127 matches
-
zmei și balauri, un ș-arpe care-avea o mărgică după măseaua din fundul gurii... Când ajungeai la el, după ce-i salvai fata, el îți spunea să-i ceri ce vrei tu, aur, argint, cât vroiai, dar tu trebuia să ceri mărgică, fiindcă era fermecată... Mai erau munți de sticlă, văi cu flori adormitoare, mănăstiri ce se legănau pe un pai. Cea mai lungă poveste era "Ileana Cosânzeana, din cosiță ruja-i cântă, nouă împărați ascultă". Avea 22 de pagini și Mircea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cineva călca pe el, doar adâncituri plate, „călcături“ - și, datorită vizitei la carierele de marmură, datorită mamei care percepea Roma ca pe un oraș înrudit și datorită figurii aceleia gigantice, romanii se apropiaseră de mine supărător de mult. XIVtc "XIV" Mărgica de sticlătc "Mărgica de sticlă" Materialele nu mai erau materiale. Mai nou, au apărut înlocuitori artificiali. Pânzeturile care fuseseră încă țesute din bumbac la fabrica bunicului și panglicile pe care le producea Onkel Rodolph din mătase erau acum din fibre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
el, doar adâncituri plate, „călcături“ - și, datorită vizitei la carierele de marmură, datorită mamei care percepea Roma ca pe un oraș înrudit și datorită figurii aceleia gigantice, romanii se apropiaseră de mine supărător de mult. XIVtc "XIV" Mărgica de sticlătc "Mărgica de sticlă" Materialele nu mai erau materiale. Mai nou, au apărut înlocuitori artificiali. Pânzeturile care fuseseră încă țesute din bumbac la fabrica bunicului și panglicile pe care le producea Onkel Rodolph din mătase erau acum din fibre sintetice. Ciorapii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
de copaci și trecea mai departe peste crenelurile munților Jura, acest punct albastru-cobalt era atât de străin încât nu putea fi decât un vestigiu arheologic. Am cules acel ceva din pământ și acum ședeam aplecat deasupra palmei și priveam o mărgică de sticlă care nu era nici pe departe perfect rotundă, ci asimetrică, a cărei rotunjime era mai îngroșată într-o parte, cu o ușoară striație și avea culoarea unui albastru nocturn saturat. Acum era rândul meu să-mi târâi cizmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
îngroșată într-o parte, cu o ușoară striație și avea culoarea unui albastru nocturn saturat. Acum era rândul meu să-mi târâi cizmele până la Armin, care a luat-o între degetul arătător și policar, privind-o îndelung, apoi spuse: O mărgică de sticlă și atât - asta e nouă. Și o aruncă. Dar mișcarea fusese atât de dirijată și de bine stăpânită, încât îi simțisem intenția, iar privirea i se făcuse chiar mai tăioasă. Am ținut anume minte locul unde căzuse mărgica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
mărgică de sticlă și atât - asta e nouă. Și o aruncă. Dar mișcarea fusese atât de dirijată și de bine stăpânită, încât îi simțisem intenția, iar privirea i se făcuse chiar mai tăioasă. Am ținut anume minte locul unde căzuse mărgica de sticlă, am ridicat pentru a doua oară dovada asta a unui negoț timpuriu cu orașele etrusce și pe urmă am văzut, trăgând cu coada ochiului, cum Armin căuta și căuta exact în același loc. Armin își deșertase pe masa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
de zi, în cercul lăsat de lumina lustrei, piesele colecției lui: cărămizi și cioburi din tabăra legiunii, bucăți de sticlă, piei romane, chiar și o placă de metal dintr-o platoșă. Și mereu mai adăuga o bucată la schimb pentru mărgica mea de sticlă pe care voia s-o aibe neapărat și care poate nici nu era veritabilă. Cu ceea ce îmi oferea la schimb colecția mea s-ar fi mărit enorm dintr-un foc, în timp ce această piesă mică zău că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
poate nici nu era veritabilă. Cu ceea ce îmi oferea la schimb colecția mea s-ar fi mărit enorm dintr-un foc, în timp ce această piesă mică zău că nu făcea cine știe ce: majoritatea oamenilor nu ar fi văzut în ea decât o mărgică de sticlă obișnuită, cum purtau îndeobște fetele în colierele de la gât și care le erau oferite drept daruri pentru pețit. Armin mai adăugă încă un ciob de Terra sigillata. Cercetătorii Africii le-ar fi luat indigenilor - cum aș putea face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
în muzee. Chiar și el ar fi fost dispus să-și ofere comorile, ba să mai adauge și cuiele astea, ba până și moneda cu Augustus, pe care o cumpărase dintr-un magazin de antichități, numai să-i cedez această mărgică de sticlă. Și vedeam cum toate vestigiile alea din epoca romană, întinse în fața noastră, care însemnaseră cândva atât de mult pentru noi, deveniseră o marfă care își pierdea valoarea cu fiecare bucată adăugată de Armin, făcând mărgica mea de sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
-i cedez această mărgică de sticlă. Și vedeam cum toate vestigiile alea din epoca romană, întinse în fața noastră, care însemnaseră cândva atât de mult pentru noi, deveniseră o marfă care își pierdea valoarea cu fiecare bucată adăugată de Armin, făcând mărgica mea de sticlă și mai prețioasă. Și, fără să vrea, Armin mi-a confirmat că existau prea multe lucruri rămase de la romani, ei - așa cum fac, de altfel, și acum, în vremea noastră - le produseseră în cantități foarte mari. Dar mărgica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
mărgica mea de sticlă și mai prețioasă. Și, fără să vrea, Armin mi-a confirmat că existau prea multe lucruri rămase de la romani, ei - așa cum fac, de altfel, și acum, în vremea noastră - le produseseră în cantități foarte mari. Dar mărgica de sticlă fusese încă din vremurile acelea îndepărtate un unicat, fiind atunci, ca și acum, un obiect rar întâlnit și cu neputință de înlocuit cu altceva: mărgica de sticlă valora mai mult decât tot ce îmi oferea Armin. W. sta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
altfel, și acum, în vremea noastră - le produseseră în cantități foarte mari. Dar mărgica de sticlă fusese încă din vremurile acelea îndepărtate un unicat, fiind atunci, ca și acum, un obiect rar întâlnit și cu neputință de înlocuit cu altceva: mărgica de sticlă valora mai mult decât tot ce îmi oferea Armin. W. sta la birou. Își lăsă privirea să alunece pe fereastră de la un șir de malaxoare pentru beton, care fuseseră livrate tocmai atunci, peste mașina lui, înălțându-și-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
căror argilă dădea la iveală o consistență grunjoasă grosolană, o bucată dintr-un țăruș de lemn, grăunțe carbonizate așezate pe o fâșie de vată, părți dintr-o coroană de cerb și colți de porci... Pe albul acela am pus și mărgica de sticlă din așezarea montană, împreună cu ceva resturi de tencuială și pietre bune la aruncat. Despărțite prin două fire erau obiectele din tabăra legiunii, o fibulă de bronz, un dinar de argint, Terra sigillata cu figura gânditoare. Sub vertebra balenei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
din vertebra balenei, semnalând astfel că expoziția mea e deschisă și-și așteaptă vizitatorii. Poate că aveau să vadă și fetele lumina și firma de pe vertebra balenei, poate că aveau să intre și să-și exprime admirația pentru cuțit, pentru mărgica de sticlă sau pentru Terra sigillata cu figura gânditoare. Dar, în afară de câțiva colegi de școală, nu au venit decât rudele invitate de părinți la masa de prânz. Stăteau cu toții aplecați în fața pupitrelor, priveau deconcertați șirurile ordonate de obiecte descoperite, întrebau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
În Caragialia (fie, Țara Miticilor!) apar multe idei care se ciocnesc zgomotos și tunetul micilor dispute se aude și-n exegeze : spre exemplu, nu sunt de părere că-n cazul lui Tipătescu, ori Chiriac, „amorul nu e nici cît o mărgică”(p.9); poate la Rică (scuzați rima!), dar tejghetarul chiar suferă, cînd Veta nu-i acordă atenție. Și-n cazul prefectului din Scrisoarea...nu avem vreun indiciu că ar deveni frigid, În cazul doamnei Trahanache. Am iarăși rezerve În cazul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
dreptate Alex. Leo Șerban (care a fost pentru al doilea an consecutiv selecționerul festivalului): Sienna Miller e o revelație. Nici nu-mi vine să vorbesc prea mult despre film, mai spun doar că centrul de putere se deplasează ca o mărgică pe o ață de pescuit, de la un personaj la celălalt, și că termini filmul mai derutat de cum l-ai început, fără să știi de partea cui e adevărul. Ca și-n viață. Interviu i-a plăcut și lui Victor Rebengiuc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
fi atît de complicat și greu de crezut ? Îmi umblau prin cap tot felul de idei și nici nu mai știu ce mă determina să fiu atît de bănuitor. Cred că mi-au amorțit creierii... La fereastra lîmÎiatică, nici o schimbare... Mărgică de sticlă În loc de bomboană, asta aveam eu acum!... Bine că n-am apucat s-o mestec! M-a trecut un fior cînd am terminat de urinat, mi-am luat valiza și m-am Îndreptat spre mașină. Motorul dădu cîteva rateuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
ouă, într-o minută, nu mai mult, a adormit, într-o înțepenire ca de Moarte Deci, eu, numai cât m-am uitat la el și la ceilalți, cum ședeau nemișcați, ca butucii, de parcă fuseseră amețiți cu zeamă de Zmeoaică, de Mărgica cucului sau de altfel de Somnoroasă, am simțit că am plumb în vine, iar pleoapele mi-au căzut peste ochi, grele ca obloanele de fier, cufundându-mă în neștirea somnului Că ajunși de aerul cel curat și slăbiți fiind, ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
întortocheate, tufișuri pline de fructe de pădure, flori neștiute, dar atrăgătoare și animale prietenoase. Toate acestea înconjurate de apa strălucitoare a mării fără sfârșit. -În acest loc mi-ar plăcea să trăiesc! - izbucni dintrodată fata, cu inima plină de admirație. Mărgica, care se pitea în buzunarul de la bluză, auzind această dorință, făcu minuni și construi în câteva clipe un castel din sticlă, care pornea din apă și se ridica până mai sus de copaci. Prințesa rămase uluită de acea construcție deosebită
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
zboară. Mare a fost surpriza mea, Privind spre ogradă, Să văd proaspăt înălțat Un om de zăpadă! Avea ochii din tăciuni Și pe cap o oală Iar din câlți avea perciuni Mâzgăliți cu smoală. Un ardei în loc de nas Roșu ca mărgica Și să-l sprijine la pas Avea măturica. Tata, mândru făurar Mă chema-n ogradă Să-mi ofere mie-n dar Omul de zăpadă! Ei, ce spuneți acum? V-am convins că am de ce să mă bucur de vacanța la
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
condiment Pus în lacrima celui Ce se hrănește Doar cu ce dă pe afară Prezentul. Gustoasă mai e bunătatea ta În aceste vremuri grele Când ne-am împăiat Stomacul Ne-am scurtat intestinele Să poată fi hrănite Doar cu o mărgică. Poemul pe care-l scriu A și început să miroasă A realitate clocită Deși, vă jur, n-am deșertat Pe coala de scris Bărdăhanul unui animal Exotic. Poem de dragoste Mi-e dor de puțină femeie S-o răpesc din
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
și Va tras de mână de bunică-sa, care se grăbea să prindă „Bucureștiul”. Liniștită și mulțumită că au găsit locuri la geam Întrebă: Ei, ce mai face juvaeru’ bunicii? De ce te uitai peste tot și-ți mergea capu’ ca mărgica? Ce vedeai? Atâția oameni! Nici Cățălești și nici satul cu bunic nu are atâția oameni! Din ce sat erau? Păi cum să-ți spun eu ție, erau din toată lumea!, răspunse bunica bucuroasă că a găsit o formulă acceptabilă. Bunică, da
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Când i-am simțit sângele cald în palme, o dată parcă m-a fiert... -Lam lăsat acolo și, de câte ori văd de atunci porumbei, îmi aduc aminte de ăla. Caut unu la fel, cu gâtul alb și mătăsos, cu ochiul ca o mărgică, să-mi ciugulească din palmă și să-l aud noaptea: gu-rrruuuu, gu-rrruuuuu. Știu și să le descânt, ehei, îi aduc cu vorbe la cuibarul meu și-i fac să se înmulțească. Aș putea să trăiesc din asta, dar nu mă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ei. Pe unele coordonate, relațiile interumane au ajuns la limita metastazei. Mă tem de oamenii care nu știu să zâmbească. Și de cei care se hlizesc mereu. Râvnești bogăția, când ești sănătos și sănătatea , când ești bolnav. Când ouă o mărgică, impostorii cotcodăcesc cât pentru o capodoperă. Cum să ai procese, dacă nu ai conștiință ? Răutatea nu are puncte cardinale, nu face deosebire de cetățenie, sex, religie. Înțelepții se laudă cu ce citesc, ceilalți - cu ce scriu. Nu adulterul în sine
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
celovecii - mi-am permis eu să apreciez situația. „O luăm la picior, da’ nu toți la grămadă. Eu cu Păpădie Înainte și tu, Petrică, cu aista... cum Îi spune?” „Cu Undiță”... „La zece pași În urma noastră. Ochii să umble ca mărgica și Înainte și Înapoi. Nu slăbiți automatele din mână! S-a Înțeles? La drum!” - a ordonat Toader. ― Cred că băgați de seamă cum viitorul meu frate a cam Început să-mi zică pe numele mic! Asistența a zâmbit aprobator, cu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]