2,766 matches
-
Ca pe pomul cel uscat, C-au luat și le-am tot dat, Au luat tot ce-am avut și-ncă nu le stă în gât și mai vor și tot mai vor. și românii mor de dor: De dorul Măriei Tale Că în țară-i mare jale. Vino, ștefane, la noi Că murim flămânzi și goi și ne lasă fără țară, Ne trimit copiii 'afară, Ne transformă-n slugi, în furi , Ei, ce-și plimbă în huzur Toate-averile furate De la
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
iubirii. Liberi, vrem, la noi acasă, Cu bucatele pe masă, Să primim pe toți cei dragi Pentru noi, pentru urmași. Pâine, sare și ștergar: Să muncim din nou, cu har, Pentru noi, pentru nepoți, Fără griji și fără hoți. ștefane, Măria Ta, Când va fi și ne-om vedea, Ți-oi aduce vin și pâine Din cuptorul cel de mâine. Pâine albă și gustoasă Să le pui la toți pe masă Ce luptară pentru țară, Pentru harul nostru iară. Să le
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
a fost încredințată lui Sava, că el cunoștea cel mai bine potecile pe unde veneau jivinele la apă. Sava a început așezatul vânătorilor cu regele, spunându-i Tu, Doamne, stai aicea!. Nedumerit, regele, care se aștepta să i se spună Măria ta sau Excelență, l-a și întrebat pe P.P. Carp de ce și-a permis Sava să i zică tu. Răspunsul boierului a venit prompt: Excelență! ... Slujitorul meu vi s-a adresat cum scrie în „Sfânta Scriptură” - „Tu - Doamne”, prețuindu-vă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
voia cu nici un preț ca Ghițișor al ei să fie sluga lui Oacheș. Rarița a hotărât să o mărite pe Creața la Corcodele, că așa au numit-o pe fata pe care a luat-o de suflet. Doreau s-o mărie cu Petrache al Grapinii. Când a fost la înțelegere, Creața a spus că nu se mărită. Ghițișor, nervos, a vrut să o lovească spunând: Am ajuns să ne pui opinca în nas? De voie, de nevoie, Creața s-a măritat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
o murit baba, iar apoi s-a dus și el, lăsând un gol în sufletul familiei lui. Toader Cioabă S-a căsătorit cu Maria din satul vecin, fata lui Mocanu. Toader, când era flăcău, se lăuda că are 80 de Mării și 85 de Ilene, și până la urmă din cele 80 de Mării și-a ales pe Maria, fata lui Mocanu, frumoasă, focoasă, dar foarte veninoasă. Că pe Toader îl lăsa să doarmă în casă, iar ea iute din cale afară
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
umplu zece carnete și o să mă tund chel, tovarășul căpitan, și o să plec la canal, să torn păsărelele. Te iubesc, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Ah, cât am băut. Să vină meliția să mă ducă acasă. Nu mai pot, nu mai pot, măria ta, cârmaciule... Vasile și-a retras mâna de pe umărul lui Căreală Încet, cu lentoarea sigură a tăcerii. Numai tăcerea l-a salvat În momentul acela, pentru că individul ținea În mână un cuțit, pe care Îl ascuțea nervos de metalul ușii
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
detracați aruncați năprasnic de cine-știe-unde pe această lume. Am văzut oameni în vârstă și copii umiliți, jigniți și îmbrânciți pe stradă, în plină zi; am văzut oameni înjurați pentru neputința lor de a traversa strada pe cât de repede ar dori “măria-sa” șoferul; locuim alături de vecini care și-au transformat apartamentul în șantier de lucru, sfredelind, dărâmând și zidind la loc pereții blocului. Toți acești indivizi au ceva în comun: o imensă și îngrijorătoare lipsă de moralitate dusă peste limita lipsei
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Carol I că vrea să-i facă acoperișul cu bani de aur, la care Suveranul i-ar fi propus, în glumă, ca banii să fie așezați pe muchie. Răspunsul Nababului a fost pe măsură: "pot să-l fac și așa, Măria Ta, am de unde"! Interioarele surprindeau prin bogăție, fast și bun gust: scări de marmoră, ferestre cu vitralii vechi, colorate, tavane din lemn de stejar sculptat, sala mare cu pereții tapetați cu nobilii strămoși pictați pe piele de Cordoba, feronerie lucrată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Luana Ibacka, fosta soție a lui Cabral, a postat pe blogul său un text dur la adresa mării campioane, Nadia Comăneci, făcând referire la reclamă la margarina în care apare Nadia Comăneci. "Cu un mare sentiment de dezgust, am răspuns azi unui mail care se semna Fundația Nadia Comăneci și nu mai știu ce bla-bla uri...Am răspuns
Nadia Comăneci, atacată dur de Luana Ibacka: Rușine Nadia! by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72117_a_73442]
-
Heracles a plecat din Tyr pe o corabie. Tot pe plute se face și comerțul, în vecinătățile Etiopiei (prilej cu care cititorul află că troglodiții erau un popor...). Pluta se consacră în Odiseea, ca și corabia. E momentul asaltului asupra mării și, deopotrivă, vîrsta locuirii pe mare. Grecii supun apele. Romanii, la rîndu-le, se mîndresc cu flota, a cărei organizare Ion Acsan o detaliază fără a putea, însă, cînd morți, cale de-o istorie, sînt plutașii și corăbierii ei, să-i
Trecerea Apelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8782_a_10107]
-
că Ai mai făcut o vitejie, călcând în picioarele Tale Auguste, un șofer, pe nume Ion Damian. Gurile rele spun că bietul șofeur a primit mai multe lovituri de picioare decât ar fi trebuit și decât ar fi meritat, fiindcă Măria Ta L-ai fi confundat, după nume, cu mine. Nu, Alteță, n-am fost eu. Dealtminteri, am credința că memoria Ta a uitat numele meu. Și cu drept cuvânt: afaceri de Stat, recepții, etc. Luminăția Ta! Supușii Tăi, pe care
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
Dealtminteri, am credința că memoria Ta a uitat numele meu. Și cu drept cuvânt: afaceri de Stat, recepții, etc. Luminăția Ta! Supușii Tăi, pe care-l conduci cu mașina și cu picioarele, s-au cam revoltat, fiindcă ei pretind ca Măria Ta să aibă și cap. August sau nu - dar să fie cap. Căci ei nu cunosc până astăzi, din partea Alteței Voastre, decât o activitate de contravenient la legea circulației și a vitezei, de scandalagiu și de bătăuș. Ceea ce, se zice
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
Voastre, decât o activitate de contravenient la legea circulației și a vitezei, de scandalagiu și de bătăuș. Ceea ce, se zice, n-ar fi suficient. Personal, nu sunt de aceeași părere. Mai mult: eu ași propune guvernului să pună la dispoziția Măriei Tale un tanc, cu care să dai buzna unde e lume mai multă, să sfărâmi toate automobilele și căruțele cu franzele de lux, să dărâmi Cercul Militar și Academia, Ateneul și Universitatea și toate instituțiile particulare și de Stat". Alteță
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
de mamă, acum câteva luni..." "Cum lumea nu Te prea cunoaște, cum îl cunoaște, de-o pildă, pe dl. D. R. Ioanițescu și pe d. Potârcă, să dai peste un alt Ion Damian care, până să bage de seamă că Măria Ta este chiar Măria Ta - să-ți frământe Augustele testicule, să-ți spargă Augustul cap și să-ți frângă Augustele mâini... Recomandându-Vă atențiune și prudență, rămân al Alteței Voastre Regale, prea supus și prea plecat servitor și rob. Mircea
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
luni..." "Cum lumea nu Te prea cunoaște, cum îl cunoaște, de-o pildă, pe dl. D. R. Ioanițescu și pe d. Potârcă, să dai peste un alt Ion Damian care, până să bage de seamă că Măria Ta este chiar Măria Ta - să-ți frământe Augustele testicule, să-ți spargă Augustul cap și să-ți frângă Augustele mâini... Recomandându-Vă atențiune și prudență, rămân al Alteței Voastre Regale, prea supus și prea plecat servitor și rob. Mircea Damian însă nici fiind
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
lumina?/ O piatră lunecînd pornește strigătele/ pietrelor și ierbilor lovite,/ orice mișcare e durere și agresiune./ Șunt prea încete glasurile celelalte?/ Cine-ar putea-o spune cu adeverire?/ Poate că șunt la fel de slabe sau puternice/ că glasul unui om în fața mării./ Glorie ție, în vacarmul de eternitate,/ auz, părinte al oamenilor, amin!" (Auz). însă, de regulă, Ilie Constantin cultiva o tonalitate sobra, circumspecta, umbră parcă a triumfalei rostiri clasice. Un dramatism existențial își face loc, compensator, umanizant: "E o amînare mahorîtă
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
A vremii, numai?...) Dincolo, Cantemir analfabetul. Un viveur sigur pe el. Intelectualii, Miron Costin, căruia i-a tăiat capul și toți intelectualii vremii îl ironizează la mese pe bătrân și pe Iordachi, precautul, ministrul de finanțe: Mai des cu păharele, măria ta, și mai rar cu orânduielili, că țara îi iertată de la Poartă, ș-ei vrč să-ți dai măria ta sama odată și nu-i putč. Aceeași violență, la muntean. Care visează copacul de aur din al cărui falnic trunchi
Cantemireștii, Cantacuzinii, dușmănie mare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9055_a_10380]
-
și toți intelectualii vremii îl ironizează la mese pe bătrân și pe Iordachi, precautul, ministrul de finanțe: Mai des cu păharele, măria ta, și mai rar cu orânduielili, că țara îi iertată de la Poartă, ș-ei vrč să-ți dai măria ta sama odată și nu-i putč. Aceeași violență, la muntean. Care visează copacul de aur din al cărui falnic trunchi o ramură este cantacuzină. Ea desfășoară o mare energie diplomatică și militară. Strânge oști în Muntenia. Lansează pe Argeș
Cantemireștii, Cantacuzinii, dușmănie mare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9055_a_10380]
-
slavă Regelui Carol II", semnat Radu Gyr. Are nu mai puțin de 12 strofe, care ar solicita prea mult spațiu spre a fi reproduse în întregime, încât mă mulțumesc să reproduc doar patru din ele, revelatoare și pentru celelalte. Așadar: "Măria Ta pe vremuri poetul plânsu-mi-s-a că de la Vatra Dornii a podidit omida și ca străin în țară-i din Mare până-n Tisa, sta, sărăcind, Românul și-și blestema obida... Dar Tatăl Tău, cu spada pe măguri românești, a însorit meleagul
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
această vreme nu este om ca acela... Cantemir, necioplit cum era, se înfurie pe Dosoftei. Trădare! Dă poruncă să fie afurisit. Cum să osândești un sfânt?... în schimb, bătrânul domn începe să aibă dificultăți. Nu e bine să ataci cultura. Măria-ta, zic boierii, să nu ne punem rău cu leșii... Șerban Vodă, din Muntenia, îi scrie și el să se înțeleagă cu vecinii de la nord, că astfel îl va putea urma... Căpățânos, Cantemir: nu s-au potrivit... Una că știe
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
unui cadavru de câine baudelairian, uimit de zboruri de rândunici ce-și caută argila până în trupul uman, atent la sclipiri de monedă veche și fulgurații de fuior astral, îngrijorat de mersul unui somnambul firav pe o muchie de catedrală deasupra mării, tânărul de odinioară a continuat să elogieze elementele, substanțele, - sarea, mercurul, cărbunele, cristalul și diamantul. Pentru el flacăra gazului arzând în bucătărie a devenit lumină zeiască, după cum evenimentele cele mai obișnuite au putut - și pot - căpăta un fel de nimb
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
de leac. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului prefațează deschiderea sezonului de nunți (16 august-14 noiembrie), începerea târgurilor și iarmaroacelor de toamnă, a praznicelor de pomenire a morților. Prin unele zone ale țării, în ajunul sărbătorii, 14 august, numită "Ziua cercurilor Sfintei Mării", oamenii se adună și povestesc despre bunătatea și minunile Maicii Domnului. În unele părți ale Moldovei, sărbătoarea de la 15 august este considerată "a morților". Cu această ocazie sunt pomeniți toți strămoșii plecați în lumea drepților și care au purtat numele
Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită de credincioși. Vezi semnificațiile () [Corola-journal/Journalistic/82034_a_83359]
-
Încă odată pentru că tatăl său ținuse secretul și față de fiul lui, apoi gândul se mută la cât de mult Își dorea Ștefan desființarea și pedepsirea securității iar acum, când aceasta era desființată și Înlocuită pe ici pe colo cu aceeași Mărie dar cu o pălărie ... democrato-capitalistă, Fany al său, bine realizat material nu-și dorea nimic mai mult decât să-și găsească asasinul și torționarul. Ajuns În acest punct, lui Rică Îi veni o idee Îndrăzneață, așa cum vin ideile mari, rapid
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
punctul de vedere al celuilalt. Propunerea pe care ne-o face Ciprian Beniamin Benea în cartea sa este una incomoda. Să decopertezi muntele de moloz ideologic ce acoperă istoria recentă a relațiilor politice ale României cu vecinii săi și cu mării actori internaționali implicați în destinul ei este o sarcină de magnitudinea muncilor herculiene. Pentru a tentă, autorul dezvolta demersul său din perspectiva, plină de prospețime, a studiului geopolitic. Nu teoretic "pur", ci aplicat unei analize de caz. Dincolo de atracția facilă
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
cel mai iubitor de supușii săi... POSACUL: Gata bre! Mai trage-ți sufletul! PRICINĂ-ÎMPĂRAT (intră pe ușa din stânga, supărat): Ce-i gălăgia asta? Nu se mai poate omul hodini de răul vostru! Am să pun să vă taie capetele! LIMBUTUL: Măria Ta, ne-ai face mare supărare, iar Măria Ta ar rămâne fără sfetnicii cei mai credincioși; nu ne-ar mai putea nimeni lipi capetele la loc. PRICINĂ: Bine, atunci să nu vă taie capetele, deocamdată. De ce nu-s aici jâlțurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]