 susține cronica literară în „La Nation roumaine”, preluând mai apoi conducerea efectivă a gazetei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
Chiliile 19. Siriu 8. Chiojdu 20. Tisău 9. Cislău 21. Valea Sălciei 10. Colți 22. Vintilă Vodă 11. Cozieni 23. Viperești 12. Gura Teghii Comune parțial în zona montană - 7 1. Beceni - cu 3 sate componente: Arbanași, Gura Dimienii și Mărgăriți 2. Buda - cu 3 sate componente: Spidele, Valea Largă și Toropalesti 3. Măgura - cu 1 sat component: Ciuta 4. Mărgăritești - cu 1 sat component: Câmpulungeanca 5. Murgești - cu 1 sat component: Valea Raței 6. Pardosi - cu 3 sate componente: Valea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]
-
Chiliile 19. Siriu 8. Chiojdu 20. Tisău 9. Cislău 21. Valea Sălciei 10. Colți 22. Vintilă Vodă 11. Cozieni 23. Viperești 12. Gura Teghii Comune parțial în zona montană - 7 1. Beceni - cu 3 sate componente: Arbanași, Gura Dimienii și Mărgăriți 2. Buda - cu 3 sate componente: Spidele, Valea Largă și Toropalesti 3. Măgura - cu 1 sat component: Ciuta 4. Mărgăritești - cu 1 sat component: Câmpulungeanca 5. Murgești - cu 1 sat component: Valea Raței 6. Pardosi - cu 3 sate componente: Valea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]
-
nu fusese un oraș oarecare, sînt de rememorat secvențe stenice, sustrase cu perspicacitate activismului și securismului local, în stare, acesta, a mai păstra ceva dintr-o strălucită efigie. Restaurantele încă își mai ofereau generozitatea gastronomică și etilică ultimilor boemi, unor Mărgăriți, aflați cîndva în preajma unor Călinești, festinurile terminîndu-se în brumate exoduri cu birje luate din Piața Unirii și terminate în casele unor Cuciureni, gata de plecare la pescuit, dar nezgîrciți a mai scoate frugale carafe. Cînd soarele după-amiezii pocnea neîndurător acoperișul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Indiana, revista „Vers” (1951-1957), destinată să cultive valorile tradiționale românești. Va fi realizatorul unui program radiofonic în limba română la Gary (Indiana), ce va rezista treizeci și cinci de ani neîntrerupt. Redactor la ziarul „America” (Cleveland), va colabora și la „Înșir’te mărgărite”, „Exil”, „Căminul” (Brazilia), „Carpații” (Spania), „Cuvântul românesc” (Canada), „Libertatea” (SUA), „Revista scriitorilor români” (Germania). Debutează editorial în țară (sub numele real) cu volumul de schițe și nuvele Încrustări în bancă (1939), urmat în 1941 de romanul Dragoste albă. În exil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
München, 1977; Tălmăciri din lirica americană, München, 1979; Kahlil Gibran, Profetul, introd. George Ciorănescu, München, 1979, Maxime și cugetări, Madrid, 1980. Repere bibliografice: Marin Sârbulescu, „Dragoste albă”, „Albatros”, 1941, 3-4, 6; I.G. Dimitriu, „Magul care-și caută steaua”, „Înșir’te mărgărite”, 1952, 78; Vasile Posteucă „Povești fără țară”, „America”, 1958, 53; Ovidiu Vuia, „Catapetesme”, „Cuvântul românesc” (Hamilton), 1982, 70; Ion Cristofor, Nicolae Novac sau Spovedania omului învins, ST, 1995, 1-2; Popa, Reîntoarcerea, 172-177; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 209-211; Dicț. scriit. rom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
Înființează în anii ’50, în Brazilia - unde se stabilește ca refugiat politic -, editura și revista de cultură „Dacia”. Între 1964 și 1969, este profesor la Universitatea „Pro Deo” din Rio de Janeiro. Contribuie, tot acolo, la editarea revistei „Înșir’te mărgărite”. Câțiva ani mai târziu, mutându-se la Paris, înființează o nouă secție a Editurii Dacia, la Madrid (director Nicolae Roșca). Devine totodată coeditor și unul dintre principalii redactori și susținători financiari ai revistei „Carpații” și ai editurii acesteia. Până în 1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
și eseuri în primele reviste ale exilului românesc anticomunist, precum „Luceafărul” și „Caete de dor”. În iunie 1950 emigrează în Canada, la Windsor, apoi la Toronto. Colaborează cu poeme, pagini de proză și eseuri la „Vers”, „Îndreptar”, „Dacia”, „Înșir’te mărgărite”, „Arc”, „Semne”, „Carpații”, „America” (în „Calendarul” căreia îi apar fragmente din romanul Băiatul drumului), „Cuvântul în exil”, „Buna Vestire”, „Ființa românească”, „Exil”, „Revista scriitorilor români” ș.a. Întrucât diploma universitară nu îi este recunoscută, se vede nevoit, spre a deveni profesor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Fialeș Valea Cotoarei Tronari Podu Muncii Istrița de Jos Focșănei Vârf Ursoaia Policiori Izvorul Dulce/ Fotin Beceni �� Valea Fântânei Pruneni Joseni Fulga Valea Salciei Racovițeni Livadă Gălbinași Valea Verzei Rușavăț Manasia Gherăseni Zeletin Rușețu Măcrina Gomoești Sârbești Mănzu Grebănu Scărișoara Mărgăriți Greceanca Scheiu Mihăilești Gură Câlnău Scorțoasa Movila Banului Hamești Sibiciu de Sus Movila Oii Izvoranu Slobozia Mucești Dănulești Izvoru Dulce/Merei �� Smărdan Pădureni Lanurile Sorești Pietroiu Leiculești Strezeni Pleșcoi Limpeziș Târlele Poienile Lipia Toropolești Rătești Lunca Frumoasă Valea Cătinei Roșioru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]