288 matches
-
meu, mai mic decât mine cu 10 ani, dar și pentru noi. Erau trei frați Ionescu și ăia ne-au văzut că jucăm fotbal, dar noi nu-i primeam că erau prea mititei și nu-i lăsam, noi eram mai mărișori, jucam între noi. Și unul dintre frații Ionescu a văzut că am dat cablul acela deoparte și s-a dus și a dat telefon la Securitate și a spus că am tăiat cablul militar, ca să ne jucăm noi acolo și
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Ierului, între Satu Mare și Oradea. La 28 noiembrie 1628, în depresiunea Loviștei, a avut loc un cutremur așa de puternic, încât a fost simțit la Kiev și Ecaterinoslav. La 19 aprilie 1662, în zona Baia Mare, s-a produs un cutremur “mărișor”, cum se spune într-o cronică. Despre cutremurul din 1679 ne vorbesc 3 cronici, astfel: “A fost cutremur grozav la 9 august 1679, marți noaptea, cu 3 ceasuri către zi, și au căzut multe case și biserici, și turnul cel
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
2 ceasuri din noapte, s-a cutremurat pământul foarte, ținând cam un sfert de ceas” (Notiță de pe o cărticică intitulată Slujba osebită a Sf. Prea Cuviosului părintele nostrum Nicodim). În anul 1791, în zona Vrancea, a avut loc un cutremur “mărișor”. 5 aprilie 1793, ora 10 și 30 de minute: “două scuturături zdravene în Transilvania”, notează un preot pe o carte religioasă. Dintr-un manuscris al unui diac, Petrache Venin, “sluga dumneaei Coniții”, aflăm: “Însemnat-am ca să se știe de cînd
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
și obiecte pentru iarnă. Tot acum se țeseau covoarele, pânza pentru traiste și ștergare. Totul se făcea În casă. Și copiii mai mici erau puși la muncă, după puterile lor: făceau țevi la sucală, necesare la țesut, iar cei mai mărișori păzeau cârlanii după ce oile erau duse la pășune la munte. De mici toți erau Învățați cu munca. Când creștea buruiana printre legume, tot ei le pliveau Numărul copiilor care se nășteau În familie În mod cu totul excepțional era mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pari om cinstit / Nu mai sta la socotit / Hai plătește mi găina / Că mă tem că-oi Însera / Și n-am unde mă culca, / Am copii vreo cinci ori șase / Și nu te-or lăsa În casă / Unu Îi mai mărișor / Și nu te-o lăsa sub țol ... / Hop, hop, găină hop! Darurile la masă puteau fi și un vițel, câțiva stupi, doitrei purcei, ori câțiva cârlani. Multe din jocurile de acum un veac au fost date uitării: boiereasca, de-a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dat seama că o fiară își căuta adăpost de ploaie. Nu a mai avut timp să iasă și s-a retras în fundul peșterii și cu arma în mână (un ZB). La lumina unui fulger a văzut doi pui de urs mărișori, urmați de mama lor. A tras; cei doi pui au căzut unul după altul în fața ursoaicei. Ursoaica s-a ridicat în două labe încercând să se prăbușească asupra lui. Glonțul a lovit-o drept în inimă. Fiara s-a prăbușit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
așa merg! duminica se trage la controlor, nu ceri bilet și nici nu faci bani cu cine nu are, personalul Dornești Siret dintr-un singur vagon și locomotiva, 10-15 km pînă în oraș, lume mai bălțată legată de vîrsta fetelor, mărișoare, grupul vostru ține afișul pe toată gara, trei la paradă în același principiu vestimentar, lamentabilă uniforma modei feminine! cu roz, și fiecare întoarceți capul, debușînd pe bancă lîngă alte trei, a șaptea sare la voi din vagon, saluturi cu fetele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fost la Arhivele statului, Bulev. Tudor Vladimirescu No. 46, Apart. 15, Iași 4. El Îi om cum se cade și vi le-ar Împrumuta ca să le copiați și să le restituiți. Casa de la Bogata o am pictată dar Îi tablou mărișor, voi aduce un fotograf s-o fotografieze și să v-o trimit. În ziua de 3 mai 1970 am fost la Televiziune la Suceava, luat de Dl. Ciornei 330. și s-a anunțat de 2 (ori, n.n.) că se va
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ei conduceau. Noi am fost 8 copii în familie, și eram în casa bătrânească în care am crescut. Atunci au venit echipele ca să te oblige să treci la colectiv, și toată lumea a sărit. Am ieșit și eu că eram mai mărișor, eram printre primii la părinți, și atunci s-a întâmplat necazul... Trebuia să treci forțat la colectiv, să dai cal, să dai căruța, să dai pamântul... Zi de zi eram încordați că vin echipele de colectivizare pe la școli, pe la cămine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
administrarea statului, directă sau prin intermediul latifundiarilor moșierești ori mănăstirești. Fiecare proprietar, răzeș sau moșier în cazul nostru, inclusiv statul prin pădurile învecinate Sânzănești-Muncelu-Corobănești sau Cociuba, era interesat să-și protejeze pădurea și să o exploateze rațional. Îmi aduc aminte, copil mărișor fiind, când mă lua tata să aducem lemne din pădure (pădurea noastră fiind în capătul de sus al ogorului de pe Dealul Lesa), eram impresionat cu câtă atenție ocrotea pădurea. Nu l-am văzut niciodată tăind un arbore viguros, ci numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
să te bagi în rolul ăsta păcătos?" " A, anul ăsta am debutat în nouă opere!" "Fii atent, că ești tânăr și ai talent. Te vor stoarce ca o lămâie, apoi te vor arunca. Ai grijă, că sunt un pic mai mărișoară" și s-a ținut tare și mereu în formă. — V-ați întâlnit la Scala, tot în Don Carlo, în stagiunea bicentenară... — Mamă, Doamne, cum a fost atunci! știi că, pentru Don Carlo, am citit ca nebuna cărțoaie întregi despre Inchiziție
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
luntri, un factor de echilibru. Ne-a echilibrat în toți anii de liceu, l-am echilibrat și noi de mai multe ori cu pătura-n cap și nici nu m-am mirat când l-am văzut, peste ani, cu grad mărișor în Ministerul de Interne. De data asta, pe fruntea lui nu mai scria cu litere mari: „Feriți-vă de mine, că le zic șefilor tot ce aud!“, ci: „Feriți-vă de mine, că eu sunt șeful și nu uit nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
acum, sub vigilenta supraveghere a celor trei bravi ostași români, mărșăluiau spre punctul de îmbarcare, adică spre gară. Drumul a fost obositor, anevoios, stresant. Calabalâcul pe care mama îl strânsese în grabă mare și ni-l repartizase nouă, celor mai mărișori, nu era chiar atât de greu. Însă bagajele acestea erau legate de mama cu niște sfori, cordoane și capete de funii pe care noi le-am trecut peste umeri pentru a face totul mai ușor de cărat. Ne dureau umerii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și cu toată îndoială din suflet.... toți erau pomeniți creștinește, cu dangăte prelungi de clopote și cu prohodirea unui mormânt gol de erou într-un colț de țintirim lângă alți eroi căzuți pe câmpurile de luptă... Unii dintre noi, măi mărișori, înțelegeam că ai noștri s-au dus și nu vor mai veni, rămânând casele goale, iar mamele, soțiile, bunicile și surorile, cernite, nu conteneau să-și plângă și să-și pomenească feciorii că brazii, căzuți la datorie, pana hat departe
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
a fi concepute actualele case de copii, "se vor primi gratuit toți copiii a căror familii nu sunt în stare a solvi retribuțiunea obișnuită". Aici, "copiii cei mai mici vor fi nutriți, curățați și feriți de orice vătămare; iar copiii mărișori, pe lângă acestea: 1) se vor deprinde cu rânduiala la ascultare și moralitate; 2) se va face cu dânșii oarecari încercări la lucru manual și la învățătură prin intuirea de obiecte plăcute; 3) se vor exersa, conform cu etatea, la învățarea citirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Mărarul nu suportă să fie replantat deoarece sistemul lui de rădăcini este foarte fragil. Dacă trebuie totuși să-l mutați dintr-un loc în altul, faceți în așa fel încât odată cu planta să mutați și un bulgăre de pământ destul de mărișor. În cazul în care replantarea este bruscă sau nereușită, înflorirea mărarului nu se produce cum trebuie și are loc prea devreme. Când puneți plantele direct în pământ, este preferabil să nu lăsați un spațiu prea mare între ele: din cauza înălțimii
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
de prezență. A îmbătrânit, nu mai poate, chiar nu mai poate duce în spate povara multor ore de tren. Suferă foarte mult, „femeia s-o dus acum trei ani de zile. Am șepte feciori, domnule, așa ca dumneata și mai mărișori, au luat cu toții calea pribegiei, toți șepte. Italia doi, Spania cinci. Mi-au rămas fânețele nelucrate, animalele nu mai are cine le griji, peste tot numai jale și pustiu ! Ne piere țara, domnule !”. Începe să plângă, din ochii săi frumoși
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care fragmente răzlețe apăruseră în „Sburătorul”, „Curentul familiei”, „Rampa” și ultimul mult mai încoace, în 1979 (în „Manuscriptum”). Șerban Cioculescu își amintește a-l fi auzit citind un capitol în cenaclul lui Lovinescu: „Voinic, în puterea vârstei, cu un cap mărișor, compus din rotunjimi, cu umerii obrajilor proeminenți, de mongoloid sau mai exact de mandarin, cu un larg surâs, ușor dezlănțuit în râs jovial. Era un bărbat plin de farmec prin naturalețe și vioiciune intelectuală, un autentic om de spirit. Auditoriul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
ele și tot scoate cîte una. A pus deoparte un clid înalt. Mă, eu împrumut cărțile astea. Da, aprob entuziasmat. Le aduc înapoi, auzi? Da. Balaurul pleacă din sat și oamenii se întorc temători la casele lor. Acum, cînd sînt mărișor, am convingerea că tot așa ieșeau românii din codri după plecarea tătarilor. Ce-a luat, bre? întreabă tata. Cărți. Dă-l dracului. Bine că am scăpat doar cu atît. După o jumătate de veac intră în casa mea tot un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spre cei din prezidiu și întreb: Știe careva problema acestui bătrîn? Da, sare o funcționară cu suflet. A donat casa nepotului și acesta l-a dat afară. Doarme pe unde poate. A fost un medic foarte bun. Are pensia mai mărișoară? Da. Mă întorc spre bătrîn și-l întreb, ridicînd vocea ca pentru un om care aude mai greu: Acceptați să stați la un azil din Copou? Doctorul de asta venise, dar nu a înțeles bine propunerea. Nu știu, răspunde stupid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
viețuit o jumătate de secol și aproape în același timp au părăsit-o amîndoi, lăsîndu-și fata nemăritată. Bucuria fetei după măritiș n-a durat mult. Vasilică, minerul, s-a însurat cu Lara și după un an a plătit scump salariul mărișor oferit la mină. Lara a plîns și s-a întors la căsuța ei, lăsînd blestemul peste cei care i-au ucis bărbatul. A plîns Lara azi, a plîns mîine, a plîns ani și ani pînă s-a dilit de tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
șotînc, pleacă la bodegă. Spre seară se întoarce resemnat și se adresează rugător lui Salvatore: Dacă... tot îl schimbi... măcar să te cheme Limbricescu... Bulboana Floricica Floricica s-a născut în satul Cot, constituit din cîteva case rătăcite intr-un ocol mărișor pe care Prutul s-a gîndit să-l facă în favoarea României și în defavoarea URSS, țară mare amatoare de teritorii și care sigur a suferit enorm din acest motiv. Mai tîrziu cei de pe acolo au aflat că în realitate rîul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a mutat acolo de tot. Cazacioc avea și facultate, lumea nu știa ce anume și cred că nici el, dar din acest motiv știa și toaca în cer. Mare parte din pămîntul său era pîrloagă, dar avea și o porțiune mărișoară cu livadă, pe care bătrînul spunea că obține produse ecologice. Singurul neam al lui Cazacioc era un nepot, domnul Cepoi, mare amator de moșteniri și chilipiruri. El avea moștenire doar un hectar, departe de moșia lui moș Cazacioc și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
era rece și o bună dispoziție ne-a cuprins pe toți, încît la toată lumea i se fîlfîia de ce mai găbjeam în undițe din iaz. Deodată prind ceva în aculețul meu și constat că trag destul de greu la fir. Doamne, este mărișor tare... Visul revine imediat în mintea mea și (ce prostie!) sper la... un balaur mare, dar mare, nu glumă... Cu emoție trag de fir și mă uit îngrijorat la Bogdan, ăla din vis cu scaunul, dar băiatul stă cuminte, doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Adică? Ce este Olanda? Ce este Anglia? Ar fi urmat Suedia același drum? Cu siguranță. Dar noi ne-am fi împotmolit în Rusia. De ce? Doar ați cucerit Moscova. Și? Am devenit stăpînii lor? Suedia ar fi devenit o Olandă mai mărișoară, dar cu aceeași evoluție. Pornim cu gîndul să reluăm discuția. Se indică pe semnalizarea rutieră, 30 km/h și mă uit la acul vitezometrului. Da, arată 30 km/h. Alergăm apoi prin tunele săpate în spațiul pădurilor. O crestătură a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]