505 matches
-
ale sufletului. Autoscopia, care e în fond o confesiune deghizată, tulbură imaginarul liric până la o înaltă vibrație, întorcând vioara invers, cum o fac virtuoșii arcușului. Privirea ia locul simțurilor, amintirile se derulează în panorama modulare, pigmentate de maliție, în sensul mărinimiei. Acceptând identificarea, poeta preferă relatarea și descrierea, forma de sugerare a obiectivității dar și de obținere a efectului iluziei. Amintirea păstrează imaginea color a experienței. Impresia este de suferință plăcută, de predestinare, de existență romantic. Poemele scrise în dulcele stil
EMILIA TUDOSE TRIUMFUL IUBIRII , CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Emilia_tudose_triumful_iubiri_al_florin_tene_1364888889.html [Corola-blog/BlogPost/366066_a_367395]
-
gândindu-mă mai bine, m-am simțit onorat!“ Această mărturie, care vine din partea unui geniu românesc al oralității demonstrează, incontestabil, darul oratoric al Părintelui Galeriu. Părintele Constantin Galeriu era nu era niciodată egoist sau arogant ci totdeauna cu generozitate și mărinimie de suflet, fiind uimitor prin discreția lui, prin modul cald și deschis cu care primea pe oricine avea un necaz sau o întrebare. Uita de el și era al tău. Niciodată egoist, ci întotdeauna mult milostiv și îndelung răbdător. Simțeai
PARINTELE CONSTANTIN GALERIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_constantin_galeriu_.html [Corola-blog/BlogPost/366865_a_368194]
-
Acasa > Poeme > Antologie > MOȘ CRĂCIUN SAU MOȘ GERILĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 723 din 23 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I.Părăianu MOȘ CRĂCIUN SAU MOȘ GERILĂ În timpul de Dinainte, Din mărinimie, milă, Deși eram copil cuminte La noi, mai rar, sosea Gerilă. Venea c-un sac cârpit în spate, Iar noi îl așteptam în frig Până târziu, în miez de noapte, Pentru halva sau un covrig . Ne bucuram . Eram copii Și
MOŞ CRĂCIUN SAU MOŞ GERILĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Mo_craciun_sau_mos_gerila_al_florin_tene_1356252912.html [Corola-blog/BlogPost/351586_a_352915]
-
-le nu am făcut altceva decât să obțin portretul cel mai de preț al unui om; “fizionomia”, dacă pot s-o numesc așa, trăirilor interioare ale autoarei. Viața, așa cum este ea, cu bune și cu rele deopotrivă, ne oferă cu mărinimie posibilitatea de a ne refugia dincolo de neajunsurile, schimonoselile, urâțeniile ei, într-un spațiu curat, acela al creației, acolo unde domnește frumosul și unde ne putem desfășura sufletele, armonizându-le cu simțirea. Doamna Maria Cornelia Postescu a reușit din plin s-
“VĂMUIREA PULBERII” – O CARTE CE MI-A MERS LA SUFLET! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_vamuirea_pulberii_georgeta_resteman_1365539059.html [Corola-blog/BlogPost/345733_a_347062]
-
originari din România, le cer să nu uite și să iubească întotdeauna această țară și să contribuie și pe viitor la sporirea contribuției ei la patrimoniul cultural și spiritual al umanității. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți cu harurile și mărinimia Lui nemărginite! Iar dumneavoastră vă doresc din tot sufletul satisfacții și împliniri în munca nobilă ce desfășurați, sănătate și bucurii familiei dvs. Și să ne revedem cu bucurie, aici, în România, sau oriunde va fi cazul în lume. -Vă mulțumesc
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_profesor_doctor_dan_brudascu.html [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
despre Galați și sudul Moldovei. Volume dedicate părinților săi, Vasilica și Costin, ’’pentru dragostea cu care m-au crescut și pentru că mi-au fost mereu niște icoane sfinte, o pildă vie de noblețe și mare bogăție sufletească dezinteresată , de dumnezeiască mărinimie, de o aleasă virtute, de abnegație și de devotament total, de un nesfârșit spirit de sacrificiu pentru copiii lor’’. Și motto-ul ales din eminescianul ’’ Mai am un singur dor’’, este mai mult decât inspirată. Dacă mintea nu-mi joacă
DESPRE GALAŢI ŞI SUDUL MOLDOVEI-, EDITURA CENTRULUI CULTURAL DUNĂREA DE JOS, 2016, 539 PAG. RECE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1472183573.html [Corola-blog/BlogPost/376160_a_377489]
-
o oaie nedumerită în ploaie. Am așteptat și sperat pînă acum, când vine d-na Firea și ne spulberă orice speranță. Cu alte cuvinte, doamna Firea ne păstrează în aceeași mizerie dezorganizată și ”puturoasă”, dar ne-o dă gratis. Câtă mărinimie! În loc de un transport în comun care să tindă spre cel european, ne flutură prin fața ochilor proiectul de factură comunistă - transport gratuit pentru toți. Stimată doamnă, el oricum este, în realitate, gratuit pentru marea majoritate a celor care urcă. Doar conștiința
Doamna Firea, transportul e oricum gratuit pentru marea majoritate a celor care urcă. Doar noi, câțiva fraieri, plătim bilet by https://republica.ro/doamna-firea-transportul-e-oricum-gratuit-pentru-marea-majoritate-a-celor-care-urca-doar-noi-cativa-fraieri [Corola-blog/BlogPost/338088_a_339417]
-
Matematic lucrurile arată așa, Bilet+Control cu Poliție/Jandarmerie+Amendă+îmbunătățirea serviciului de transport=Experiență decentă de călător și calitatea serviciului. Cu alte cuvinte, doamna Firea ne păstrează în aceeași mizerie dezorganizată și „puturoasă”, dar ne-o dă gratis. Câtă mărinimie! Mesaj către doamna Firea: Bănuiesc ca singurul contact pe care l-ați avut cu acest tip de transport a fost atunci când ați urcat într-un autobuz ca să scoateți o poză electorală. Dacă ați fi alături de bucureștenii obișnuiți pentru care o
Doamna Firea, transportul e oricum gratuit pentru marea majoritate a celor care urcă. Doar noi, câțiva fraieri, plătim bilet by https://republica.ro/doamna-firea-transportul-e-oricum-gratuit-pentru-marea-majoritate-a-celor-care-urca-doar-noi-cativa-fraieri [Corola-blog/BlogPost/338088_a_339417]
-
un fel de scrisoare pentru veșnicie. Cartea este o declaratie de iubire încadrată în spațiu și timp. O declarație pentru mare, aceasta iubire statornică: "Aceasta este opera lui Dumnezeu, zămislită atunci când s-a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să lase și românilor o bucurie, o poartă deschisă a Raiului. Nu la toți. Doar unora. Celor privilegiați și dragi Lui. Altora le-a dăruit munții, dealurile, podișurile sau câmpiile. Dobrogenilor, oameni aleși ai lui Dumnezeu, le-a dăruit
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471351861.html [Corola-blog/BlogPost/343106_a_344435]
-
suntem bobul de grâu care face pâinea și picătura care unindu-se dă naștere marilor râuri și oceane. Oricât de neînsemnați ne considerăm sau ne consideră alții, noi oamenii formăm această lume infinită pe care ne-a dat-o cu mărinimie Dumnezeu Tatăl, Creatorul a tot ce ne înconjoară. Cu emoția ce n-am trăit-o de multe ori în viată, nu pot decât să vă mulțumesc sincer. MIHAI LEONTE 15 septembrie 2002 Referință Bibliografică: Domnului Gheorghe BERARU primarul comunei Bunesti
SUCEAVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Domnului_gheorghe_beraru_primarul_comunei_bunesti_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/361726_a_363055]
-
ridicând un deget în sus. -Când voi ajunge împărat voi da o petrecere cum nu s-a mai văzut nicăieri în lume Macro. Am să te chem atunci Probus, să-mi alegi vinurile pentru petrecere! -Zeii să vă ocrotească ilustre! Mărinimia voastră nu are margini! -Bine, bine! spuse Caligula. Acum lasă-ne singuri Probus, spuse Caligula mulțumit de slugărnicia amfitrionului. Macro se amețise cumva, însă se putea încă vorbi cu el. Caligula părea însă să nu aibă nimic din efectele binecunoscute
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_4.html [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
voi ajunge împărat voi da o petrecere cum nu s-a mai văzut nicăieri în lume Macro. Am să te chem atunci Probus, să-mi alegi vinurile pentru petrecere! spuse Caligula întorcându-se către el. -Zeii să vă ocrotească ilustre! Mărinimia voastră nu are margini! spuse Probus plecându-și trupul de la jumătate. -Bine, bine! spuse Caligula. Acum lasă-ne singuri Probus, spuse Caligula mulțumit de slugărnicia amfitrionului. Trecu ceva timp în care cei doi degustară licorile aflate în cupe. Macro era
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1434827661.html [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
de luat în seamă! Sunt deci un entuziast al părerii că ceva urmează să se întâmple aici pe pământ pentru că fenomenul e observabil chiar aici pe pământ deci e făcut pentru pământ. Zeii ne-au dat deci un semn! În mărinimia lor aceștia vor ca noi să aflăm despre ce e vorba, însă taina acestor lucruri trebuie căutată, și nu cred că va fi o misiune ușoară. Dar cei care știu să caute și să interpreteze, vor afla ceea ce trebuie! -Cum
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1418842713.html [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
hrană, iar acum în fața colților Rechinului Suprem fâlfâia îngrozit Rechinul Savant, Îngrozi, îngrozit, dar tupeul nu și-l pierduse. - Preaînțeleptule, am soluția! Pe pământ mai sunt încă furnici, păsărele, melci, șopârlițe, tot felul de jigănii pe care în marea ta mărinimie nu le-ai păpat atunci... - Șiii?... - Am deja elixirul care ne va transforma în vulturi, sau alte păsări răpitoare. Vom trăi numai la înălțimi, vom fi mereu cu ochii pe tot ce mișcă, nimeni nu ne va putea atinge, iar
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Scenariu_bine_documentat_mihai_batog_bujenita_1337098662.html [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
Cristea Publicat în: Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Bunătatea Bunătatea-și poartă straiul Și discret îi este traiul! N-are tobă să răsune Pentru faptele din lume. Unii cred că e prostie Să dai cu mărinimie Fără să aștepți răsplată Pentr-o lacrimă vărsată... Bunătatea este pâinea Ce-a hrănit atâtea guri Ea se-mparte cu blândețe Nu cred c-ai putea s-o furi. Bunătatea-i temelia Pe care se-nalță podul, Din caușul palmei
BUNĂTATEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1448774728.html [Corola-blog/BlogPost/383231_a_384560]
-
cel care plânge, ne trebuie lacrimi; ca să-l înțelegem pe cel care suspină trebuie să ne frângem inima; iar dacă vrem să ne facem părtași la durerea cuiva, se cuvine să fim împreună-pătimitori. Și toate acestea ne cer deopotrivă duioșie, mărinimie și dragoste nefățarnică. Cu ce îndrăzneală ne vom apropia cu cugetul și simțirea de tânguirea Doamnei Maria Brâncoveanu, când vedem că pătimirile,lacrimile și suspinurile ei au înălțat un munte ale cărui piscuri au ajuns până la Cer?” (Doamna Maria Brâncoveanu
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1457442926.html [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
și care înseamnă sirenă, este foarte capricioasă, obraznică și obositoare. De ea se îndrăgostește un cavaler cu care o logodește un preot poposit pe o vreme cumplită la casa părinților ei. După nuntă dobândind suflet se schimbă total, cunoaște mila, mărinimia, blândețea, duioșia, dar și durerea nelipsită iubirii omenești. Este foarte sinceră și soțului ei îi dezvăluie adevărul cu privire la identitatea ei. Din nefericire, ea nu se poate desprinde definitiv de lumea ei acvatică de care aparține prin origine. Poate călători prin
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
gândindu-mă mai bine, m-am simțit onorat!“ Această mărturie, care vine din partea unui geniu românesc al oralității demonstrează, incontestabil, darul oratoric al Părintelui Galeriu. Părintele Constantin Galeriu era nu era niciodată egoist sau arogant ci totdeauna cu generozitate și mărinimie de suflet, fiind uimitor prin discreția lui, prin modul cald și deschis cu care primea pe oricine avea un necaz sau o întrebare. Uita de el și era al tău. Niciodată egoist, ci întotdeauna mult milostiv și îndelung răbdător. Simțeai
ÎMPLINIREA A ZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_zec_stelian_gombos_1375102210.html [Corola-blog/BlogPost/340528_a_341857]
-
și mult și-a dorit să-și facăfaptele celebre. / Iar de era respectat în mod curtenesc, / Oferea îndeajuns protecție prin propria-i noblețe. / Astfel a trăit și a domnit, / Încâti-a întrecut pe toți ceilalți principi / Prin curtenie, vitejie, /Putere și mărinimie.[4] Și momentul luptei, al întâlnirii dintre viteji este astfel prezentat: Lovind adesea în scuturi, caii cu-avânt strunesc / Și unul către altul în iureș năvălesc; / Se-ndreaptă-ndatăiarăși cu salturi înapoi / Și spadele-și încearcăîn luptăgrea vitejii amândoi.[5]Un adevărat
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
și unde să se oprească, va ști pe ce cale să meargă. În contrast cu gândirea lui, un alt filozof, din secolul XIX, Friederich Nietzsche, dorea să amplifice puterea omului, să poată ajunge un supraom. Conform ideilor sale, moralitatea nu depinde de mărinimie, bunătate, corectitudine, ci de puterea celui mai tare. Astfel scopul final al omului și al societății nu este acela de a-l face pe fiecare om fericit, ci doar pe câțiva, pe cei mai puternici. Iubirea pentru el nu era
DRUMUL POEZIEI SPRE ÎNDUMNEZEIRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_poeziei_spre_indumnezeire.html [Corola-blog/BlogPost/357309_a_358638]
-
ne-oamenii. Căci lumea se împarte în oameni și ne-oameni. Aceștia din urmă răsplătesc binele ce li s-a făcut, atacându-și și sfidându-și binefăcătorii. ni se cere de aceea multă atenție. Bune și frumoase sunt bunătatea și mărinimia, dar nu față de oricine. Nu-i drept și cuminte să ne lăsăm înșelați, batjocoriți și exploatați de ne-oameni. Bunătatea și mărinimia nu se confundă cu orbirea, prostia și naivitatea. Niciodată bunătatea și mărinimia nu trebuie să se prefacă în
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/O_scurta_incursiune_in_gandirea_crestina_a_lui_nicolae_steinhardt.html [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
-și și sfidându-și binefăcătorii. ni se cere de aceea multă atenție. Bune și frumoase sunt bunătatea și mărinimia, dar nu față de oricine. Nu-i drept și cuminte să ne lăsăm înșelați, batjocoriți și exploatați de ne-oameni. Bunătatea și mărinimia nu se confundă cu orbirea, prostia și naivitatea. Niciodată bunătatea și mărinimia nu trebuie să se prefacă în acea jalnică și absurdă slăbiciune care să îngăduie ne-oamenilor să calce în picioare cele sfinte și mărgăritarele. (24) Îl slăvim pe
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/O_scurta_incursiune_in_gandirea_crestina_a_lui_nicolae_steinhardt.html [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
Bune și frumoase sunt bunătatea și mărinimia, dar nu față de oricine. Nu-i drept și cuminte să ne lăsăm înșelați, batjocoriți și exploatați de ne-oameni. Bunătatea și mărinimia nu se confundă cu orbirea, prostia și naivitatea. Niciodată bunătatea și mărinimia nu trebuie să se prefacă în acea jalnică și absurdă slăbiciune care să îngăduie ne-oamenilor să calce în picioare cele sfinte și mărgăritarele. (24) Îl slăvim pe Domnul poftind la cină pe cei desconsiderați, nu numai pe cei sărmani
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/O_scurta_incursiune_in_gandirea_crestina_a_lui_nicolae_steinhardt.html [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
cânt împăcăciunea inimii, slavind nevoi. Și clipa euharistiei o pătrund și nu mi-e teamă de a ei Domnie, Merg către tine, spirit, să îți spun, ce preț e în lumina veșniciei- Smerenie îmbrac, să pot avea încrederea iubirii în mărinimie, Sunt pentru așteptarea crezului divin, astfel voi fi cu voi mai vie. Când cineva de-ai mei, în astă zi, îmi cere inima-i și sufletul curat, Aș face să îndur tot riscul sufletului meu, să-și prindă marea vrere
CANDELA NEMURIRII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1429440919.html [Corola-blog/BlogPost/353985_a_355314]
-
zâmbet pentru fiecare : pentru portarul care , imperturbabil, mă întâmpină în fața ușii de la intrarea în instituție, pentru vecinul de vis-a vis, pentru femeia de serviciu, pentru șef, chiar dacă e nervos, pentru cerșetorul de la colț... Zâmbetul-o floare nevăzută oferită cu mărinimie oricui are nevoie, și nu numai...Acest dar nu e numai pentru tine, nu ți-l ofer doar ție, trecătorule prin viața mea, ci în primul rând mi-l ofer mie însămi, ca o garanție că încă mai pot dărui
UN ZÂMBET PENTRU FIECARE de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magda_harabor_1460972526.html [Corola-blog/BlogPost/370697_a_372026]