125 matches
-
în muzee. Chiar și el ar fi fost dispus să-și ofere comorile, ba să mai adauge și cuiele astea, ba până și moneda cu Augustus, pe care o cumpărase dintr-un magazin de antichități, numai să-i cedez această mărgică de sticlă. Și vedeam cum toate vestigiile alea din epoca romană, întinse în fața noastră, care însemnaseră cândva atât de mult pentru noi, deveniseră o marfă care își pierdea valoarea cu fiecare bucată adăugată de Armin, făcând mărgica mea de sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
-i cedez această mărgică de sticlă. Și vedeam cum toate vestigiile alea din epoca romană, întinse în fața noastră, care însemnaseră cândva atât de mult pentru noi, deveniseră o marfă care își pierdea valoarea cu fiecare bucată adăugată de Armin, făcând mărgica mea de sticlă și mai prețioasă. Și, fără să vrea, Armin mi-a confirmat că existau prea multe lucruri rămase de la romani, ei - așa cum fac, de altfel, și acum, în vremea noastră - le produseseră în cantități foarte mari. Dar mărgica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
mărgica mea de sticlă și mai prețioasă. Și, fără să vrea, Armin mi-a confirmat că existau prea multe lucruri rămase de la romani, ei - așa cum fac, de altfel, și acum, în vremea noastră - le produseseră în cantități foarte mari. Dar mărgica de sticlă fusese încă din vremurile acelea îndepărtate un unicat, fiind atunci, ca și acum, un obiect rar întâlnit și cu neputință de înlocuit cu altceva: mărgica de sticlă valora mai mult decât tot ce îmi oferea Armin. W. sta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
altfel, și acum, în vremea noastră - le produseseră în cantități foarte mari. Dar mărgica de sticlă fusese încă din vremurile acelea îndepărtate un unicat, fiind atunci, ca și acum, un obiect rar întâlnit și cu neputință de înlocuit cu altceva: mărgica de sticlă valora mai mult decât tot ce îmi oferea Armin. W. sta la birou. Își lăsă privirea să alunece pe fereastră de la un șir de malaxoare pentru beton, care fuseseră livrate tocmai atunci, peste mașina lui, înălțându-și-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
căror argilă dădea la iveală o consistență grunjoasă grosolană, o bucată dintr-un țăruș de lemn, grăunțe carbonizate așezate pe o fâșie de vată, părți dintr-o coroană de cerb și colți de porci... Pe albul acela am pus și mărgica de sticlă din așezarea montană, împreună cu ceva resturi de tencuială și pietre bune la aruncat. Despărțite prin două fire erau obiectele din tabăra legiunii, o fibulă de bronz, un dinar de argint, Terra sigillata cu figura gânditoare. Sub vertebra balenei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
din vertebra balenei, semnalând astfel că expoziția mea e deschisă și-și așteaptă vizitatorii. Poate că aveau să vadă și fetele lumina și firma de pe vertebra balenei, poate că aveau să intre și să-și exprime admirația pentru cuțit, pentru mărgica de sticlă sau pentru Terra sigillata cu figura gânditoare. Dar, în afară de câțiva colegi de școală, nu au venit decât rudele invitate de părinți la masa de prânz. Stăteau cu toții aplecați în fața pupitrelor, priveau deconcertați șirurile ordonate de obiecte descoperite, întrebau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
zboară. Mare a fost surpriza mea, Privind spre ogradă, Să văd proaspăt înălțat Un om de zăpadă! Avea ochii din tăciuni Și pe cap o oală Iar din câlți avea perciuni Mâzgăliți cu smoală. Un ardei în loc de nas Roșu ca mărgica Și să-l sprijine la pas Avea măturica. Tata, mândru făurar Mă chema-n ogradă Să-mi ofere mie-n dar Omul de zăpadă! Ei, ce spuneți acum? V-am convins că am de ce să mă bucur de vacanța la
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
ouă, într-o minută, nu mai mult, a adormit, într-o înțepenire ca de Moarte Deci, eu, numai cât m-am uitat la el și la ceilalți, cum ședeau nemișcați, ca butucii, de parcă fuseseră amețiți cu zeamă de Zmeoaică, de Mărgica cucului sau de altfel de Somnoroasă, am simțit că am plumb în vine, iar pleoapele mi-au căzut peste ochi, grele ca obloanele de fier, cufundându-mă în neștirea somnului Că ajunși de aerul cel curat și slăbiți fiind, ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
aplică din aur (cu diametrul de 1,4 cm) în formă de rozetă cu șase petale, realizată din foiță de aur prin metoda ștanțării, care are centrul proeminent și două orificii amplasate simetric la capătul a două dintre petale; o mărgică din gagat (găsită lângă aplica de aur); un cuțit de fier descoperit în partea nordică a gropii cu vârful rupt, mânerul în formă de limbă și lama triunghiulară în secțiune, dimensiunile fiind de 8,5 cm - lungimea, 2,8 cm
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
diametrul variind între 0,5-1 cm; 11 mărgele găsite în jurul oaselor gâtului, dintre care 4 din carneol, 5 din sticlă, 2 de culoare verde, 2 de culoare verzui-albăstruie și una de culoare neagră, ultimele două piese fiind reprezentate de o mărgică din cristal și un scarabeu din faianță egipteană de culoare verde; 17 mărgele descoperite în jurul oaselor gâtului, dintre care 9 erau din carneol, 5 din sticlă de culoare verde, 3 din sticlă albastră, una având formă alungită; 36 mărgele din
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
procedeul flexionar nu mai este activ. - Cele mai numeroase oscilații flexionare ale femininelor actuale privesc acest tipar substantival, variația formelor intervenind sau la singular, sau la plural: (i) Pentru singular, vezi variantele libere din DOOM2: floricea/floricică - pl. floricele, mărgea/mărgică - pl. mărgele, pătlăgea/pătlăgică - pătlăgele, picățea/picățică - picățele, pietricică/pietricea - pl. pietricele, purcea/purcică - pl. purcele, rămurea/rămurică - rămurele, surcea/surcică - pl. surcele, turturea/turturică - pl. turturele, vițea/vițică - pl. vițele. (ii) Pentru plural, vezi variantele libere din DOOM2: broșurică
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
1970; Jaroslaw Iwaszkiewicz, [Proză], în Maica Ioana a îngerilor, I, București, 1971, Îndrăgostiții din Marona, București, 1972, în Povestiri muzicale, București, 1979; Michal Walicki, Vermeer, pref. Vasile Drăguț, București, 1972; Julian Kawalec, Dansul eretelui. Caut casă, București, 1973; Maria Krüger, Mărgica albastră, București, 1973; Maria Kuncewiczowa, Străina, București, 1974; Witold Gombrowicz, Ivona, principesa Burgundiei, București, 1975, Jurnal. Teatru, îngr. și postfața trad., pref. Romul Munteanu, București, 1988, Jurnal, îngr. trad., pref. K. Jurczak, București, 1998; Banchetul. Nuvele polone contemporane, îngr. și
ZAICIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
dreptate Alex. Leo Șerban (care a fost pentru al doilea an consecutiv selecționerul festivalului): Sienna Miller e o revelație. Nici nu-mi vine să vorbesc prea mult despre film, mai spun doar că centrul de putere se deplasează ca o mărgică pe o ață de pescuit, de la un personaj la celălalt, și că termini filmul mai derutat de cum l-ai început, fără să știi de partea cui e adevărul. Ca și-n viață. Interviu i-a plăcut și lui Victor Rebengiuc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
pamflet, nu sunt chiar atât de scurte încât să fie o pilulă de înghițit la cafea, lungimea lor fiind determinată, printre altele, și de condiția autorului, situat la distanță de sursele de informare și de cercurile în care se fierbe mărgica politicii românești, așa că, în majoritatea cazurilor, sunt cuprinse mai multe evenimente, stări, situații, luări de poziție, desfășurate pe o perioadă de timp mai mare. Să nu-mi fie luată în nume de rău nici expunerea, nici interpretarea evenimentelor, pentru că așa
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ceva, când a venit Linda după ea, mama sa nu mai vroia să le-o dea, nu putea să rămână fără copii, numai cu soțul, căci deveniseră pensionari amândoi, fără ocupație, iar fetița le umplea casa, chiar dacă era cât o mărgică de diamant. Tinerii s-au stabilit în Germania, în orașul Constanz, renunțând să se mai întoarcă în România, o țară bulversată de toate neajunsurile și neînțelegerile, în special pe plan politic și economic, deși se pretindea că se instalase democrația
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și simplu o operă de artă. — Ce să zic, spune Christina. Când mi-ai spus că ai de gând să porți ultima creație a tânărului domn Kovitz, am fost un pic îngrijorată. Însă trebuie să recunosc... pune mâna pe o mărgică minusculă. Sunt impresionată. Bine, mai rămâne să vedem dacă nu rămâi fără trenă în timp ce mergi spre altar. — N-o să rămân fără ea, o asigur. Am mers o jumătate de oră prin casă cu ea. Nu i-a căzut nici măcar o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
1 februarie 1939. Vegetația comunei este încadrată în zona de silvostepă și zona nemorală, caracterizându-se prin alternanța dintre păduri și pjiști. În păduri predomină stejarul, jugastrul, fagul, carpenul, arțarul ulmii sau teii, iar dintre plantele ierboase, mai răspândite sunt mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se găsesc căprioare și porci mistreți, iar dintre păsări cele mai răspândite sunt turturica
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
componentele de bază ale acestei grupări. Flora erbaceelor este frecvent compusă din specii rupicole cum ar fi: Asplenium rutamuraria (ruginiță), Asplenium trichomanes (strașnic), Asplenium ceterach, Draba lasiocarpa, Sesleria rigida (coada iepurelui), Dianthus petraeus, Seseli rigidum (buruiana vântului) și Melica ciliata (mărgică), care marchează eterogenitatea substratului, alături de plante transgresive din asocierile de padure din apropiere, cum ar fi: Heleborus odorus(spânz), Geranium robertianum (năpraznică) etc. Arbuștii Syringa vulgaris cu Fraxinus ornus sunt rezultatul colonizării primare a versanților stâncoși, unde au o compoziție
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
primită cartea despre Coșbuc? -DM.: Relativ bine. S-au scris câteva cronici, unele au fost publicate, altele nu le-am făcut publice deoarece nu sunt dintre cei care imediat ce “nasc” două fraze fug cu ele la ziare (precum găina cu mărgica din povestea lui Creangă). Cred că rolul unui scriitor este să scrie cărți iar al cititorilor să le citească, dacă doresc. Important este să scrii despre și pentru oameni, să trezești în sufletul acestora sentimente, să-i provoci în căutarea
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
fauna și floră sălbatică); astfel: crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), vinarița ("Asperula odorata"), omag ("Aconitum moldavicum ssp. lycoctotum"), pochivnic ("Asarum europaeum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), frate-cu-soră ("Melamphyrum nemerosum" specie endemica), ghiocel ("Galanthus nivalis"), stirigoaie ("Veratrum nigrum"), bărboasa ("Botriochloa ischaemum"), mărgica ("Melica transsilvanica"), timoftica ("Pleum alpinum"), studentiță (Arenaria serpyllifolia), firuța ("Poa nemoralis"), bărbișoara ("Bothriochloa ischaeum"), sclipeți ("Potentilla erecta"), lăcrămioara ("Convallaria majalis"), pochivnic ("Asarum europaeum"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rocoțea ("Stellaria graminea"), pupezele ("Lathyrus vernus"), pedicuța ("Lycopodium clavatum"), alior ("Euphorbia cyparissias"); precum și mai
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
de tercere a frontierei, unde găsesc câteva mărgele de peruzea pe care domnișoara Ursula Wilensdorf le aruncase pe jos. Ei pornesc pe urmele răpitorilor și descoperă trăsura trimisului imperial austriac ascunsă sub o căpiță de fân și lângă ea o mărgică de peruzea. Ei sunt urmăriți de oamenii Agiei și se luptă cu ei într-un loc numit La Măseaua Stricată. Scăpând de arnăuți, cei doi ajung la un han ținut de jupân Potoroacă și de soția sa, Maria, fosta bucătăreasă
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic ("Allium albidum"), sipică ("Cephalaria uralensis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), popilnic ("Asarum europaeum"), crestată ("Aposeris foetida"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), omag galben ("Aconitum anthora"), salvie ("Salvia transsylvanica"), gălbinare ("Serratula radiata"), mărgică ("Melica nutans"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), pecetea lui Solomon ("Polygonatum latifolium"), veronică ("Veronica teucrium"), cinci-degete ("Potentilla alba"), sulițică ("Dorycnium herbaceum"), bălbișă ("Stachys sylvatica"), spânz ("Helleborus purpurascens"), buruiană-de-cinci-degete ("Potentilla recta"), iarbă deasă ("Poa nemoralis") sau firuță ("Poa angustifolia"). În vecinătatea sitului se
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
căprească ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), vornicer pitic ("Evonymus nanus"), soc negru ("Sambucus nigra"), soc roșu ("Sambucum racemosa") și păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: mărgică ("Melica uniflora"), păștiță ("Anemone nemerosa"), drăgaică ("Galium verum"), pupezele ("Lathyrus vernus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), captalan ("Petasites hybridus"), țăpoșică ("Nardus stricta"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), iarba îngerilor ("Angelica
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
CE din 21 mai 1992; astfel: firuță de pădure ("Brachypodium sylvaticum"), clopței ("Campanula sibirica"), drob ("Chamaecytisus hirsutus"), bulgării-de-stâncă ("Cnidium silaifolium"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), sânziene albe ("Galium mollugo"), asperula ("Asperula rumelica"), ruginiță ("Asplenium ruta-muraria"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), buruiană-pentru-vânt ("Inula ensifolia"), mărgică ("Melica ciliata"), poala „Sfintei Mării” ("Reseda lutea"), coada-iepurelui ("Sesleria heuflerana"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp. dubia"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), iarbă neagră ("Lembotropis nigricans"), iarbă grasă ("Sedum telephium ssp. maximum"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
crede că șerpii și alte reptile încep să se retragă în ascunzișurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că șerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulți la un loc, se încolăcesc și produc o mărgică numită "piatra nestemată", ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor. Potrivit altor tradiții, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micșunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori și busuioc, la biserică, pentru a fi
Înălțarea Sfintei Cruci. Ce NU trebuie să mănânci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101828_a_103120]