333 matches
-
au corps . Hă, hă! Altă salată! Șerbet de caise, de Pizdoloveni! Pe bune! Ei, bine, dacă de botez este nevoie, dacă trebuie să dea mucea o tură de bazin, pentru a se salva lumea, fie, subsemnații cedăm! e de acord, mărinimos, Poetul. Dar poate că lumea noastră nici nu-și dorește să fie salvată, se nimerește și Fratele, prin preajmă. Nici de noi, nici de alți ciumeți, ca noi. Sau, în orice caz, s-ar zice că lumii, în ansamblu, nici
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să știe totul, suspendați în mod ridicol între două neanturi, pradă slăbiciunilor lor, supuși unei mulțimi de obligații și de necesități, mici, meschini, împotmoliți în mizerie, oamenii învestesc divinitatea cu calități inverse: puternică, eternă, omniprezentă, omniscientă, nemuritoare, puternică, liberă, nesfârșită, mărinimoasă, preafericită, ea reprezintă imposibilul ideal. Slăbiciunea, frica și spaima populează cerul; inteligența, rațiunea și cunoașterea îl golesc. Centaurii? Niște ficțiuni reductibile la o coliziune între simulacre de cal și de om Himerele? Aceeași remarcă, aceeași compoziție, nimeni și nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
iluzie pe care femei precum Antonia se grăbesc să i-o întrețină. — O, Bill, făcu Antonia din nou, strângându-și fusta în jurul coapselor. — Nu-ți face griji, se întoarse Bill spre Sheba, o să te obișnuiești cu întunericul. Apoi îi zâmbi mărinimos - mărețul domn care îi dădea voie să pătrundă în mica enclavă a prieteniei sale. Și, în timp ce o măsura din ochi, am observat cum preț de o clipă îi pierise zâmbetul de pe față. Atunci când femeile se uită la alte femei, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
prânzi dar înainte de a servi desertul și cafeaua, doamna Pavel, neglijându-mi prezența, sau poate dimpotrivă, invită pe cele două musafire să-mi viziteze „apartamentul” compus din „camera de la față” și antreul larg despărțitor de partea de locuință ocupată de mărinimoșii mei proprietari. Fiica Anei rămase în fața bibliotecii din antreul încăpător, în dreptul biroului aflat tot acolo, începând să răsfoiască reviste și cărți, cu dezinvoltura unui obișnuit al casei, îi rămaseră ochii pe Un om sfârșit a lui Papini, pe care i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
puse mâna pe oul cel mai mic, pe roșia cea mai storcită și, din găinușă, pe o bucată de coșcovelniță din care nu izbuti să aleagă decât câteva firicele de carne și puțină piele care mirosea a fulgi arși. Ceilalți, mărinimoși, Îl poftiră să ia și bucățele bune, mai ales că fricosul avusese o idee care le Îmbunătățise ospățul: Înfipsese felii groase de mămăligă În țepușă și le fripsese. Chiar izbutise, cu toată neîndemânarea lui, să nu scape mămăliga pe jar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
le vinde turiștilor străini tot soiul de porcării din lemn și din plastic ce Înfățișează vampiri cu colți ascuțiți, șiroind de sânge. Bineînțeles că el este cel mai avut dintre noi și, dacă-l lucrăm psihologic când se pilește, devine mărinimos și bem cu toții pe socoteala lui. Căpățâna de mistreț pe care o ții minte tu din vremea armatei s-a lățit și s-a preschimbat Într-una de zimbru. A rămas, În ciuda Înavuțirii, omul cu suflet pe care Îl știai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să știe totul, suspendați în mod ridicol între două neanturi, pradă slăbiciunilor lor, supuși unei mulțimi de obligații și de necesități, mici, meschini, împotmoliți în mizerie, oamenii învestesc divinitatea cu calități inverse: puternică, eternă, omniprezentă, omniscientă, nemuritoare, puternică, liberă, nesfârșită, mărinimoasă, preafericită, ea reprezintă imposibilul ideal. Slăbiciunea, frica și spaima populează cerul; inteligența, rațiunea și cunoașterea îl golesc. Centaurii? Niște ficțiuni reductibile la o coliziune între simulacre de cal și de om Himerele? Aceeași remarcă, aceeași compoziție, nimeni și nimic nu
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cazurile clasate mai ales, cu pricepere și competență, fără a se dedica totuși profesiunii de critic literar, pe care o condiționează în primul rând, parafrazându-l pe André Gide, de capacitatea de a admira, o capacitate caracterizată de dânsul drept „mărinimoasă și nobilă”. I. NEGOIȚESCU Jurnalul fericirii este o carte splendidă, amestec inextricabil de notație cotidiană, amintire, confesiune, hermeneutică [...], humor, tragedie, istorie, universalitate, metafizică, fiziologie, citate de lectură și altele. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: În genul... tinerilor, București, 1934; ed. (În genul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
trăsături de personalitate, cum sunt: autoritate reală, dobândită prin profesionalism, moralitate, flexibilitate, consecvență, nu impusă prin diferite forme de constrângere; tact pedagogic; permisivitate. Profesorii cu personalități afectuoase, înțelegători și prietenoși, înclinați să distribuie mai multe laude și încurajări, să fie mărinimoși (opuși profesorilor caracterizați prin atitudini distante, egocentrism și mărginire), prin înseși aceste calități, îi stimulează pe elevi să depună un volum mai mare de muncă, să fie mai creativi, să dorească să se identifice cu asemenea profesori, pe care ajung
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
modul lor de manifestare zilnică în societate, în mare măsură criticabil. Spre deosebire de virtuțile lui Aristotel, aceste trăsături de caracter nu reprezintă o medie între extreme. Despre laș se poate spune că e opusul curajosului, iar despre zgârcit că este opusul mărinimosului, dar flecarul, guralivul, amabilul, neobrăzatul nu au corespondent în planul virtuților. Apare deci ideea că oamenii pot fi caracterizați prin unele trăsături pregnante ale comportamentului lor, fără să căutăm în toate cazurile trăsături de profunzime, de tipul virtuților ce țin
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prejudecăți, nu îngăduie însoțirea fetei cu plugarul Petre, încredințând-o unui negustor străin, hapsân, care o și părăsește. Tânărul, în prada unei disperări pe care o declamă în tirade romanțioase, lacrimogene, este gata să se înroleze. Însă intervenția unui boier mărinimos, plin de omenie față de țăranii de pe moșia lui (pe care o gospodărește singur, nelăsând-o pe mâna hrăpăreață a unor „arendași cumpliți”), se dovedește salvatoare și Petre, „recrutul răscumpărat”, se poate, în fine, căsători. Atmosfera e idilică. Compunerea, însuflețită de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
225. El înlocuiește distincția lui Kant dintre "datoriile perfecte" și "datorii imperfecte" cu "obligații morale în genere" și "obligații ale justiției". Obligațiile morale în genere, adică imperfecte, sunt cele care nu antrenează un drept, spre exemplu, datoria de a fi mărinimos; dimpotrivă, obligațiile dreptății sunt obligații perfecte, sunt corelative unui drept. Prin urmare, ceea ce distinge obligațiile dreptății de clasa mai largă a obligațiilor morale în general este existența unui drept corelativ. Mill concluzionează că justiția este "un nume pentru o anumită
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
31. Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., p. 21. 32. Ibidem. 33. Vezi M. Ruse, Op. cit., îndeosebi pp. 219-69. 34. Ibidem, p. 235. 35. Ibidem, îndeosebi pp. 238-242. 36. „Utilitarismul pretinde agentului să fie tot atât de imparțial precum un spectator dezinteresat și mărinimos atunci când e vorba să pună în cumpănă propria sa fericire și fericirea altora. În regula de aur a lui Iisus din Nazaret putem găsi întregul spirit al eticii utilității. «Să faci altora așa cum vrei să ți se facă țieă și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
creuzete secrete. Actuala expoziție a pictorului Ionel Spânu, cuceritoare prin spectacolul coloristic și prin senzația de stăpânire perfectă a mijloacelor este mai mult decât onorabilă. Daniel Corbu (Weekend, Flash cultural, iunie 1998) MAESTRU ȘI DASCĂL Ionel Spânu, dascăl iscusit și mărinimos din Școala,,Axinte Uricariul”Scânteia, Iași, transmite dragostea sa față de meleagul natal învățăceilor , inițiindu-i în enigmatica odă a culorilor. În liniștea orei de desen, copiii absorbiți de magia culorilor pictează. Pictează imagini din pădurea ce-i împrejmuiește, din locuri
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
fericit este când simte în desenele copiilor fiorul inspirației divine și dragostea de frumos și de viață! Priviți imaginile alăturate și veți citi printre nuanțe numele celui care îi îndrumă pe calea artei, a frumosului, a creației. Un suflet blând, mărinimos și darnic dea lăsa o moștenire durabilă în sufletele copiilor - dragostea și recunoștința pentru creația divină. Acesta este Ionel Spânu. Maria Cojoca IONEL SPÂNU: ÎNTÂLNIRE CU PEISAJUL Personala lui Ionel Spânu a adunat, în spațiul expozițional de la Biblioteca Județeană,,Gh.
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
chiar la comandă... După ce o imobilizase, Rică începuse un joc tare afurisit, fără nici o altă noimă decât scoaterea ei din minți. Își mișca mâinile ca la șah: fiecare mutare a lui invita o alta din partea ei, și haldăul aștepta, presărând mărinimos între ei, cu degetele-i abile, fire de eternitate parcă din buzunarul lui de Dumnezeu neslujit. Sare pe rana deschisă îi punea cu timpii ăia lăbărțându-se nici vii, nici morți, n-ar mai fi avut el parte de timp
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
i-au putut nega, lui, Marelui Han, o anumită detașare de practicile curente. „Am greșit, spune el uneia dintre femeile lui, când mi-am ales o astfel de femeie cu purtări de rând”. Cu siguranță că Marele Han putea fi mărinimos, deoarece, cu alt prilej, când unul dintre ofițeri i-a raportat despre o anumită frumusețe asiatică ar fi spus: „Dacă este cu adevărat frumoasă, o voi găsi” . Dar adevărata gândire a Marelui Han se relevă cu prisosință într-un dialog
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
va fi și Antihristul. Neron, considerat ca Antihrist de creștinii din vremea lui, autorul primei persecuții, avea părul roșu, ceea ce se pare era cazul Întregului său neam, ginta Domitia, a căror membri purtau porecla de Aenobarbus, Barbă roșie. Blonzii sunt mărinimoși, căci țin de leu, roșii simt foarte răi, căci țin de vulpe, găsim În Pseudo-Aristot, În Physiognomonie. Typhon Set fratele și omorîtorul lui Osiris avea părul roșu. Baal se vopsește cu ocru roșu ca să se coboare În infern, la fel
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
nu mă urmați. Voi mă numiți amabil și nu mă iubiți. Voi mă numiți bogat, și nu-mi cereți nimic. Voi mă numiți veșnic, dar nu mă căutați. Voi mă numiți îngăduitor, și nu recurgeți la mine. Voi mă numiți mărinimos și nu-mi slujiți. Voi mă numiți puternic, și nu-mi dați cinstea cuvenită. Voi mă numiți drept, și nu vă este frică de mine. De aceea și eu dacă vă voi osândi, să nu ziceți că sunt nedrept. “Cunoașterea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
aici, în temeiul unor trăsături de caracter și al unor convingeri străine de violență și chiar de idealul vieții eroice și de întreaga tradiție eroică. Când vine la el ca sol de împăciuire, Aias chiar îi spune: „Sălbatică a devenit mărinimoasa inimă a lui Ahile. Om crud ce ești! Mânia ta este înspăimântătoare, fără capăt, din pricina unei femei, a uneia singure!“ Iar Poseidon: „De bună seamă în clipa aceasta cumplita inimă a lui Ahile este plină de bucurie văzându-i pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
se la focul necazu‑ rilor care Încearcă sufletul celui credincios, literatura patris‑ tică ne mai pune În atenție următorul paralelism : la fel cum pe cârmaciul de corabie Îl Încearcă furtuna, pe atlet arena, pe comandantul de obști războiul, așa pe mărinimos Îl vădește nenorocirea, iar pe creștini Încercarea. „Trebuie să fim La originile bolii 27 recunoscători lui Dumnezeu atunci când ne face părtași la bunătățile Sale dar nu trebuie să ne supărăm nici când El nu ni le dăruiește Îndată”23. Nenorocirile
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Hristos Fratele nostru, Care a luat trupul nostru din nemăr‑ ginita Sa iubire față de noi și pentru mântuirea noastră. Dumnezeu Își Întoarce fața către cei care‑și Întorc fața spre 86 Suferința și creșterea spirituală semenul lor căruia Îi acordă mărinimos ajutorul și „este În apropiere de cei care sunt În apropiere de fiecare de cei din jurul lor”88. Pentru a‑i anima și mai mult pe ceilalți și a‑i convinge de aceasta, Sfântul Vasile cel Mare, Părinte al Bisericii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Kermanshah. La Urugurd am fost reținuți pentru câteva zile de shazadah (prințul domnitor), care ne-a cerut să ne ocupăm de câțiva pacienți din familia sa, a căror vindecare ne-a adus o sumă de bani acceptabilă și câteva cadouri mărinimoase. Aici am avut Încă o dată ocazia să fim martori la deprinderile și obiceiurile persanilor. De fiecare dată când era muharem (vremea plângerii), crainicul shazadah-ului striga astfel: „La vremea plângerii toți negustorii sunt chemați la ora trei după-amiaza În meidan (o
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
convalescența pacientului luând un curs rapid, pentru ca În decurs de câteva săptămâni acesta să fie complet vindecat. În timpul convalescenței generalului C., rajahul Sachet Singh coborî din munți la Dinanuggar pentru a Întâlni curtea regală. Într-o bună zi, Rajah Saheb, mărinimos din fire, mă invită să-l Însoțesc la o vânătoare de rațe pe un lac Întins. Autorul face insolațietc "Autorul face insolație" Deoarece rajahul nu-și luase cu sine umbrela de soare, din politețe, i-am oferit-o pe a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Paris mi-am Îndreptat mai Întâi pașii spre casa celebrului doctor Hahnemann, părintele homeopatiei. Încă din Rusia aflasem de uluitoarele efecte ale noului său sistem terapeutic și doream sincer să aud mai multe despre el, chiar de la sursă. Vârstnicul și mărinimosul bărbat, alături de Încântătoarea și tânăra lui soție, mă primi Într-un mod cât se poate de prietenos, și nu trebuie să uit a aminti că sincerul și amabilul homeopat Îmi dezvălui multe lucruri interesante cu privire la noua sa metodă de vindecare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]