1,017 matches
-
Densușianu pentru românii din comuna Saran, județul Constanța, „sărbătoarea de la 1 martie se numește Dragobete”; iar potrivit lui B.P. Hașdeu, „întâiul decembre se cheamă Andrei cap de iarnă, precum întâiul mărțișor se zice Dragobete cap de primăvară” (date culease din comuna Mărgineni, județul Făgăraș). Vom observa că și în cazul zilei de 1 martie (ziua de „Dragobete cap de primăvară”) se săvârșeau acțiuni ritualice destinate să producă efecte benefice în plan erotic; mai exact, gesturile erau înfăptuite de fete cu scopul „de
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
unelte agricole, inclusiv femeile, plecau cu tot avutul și familia. Se poate spune că în șările Române erau așteptați, așezați pe moșiile boierești, mănăstirești sau răzășești, li se dădeau înlesniri, scutiri de dări până la înjghebarea gospodăriei, întemeiau sate numite Ungureni, Mărgineni, erau așezați în satele existente, într-o parte de sat, contopindu-se, în final, cu localnicii. Sate cu numele Ungureni (așa li se spunea românilor veniți din Transilvania stăpânită de unguri) sunt și în județul Bacău; Ungureni și Lecca-Ungureni, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
ideile și credința în Dumnezeu. Din exces de zel, justiția comunistă le-a tratat la fel de inuman ca și pe bărbați, de multe ori chiar mai rău. În afara închisorilor mixte, au existat închisori numai pentru femei cum erau cele de la Mislea, Mărgineni, Miercurea -Ciuc, Dumbrăveni sau Aiud. Aici nu aveau voie să facă nimic, să știe nimic, decât să stea în insalubrele încăperi, fără pat sau încălzire. Mâncare primeau o dată la trei zile, erau bătute, violate, înjosite. Aș cita câteva nume de
FEMEILE-MARTIR ÎN ÎNCHISORILE COMUNISTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364094_a_365423]
-
Maria Patu și Ada Turculeț. Cristian Turculeț, jurnalist băcăuan, a realizat redactarea și coperta volumului. Autori de versuri: ANA URMA LUMINIȚA ZAHARIA LAURENTIU BELIZAN ANA MARIA GÎBU CARMEN VOISEI IOAN RAȚIU CAMELIA IULIANA RADU MARIANA ZAVATI GARDNER PAUL BLAJ CORNEL MĂRGINEAN SORIN MICUȚIU ANIȘOARA IORDACHE MARIA GRĂDINARU ANY TUDORAN CARMEN TANIA GRIGORE CATERINA SCARLET CRISTINA ȘTEFAN IOAN BERGHIAN OANA-FELICIA GHEORGHE ROBERT TOMA ADAM ARMINA FLAVIA IULIANA LINTE ADRIAN GRAUENFELS MĂDĂLINA ROTARU MELANIA BRICIU Autori de proză: MARIANA ZAVATI GARDNER PAUL BLAJ
LANSARE DE CARTE, 3 APRILIE 2015, BUCUREŞTI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367549_a_368878]
-
Traditii > CEI ȘAPTE ANI DE ACASĂ Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului În ceea ce privește familia am putea începe cu un text din Dostoievski care spune: "Suprema pedagogie este casa părintească". Psihologul N. Mărginean, căutând să facă un sondaj în privința influenței pe care o are mediul și ereditatea asupra formării persoanei afirmă: Dacă ar fi ca acțiunea mediului social să fie egală cu cea a eredității anume 50% acordate mediului, 25% ar trebui puse
CEI ŞAPTE ANI DE ACASĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363636_a_364965]
-
mine. Jurnal român-german, 1995 Dan Perjovschi, 20/22. 20 de ani de texte Lucian Raicu,O sută de scrisori din Paris Casa Cărții de Știință Hana Botta, Cronicile memoriei Ion Brad, Printre alte mii de scrisori Lucia Dărămuș, Interviuri Cornel Mărginean, Eseuri despre înțeles Alexandru Miloș, Filosofii siderale Flavia Teoc, Perugia - colaje și măști Valentin Vișinescu, Țara lui Pavel Dan Charmides Gheorghe Iova, Excursie în plină desfășurare Contemporanul Aura Christi, Foamea de a fi Sandu Frunză, Dumnezeu și Holocaustul la Elie
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
Pitești. Lagăre de muncă: Canalul Dunăre-Marea Neagră (Peninsula, Poarta Alba. Salcia, Periprava, Constanța, Midia, Capul Midia, Cernavodă, etc.), coloniile de muncă din Balta Brăilei. Închisori de triaj și tranzit: Jilava, Văcărești. Închisori de anchetă : Rahova, Malmaison, Uranus. Închisori pentru femei: Mărgineni, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni. Penitenciare pentru minori : Târgșor, Mărgineni, Cluj. Penitenciarele Spital: Târgu Ocna și Văcărești 12. Despre diferitele metode de tortură Abuzurile și încălcările grave ale drepturilor omului au fost sistematic administrate în toate închisorile și lagărele comuniste din România
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
Poarta Alba. Salcia, Periprava, Constanța, Midia, Capul Midia, Cernavodă, etc.), coloniile de muncă din Balta Brăilei. Închisori de triaj și tranzit: Jilava, Văcărești. Închisori de anchetă : Rahova, Malmaison, Uranus. Închisori pentru femei: Mărgineni, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni. Penitenciare pentru minori : Târgșor, Mărgineni, Cluj. Penitenciarele Spital: Târgu Ocna și Văcărești 12. Despre diferitele metode de tortură Abuzurile și încălcările grave ale drepturilor omului au fost sistematic administrate în toate închisorile și lagărele comuniste din România. Aici se aplicau cele mai dure metode de
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
cuvântarea să a prezentat oaspeții aflați în prezidiu. Despre cele două cărți au vorbit: Al.Florin Țene, presedintele național al ligii Scriitorilor, Al. Păltinean, Ioan Seni, Mircea Daroși, Ileș Floarea, Șubio Iuliana, Ion Dordoi, Valeriu Toderici, Antonia Bodea, preot Ioan Mărginean, Iulian Patca, care au subliniat frumusețea versurilor lui Raveca Vlașin înglopată în originală nouă specie poetica în formă fixă “dodecareflecții “, si Titina Nica Țene care a recitat câteva poezii din creația să. În încheiere, autoarea cărți lansate, Raveca Vlașin a
DOUĂ MANIFESTĂRI ALE LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350612_a_351941]
-
fog Greta DĂDĂLĂU noapte de iarnă- promoroaca sclipește sub un felinar winter night- white frost is twinkling under a street lamp Cristina GROZA cer înstelat- pe apă curgătoare frunze arămii starry sky- on the running water copper coloured leafes Andreas MĂRGINEAN pădure deasa- bufnita jucându-se cu un șoricel bushy wood- the owl is playing with a little mouse Aida MIRON zeci de vrăbii- soarele topind gheață de la ferestre tens of sparrows- the sun is thawing ice at the windows Patricia
CENACLU „POESIS” LA COLEGIUL NAŢIONAL „GEORGE COŞBUC”(LECŢIA DE HAIKU) de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351117_a_352446]
-
Domnului Caragiale, sunt mai adevărate decât cele din viața reală. Discursurile demagogice ale Cațavencilor și Frafurizilor s-ar putea să-l deranjeze din somnul veșnic și să scrie multe „Scrisori pierdute”, „Nopți furtunoase” și „Bilețele” găsite. Păstrați tăcere ! Uriașul din Mărginenii Prahovei se odihnește păzit cu grijă de Pristanda, care între timp și-a făcut o superbă vilă străjuită de steagurile ce niciodată nu vor ieși la număr. De ce vreți să-l treziți, ca să-i refuzați încă o dată intrarea în Academie
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356302_a_357631]
-
în toate timpurile s-a scris prost , chiar literatură pusă în slujba unui regim criminal, dar timpul și Dumnezeu le judecă și cerne. n.n.), Dorel Cosma, Doina Drăgan, Nicolae Gălățean, Marcel Lupșe, Ernest Maftei, Al.C.Miloș, Mircea Măluț, Ioan Mărginean, Andrei Moldovan, Dumitru Munteanu, Patricia Negrea, Olimpiu Nușfelean, Pino Andraș Oprea, Ionel Oprișan, Florin Piersic, Ioan Pintea, Aurel Podaru, Ștefan Popa Popa`s, Victor Rebenciuc, Dora Alina Romanescu, Paula Seling, Narcisa Suciu, Irina Szasz, Teodor Tanco, Marin Toma, Al.Florin
INTERVIUL CA DESTĂINUIRE AUTOREFLEXIVĂ ŞI LECŢIE DE VIAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356934_a_358263]
-
Școala Gimnazială „Ioan Luca” Neamț, Prof. coordonator Iftimie Corina BEJAN ALEXANDRU, Școala Gimnazială Nr. 21 Sibiu, Prof. coordonator Lăură Galaftion 3. Nivel liceal Premiul I PĂDUREAN PAUL, Colegiul Național „I.M. Clain” Blaj, Prof. coordonator Ana-Maria Comșa Premiul al II-lea MĂRGINEAN PATRICIA, Colegiul Național „I.M. Clain” Blaj, Prof. coordonator Ana-Maria Comșa BODIU ȘTEFAN, Colegiul „A. Ț. Laurian” Agnita, Prof. coord. Lorinczi Maria-Daniela, Prof. Niculina Găină Premiul al III-lea TAMÂȘ PATRICIA, Liceul Bănățean Oțelu-Roșu, Caras- Severin, Prof. coordonator Carmen Oltean DRAGAN
REZULTATELE CONCURSULUI REGIONAL DE CREAȚIE LITERAR-ARTISTICĂ „ODĂ PRIMAVERII”, AGNITA 2017 de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369015_a_370344]
-
propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
Densușianu pentru românii din comuna Saran, județul Constanța, „sărbătoarea de la 1 martie se numește Dragobete”; iar potrivit lui B.P. Hașdeu, „întâiul decembre se cheamă Andrei cap de iarnă, precum întâiul mărțișor se zice Dragobete cap de primăvară” (date culease din comuna Mărgineni, județul Făgăraș). Vom observa că și în cazul zilei de 1 martie (ziua de „Dragobete cap de primăvară”) se săvârșeau acțiuni ritualice destinate să producă efecte benefice în plan erotic; mai exact, gesturile erau înfăptuite de fete cu scopul „de
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
costumul negru din dimie[3]țesută de ea la război. Lâna pentru stofă, o luau de la oile proprii. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Moș Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
a mare durere din cap ... - Bine, dar l-am trimis apoi pe Bălcescu, un om învățat ca să-i învețe pe români, să-i lumineze, să le arate calea pe care să meargă? - A, Doamne, l-au băgat în pușcărie la Mărgineni, când era un copil, unde s-a îmbolnăvit de tuberculoză, săracul și a murit tânăr de tot... - Bine, dar le-am dat apoi un domn bun, cu dreptate, care să unească Țările Române, să fie și ei, românii, o țară
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]
-
nevoie și de un suport material din exteriorul organizației. Ce sprijin aveți din partea autorităților locale? Da. Noi am incercat sa facem educație acolo unde nu toată lumea are acces și am derulat proiecte cu centrul de reeducare minori Găești și penitenciarul Mărgineni. Primăria Municipiului Târgoviște ne-a pus întotdeauna la dispoziție mijloacele de transport, indiferent de acțiunea și locul de desfășurare. Serviciile municipalității au intervenit că și parteneri când a fost vorba de ridicarea resturilor menajere în acțiunile noastre de ecologizare în
LA TÂRGOVIŞTE FUNCŢIONEAZĂ CEL MAI PUTERNIC CENTRU “EUROPE DIRECT” DIN ROMÂNIA de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360711_a_362040]
-
părăsite după aceea. Așezările de la extremitățile depresiunii, respectiv Petrila la est și Câmpu lui Neag la vest, au o mare vechime. Dintre mențiunile privind începuturile așezării Petrila, cea mai probabilă este aceea conform căreia aici s-ar fi așezat un mărginean cu numele „PETRILA”, hăituit de către comunitatea săsească din Sibiu, după cum rezultă dintr-un document din secolul al XIX-lea, publicat de F.F. Solyom în lucrarea Zsil Völgy (Valea Jiului) pag. 79. Rezultă deci că străbunii celor din Petrila ar fi mărgineni
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
mărginean cu numele „PETRILA”, hăituit de către comunitatea săsească din Sibiu, după cum rezultă dintr-un document din secolul al XIX-lea, publicat de F.F. Solyom în lucrarea Zsil Völgy (Valea Jiului) pag. 79. Rezultă deci că străbunii celor din Petrila ar fi mărgineni veniți din părțile Sibiului, așezați aici peste un strat străvechi de locuitori răsfirat pe văile adânci, săpate în stânca cristalină de către afluenții Jiului; Jieț, Cimpa, Taia, Voievodu, Bănița, Roșia, Jupâneasa ș.a. de la care aceste cătune și-au luat numele, ce
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
a urmat Diktatului de la Viena, statutul universitarilor clujeni aflați cu familiile lor în refugiu la Sibiu, preocupați să-și continue viața și profesia în acele condiții vitrege, dar nu lipsite de un anume pitoresc al întâlnirii cu tradiția, cu civilizația mărginenilor. Pe acel fundal, se proiectează condiția poetului Blaga, atât de puțin înțeles la început, în perioada interbelică glorioasă, când fusese primit în Academia Română și i se crease un post de profesor universitar la catedra anume înființată pentru el. Apoi el
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
roman și fermierul occidental - Simpozionul ,,Simfonia munților. Drumul crucii” - Vârful Fața Sfântului Ilie, 1950 m, 22-24 august 2003; Beniamino Faoro - un expert în dezvoltare montană, la lansarea cărții ,,Românul și felul lui de a fi” de Beniamino Faoro și Ion Mărginean, Biblioteca Județeană Antim Ivireanul Vâlcea, 26 noiembrie 2003; Știința - componentă culturală, ședința lunară a Societății Culturale Anton Pann, Râmnicu Vâlcea, noiembrie 2004 etc.). M-am implicat în organizarea manifestărilor legate de evenimente istorice și/sau tradiționale cum ar fi Posada
MARIAN PĂTRAȘCU de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342657_a_343986]
-
propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]