4,910 matches
-
cîtă boierie reprezenta celebra pianista și literata? Dacă înșiși Lahovarestii erau de extracție relativ nouă (N. Iorga ne informează: "Boieri din Râmnic, adevărați, sînt numai Socotenii, dar neamul lor se stinge la începutul veacului cel nou. Socoteanca cea bătrînă își mărită față după Iancu Lahovari, care se așază în Râmnic și ia în stăpînire averea Socotenilor. El e dintr-un neam nou"), avîndu-si ca reprezentant principal pe cunoscutul ministru conservator Alexandru Lahovari, a cărui statuie a străjuit centrul amintitei urbe pînă
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
G.: Și cum vi s-au părut a fi Bucureștii? I.P.:Ceva de pe altă lume. Pestrițimea din Gara de Nord m-a speriat... olteni cu cobilița... vorbărie multă... gîlceavă... șmecherie... bragă... și iaurt... Balcanismul ăsta nu m-a atins fiindcă m-am măritat repede, am făcut un copil și apoi am călătorit prin toată Europa cu soțul meu... Spania, Franța, Italia, Austria și chiar în Egipt... eram primiți în cercurile cele mai înalte... unul, regele Faruh, de-abia se însura, a dat un
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
dragostei. I se abandonează pînă la urmă total, devorata de iubire, femeia-model a sătucului, Teibele, cea căreia demonul Hurmita îi reda dreptul la viață. Deghizatul Alchonon vrea să cucerească nu doar nocturnul, ci și diurnul și îi ordona să se mărite cu cabalistul, găsindu-se și dovada morții soțului ei. Deși îl disprețuiește pe Alchonon, pentru iubitul ei Hurmita, acceptă. Cînd află că cele două ipostaze sînt același chip necrezînd așa ceva și uscată de dorul Zburătorului, al demonului ei se îmbolnăvește
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
cu Occidentul, în care femeia e chemată mai întîi cu numele părinților, apoi cu cel al soțului: În Europa femeia, ca să fie cum se cade, nu poate avea un nume și, prin urmare, nu poate fi o persoană"; "de se mărită, nu poți să-i zici pe nume, madame Elise or madame Mărie, fără a comite o enormitate, ci cată să-i zici madame Sganarelle, daca pe onorabilul sau consoarte îl cheamă astfel". Elogiile lui Heliade se îndreaptă către femeia neamenințata
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
un innoubliable souvenire. Arlette Bourdelle Guide a Sache, le 13 Septembre 1971. Hm, innoubliable. Le moț juste! Fără falsă modestie, fusese o întîlnire într-adevăr de neuitat. Mai întîi asta se petrecea cu o zi înainte ca Arlette să se mărite în mica localitate unde se află muzeul. Mi-o spusese cu toata franchețea ei în care deslușeam, bine stăpînita, o fericire de față ce-și găsise în fine alesul în preajma vîrstei de treizeci de ani. În al doilea rînd, ne
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
Porumbescu, atunci elev în a șaptea liceală, care a luat vioara unui lăutar și a cîntat, exaltat, o nesfîrșită horă. În 1876 părintelui Porumbescu îi moare soția,de aceeași boală care l-a răpus și pe Ciprian. Apoi se va mărita (ce-i drept greu) și fiica sa Maria, Ciprian studia departe muzica, a compus opereta sa Crai nou, vestita Baladă și alte compoziții iar, în 1885, cade, și el, victimă tuberculozei, la treizeci de ani un alt fiu, rătăcea fără
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
buni numai) de biciut (și de alta nu). Probabil va fi avut și o viață aventuroasă, dar despre asta nu știu mai nimic (Wikipedia zice că s-a născut în 1894 și a murit în 19503; și că s-a măritat cu diplomatul elvețian Carl Alfred Alioth). Va fi fost femeie interesantă, poate chiar cu fascinație fatală; cel puțin așa reiese din cele zise de Petru Comarnescu: „Fiica savantului Karadja ar putea să-și scrie romanul unicei și ciudatei ei vieți
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
pericol. O părere, însă, ușor de anticipat atâta vreme cât unul dintre ele îi aparține. "Fundația este forma de organizare, dar ei sunt copii pe care eu i-am luat în grijă. Nu sunt copiii unei fundații oarecare. Patru fetițe s-au măritat cu acte. Cu cununie. Cu bărbați care erau seronegativi și care de bunăvoie au făcut lucrul acesta, în bună știință de cauză", a spus Paul Marinescu, directorul Direcției de Sănătate Publică. Citește și:
Organizaţiile pentru protecţia seropozitivilor reacţionează la afirmaţiile primarului din Singureni () [Corola-journal/Journalistic/25502_a_26827]
-
nimeni nu poate să-mi interzică", a spus un bărbat din Singureni. Fiecare are o responsabilitate, atât pentru el care este infectat, cât și pentru cei care nu sunt infectați și educația pe care o primesc. Patru fetițe s-au măritat cu acte, cu cununii cu bărbați care erau seropozitivi și care de bunăvoie au făcut lucrul acesta, în bună știință de cauză. Fiecare are dreptul asupra persoanei proprii", a declarat Paul Marinescu, director la Direcția de Sănătate Publică. Problema apare
Infestaţi cu HIV de experimentele lui Ceauşescu, stigmatizaţi social în regimul democratic. Ce pot face bolnavii de SIDA din Singureni () [Corola-journal/Journalistic/25546_a_26871]
-
cursurile Școlii Normale „Elena Doamna” din București (le termină în 1903) și să devină învățătoare (la Ianca, dar și-n alte sate brăilene - Grojdibodu, Băbiciu -, după cum zice Nicu; școala din Ianca îi poartă azi, cu pietate și cinste, numele). Se mărită cu un coleg de cancelarie - Florea Ionescu (care și el va muri de ftizie, la doi ani după Ada, lăsînd în urmă, după cum zice Nicu, două fete), așa că Ada Umbră e, de fapt, numele de artă al Eugeniei Fl. Ionescu
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
în 1903, a tatălui lui Octavian, cînd tînărul se afla pentru studii la Budapesta, l-a constrîns pe poet să încheie o căsătorie de conveniență, cu fiica directorului unei bănci din Sibiu. Aurelia Rusu, rănită sufletește iremediabil, nu s-a măritat niciodată. Goga a încercat în cîteva rînduri s-o revadă, dar ușa fostei iubite i-a rămas definitiv închisă. Una din poeziile inspirate de ea mai stăruie și azi în amintirea noastră: Sfios, amurgul toamnei mohorîte Își mișcă-ncet podoaba
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
fete își visează ursitul. Ele își leagă pe inelar un fir roșu de matase și o bucățică de busuioc; busuioc se pune și sub pernă. Fetele care cad pe gheață în ziua de Boboteaza pot fi sigure că se vor mărită în acel an. Sfanțul Ioan Botezătorul - 7 ianuarie: acest obicei, numit "Udatul Ionilor", are loc în Transilvania și Bucovina. În Bucovina, la porțile tuturor care poartă acest nume se pune un brad împodobit, iar acesta da o petrecere cu lăutari
Ce obiceiuri se păstreză de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23999_a_25324]
-
cu ulciorul, seara, Cu ceadra fluturând spre brâu, Prințesa tânără, Tamara, Scoboară sprintena la râu. VI De ani, puternicul castel Privește mohorât seninul ; Dar azi e chef și larmă-n el, Zurnaua sună, curge vinul ; Gudal azi față și-o mărită ! Toată rudenia-i poftita; Sus pe terase, pe covoare, Mireasa, fetele petrec, Și-n râs și jocuri se întrec. Ascuns de munți e roșul soare Și umbrele-nserării trec. Umplând de cântec vesel casă, Din palme, ritmic, bat pe loc
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
se putea? - obosită și ea. S-au zărit cu silueta puțintel ștearsă și, cînd s-au cunoscut, au trăit amîndoi, sentimentul că, în sfîrșit, și-au găsit alesul. Mizantropia i-a părăsit pentru o vreme. Prințesa Maria avea o soră, măritată cu un ambasador. Alexe era singur cu totul, dacă făcea excepție de un prieten apropiat (dar putea?), Zaharia Voilă, și el firește moșier, moștenitorul unei moșii pe vremuri zestre a mamei sale. Cei doi tineri îndrăgostiți, Alexe și Maria, s-
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
recompună Internetul, este dimineața de vară cu fereastra deschisă, în timp ce autorul scria Crinul din vale, aburii Loarei străvezii umplînd aerul... Tot aici a mai scris: Louis Lambert, Eugénie Grandet, Père Goriot, În căutarea absolutului... Domnișoara Arlette, ghida, urmează să se mărite a doua zi. Ca un fel de superstiție literară, încerc să-i îmbunez viitorul, făcînd-o să evocăm împreună cum citea la Saché, "Nașul", deoarece se pare că Balzac va fi, nevăzut, la cununie... Arlette îmi întinde Catalogul muzeului, și, pe
Zeii lari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16703_a_18028]
-
ei, dacă te înfurii rău de tot, recurgi fără să vrei, la limba ta de baștină, singura în care poți să te răcorești repede și ușor, cu toată adresa cuvenită adversarului combătut. Cunoașteți povestea cu vestita contesă din aristocrația britanică, măritată la 16 ani, cu un lord și înnobilată și care luîndu-se la ceartă cu o altă aristocrată - asta pe bune! - începuse s-o înjure de mama focului folosind limbajul de mahala al prostituatelor de la periferia Londrei. Oricum, este ridicul să
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
în favoarea Veronicăi. Eminescu i-a scris 108 epistole (eliminînd din calcul cele trei care stau sub semnul "făcăturii" de către Octav Minar), iar Veronica numai 63 scrisori. Raportul acesta, acum răsturnat, modifică multe în judecățile de apreciere. Veronica era o nefericită măritată la 14 ani cu un bărbat mai în vîrstă decît ea cu 30 de ani. I-a făcut, repede, două fetițe și Veronica a devenit o mamă absorbită. Ea avea însă aspirații literare. Și cum la Junimea nu erau acceptate
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
actorului, despre devenirea unui artist, despre condiția psihică și fizică a unei meserii devoratoare... Destine sentimentale, de Olivier Assayas (n.1955, fost critic la Cahiers du Cinéma), adaptare fidelă a romanului lui Jacques Chardonne, e povestea unui cuplu (Emmanuelle Béart, măritată cu Charles Berling - un fost pastor, devenit industriaș de porțelanuri, la Limoges -, despărțit de Isabelle Huppert - vă dați seama ce regal actoricesc!); o lungă poveste de dragoste, pe un traseu istoric de patru decenii (pînă în ajunul celui de-al
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
face parte și Hollywood-ul, fiindcă altfel, cu mexicanii ăștia, n-am mai fi știut pe unde s-o întoarcem de atîtea telenovele... * * * Urma Santa Barbara, unde trebuia să coborîm. Ne aștepta în piața din centrul orașului drăguța noastră de Hana, măritată cu un doctor născut și el în România, dar pe care nu-l cunoscusem în țară. Dacă mai sînt azi pe lume buni români, aceștia sînt, indubitabil, evreii de mult dezrădăcinați. Ei nu uită, oriunde s-ar găsi, de mititei
Coasta Pacificului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17114_a_18439]
-
epoca lui Ceaușescu un apogeu al istoriei românești, să ne mai mirăm că Romulus Vulpescu declară aberantă ideea manualelor alternative? Sau că, în imediată vecinătate, Ion Rotaru scrie o tabletă despre cum i-a lămurit d-sa unei "franțuzoaice get-beget", măritată în România, sensul expresiei "a beli p."? (Prescurtarea pudică aparține autorului tabletei - Cronicar). Umorul ne e pus la încercare și de N. Breban care, în rubrica d-sale, se ocupă de "bolile sau ruinele mentalului românesc după '89". Ca să vezi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
ar fi fost "abuzivă". În ziua despre care vorbim, ea urma să înștiințeze familia Cantacuzino că, "spre marele ei regret", se vedea obligată să-i părăsească. Avea să se întoarcă la Paris "pentru a se căsători", zicea . Urma să se mărite cu un oarecare Jules Michelet, un nume necunoscut pentru cei îndurerați de plecarea ei. Dar e un om sărac... - Sărac, da, dar are geniu! exclamă logodnica lui. Nu l-am văzut niciodată, adăuga ea, și-mi va fi greu să
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
tăcem. Că peste noi nu veniră decât turcii... Ceea ce, prin contrast, duse la apariția altei vorbe de duh poloneze legată de ideea de "menaj polonez", uniune liberă și nonconformistă. Ca să fiu mai clar: întâi că Polonia, în secolul XIX, se măritase cu Franța, luând numele de "Mare Ducat", la ordinul lui Napoleon I. Apoi, celălalt mariaj, polono-rusesc, petrecut între anii 1815 și 1915, Polonia devenind de astă dată regat, dar avându-l ca suveran absolut pe însuși țarul Rusiei, cu doi
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
luată la întâmplare - "Chibritul suedez"- nuvelă țesută pe o canava polițistă - amintește și ea de nenea Iancu: Un boiernaș dispare de peste o săptămână. Are loc o cercetare, toate semnele indică o crimă, răpirea cadavrului. Răpitul însă era dosit la amanta măritată cu o autoritate locală tip Agamiță. Scandalul se potolește; soțul, senin, își întreabă necredincioasa "Zoe" de ce a trecut pe acolo judecătorul de instrucție? Replica lui "Trahanache" miroase a "onoare de familist": "~ți spuneam eu că dezmățul nu poate duce la
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
sbură drept spre ele. Ea se lăsă pe mâna unei copilițe și o pișcă, făcând-o să țipe. Văzând-o, aceasta întoarse palma, o așeză în căușul ei, rostind ca toate fetele: Gărgăriță, Riță, unde oi sbura, acolo m-oi mărita. Zicând aceasta, o aruncă în sus, iar gărgărița își luă sborul prin văzduh. Și sbură astfel peste pădurea verde și umbroasă, peste apele râulețului limpede ce o străbătea și în care se jucau peștișorii argintii. Trecu și pe sub un noruleț
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
un cârd de gâște păzit de o fată săracă, numai zdrențe, cu părul bălai, încâlcit. Uitându-se la făptura sărmană, o duioșie o cuprinse. Frecându-și cu putere elitrele una de alta, zise și ea: Cerule iubite, fă să se mărite!... Rița tocmai aterizase pe o floare de romaniță. Când, se pomeni cu o surată în sbor ce se lăsă lângă ea și care se recomandase cuviincios: Amfilofia. Venea de la piață. Cumpărase puțin nectar, ouă de furnici și un aparat de
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]