KorAP: Find »[drukola/base=măritat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...20 >

491 matches

Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593

fază se caracterizează printr-o stare de cașexism urmată de complicații somatice grave și moartea bolnavei. Ch. Durand descrie câteva tipuri de anorexie mintală: nevrotică, psihotică, conflictuală. În plus se mai semnalează anorexia mintală a sugarului și a tinerelor femei măritate ca o formă de refuz conjugal. 2) Bulimia nervoasă Este o tulburare nevrotică a comportamentului alimentar, opusă anorexiei mintale și care constă în ingestia exagerată a unor cantități crescute de alimente având drept urmare o creștere rapidă a greutății corporale. Ca

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983

de la morala lumii rurale. Este un spirit exaltat, dar nu irațional. Manualul de morală cuprinde 337 sfaturi („un hambar de observații cotidiene asupra vieții de relație între oameni pe care-l strânge orice gospodar pentru copiii săi”) despre „condiția femeii măritate”, despre „așteptarea bătrâneții”, despre neant, despre felul în care trebuie să se poarte un tânăr în lume sau o fată nemăritată etc. Ceva, cum zice autorul, în genul Baltasar Gracián, Machiavelli, Iordache Golescu, Ion Codru-Drăgușanu. Apare aici, nemotivat, și numele

PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

care era văduvă; îi era interzisă administrarea averii personale a copiilor în timpul căsniciei, iar drepturile ei de tutelă asupra copiilor erau și ele mult limitate. Soțului îi revenea dreptul exclusiv de folosire a dotei și la decesul acestuia, zestrea femeii măritate trecea, cu tot avutul rămas moștenire, în posesia rudelor bărbatului și chiar a copiilor. În caz de divorț, soțul nu era obligat, decât după un an, să restituie zestrea femeii, indiferent dacă ea dispunea sau nu de mijloace de trai

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de divorț, soțul nu era obligat, decât după un an, să restituie zestrea femeii, indiferent dacă ea dispunea sau nu de mijloace de trai. De aceea, se impunea ca o măsură de protecție acordarea dreptului de separare a patrimoniului femeii măritate de cel al bărbatului și recunoașterea acelorași drepturi de folosire, de înstrăinare și de moștenire pentru ambele părți asupra averii și veniturilor dobândite în timpul căsniciei 1. Sub presiunea exercitată de asociațiile de femei asupra forurilor legiuitoare 2, s-a promulgat

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
pus din nou sub semnul întrebării atingerea scopului urmărit. În asemenea împrejurări, Grigore Trancu-Iași, fost ministru al Muncii, Cooperării și Asigurărilor sociale (1926-1927), a prezentat Camerei un proiect de lege, din inițiativă particulară (14 decembrie 1931), propunând înlăturarea discriminării femeii măritate. Într-o amplă expunere de motive, cunoscutul om politic a condamnat menținerea incapacității juridice a femeii măritate în legislația de după război, calificând-o drept „un anacronism și o absurditate”: Greutățile vieții au scos femeia din rolul pur menajer și au

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Muncii, Cooperării și Asigurărilor sociale (1926-1927), a prezentat Camerei un proiect de lege, din inițiativă particulară (14 decembrie 1931), propunând înlăturarea discriminării femeii măritate. Într-o amplă expunere de motive, cunoscutul om politic a condamnat menținerea incapacității juridice a femeii măritate în legislația de după război, calificând-o drept „un anacronism și o absurditate”: Greutățile vieții au scos femeia din rolul pur menajer și au împins-o tot mai mult în tranșeele luptei pentru existență, alături de bărbat. Pierderea drepturilor civile de către femeile

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
în legislația de după război, calificând-o drept „un anacronism și o absurditate”: Greutățile vieții au scos femeia din rolul pur menajer și au împins-o tot mai mult în tranșeele luptei pentru existență, alături de bărbat. Pierderea drepturilor civile de către femeile măritate și asimilarea lor cu minorii și debilii mintali prin legislația în vigoare se datorează supraviețuirii unei concepții sociale învechite, bazată pe slăbiciunea femeii și puterea maritală, două principii care formau nucleul familiei române și care astăzi nu mai au nici un

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Pop, ministrul Justiției, a fost încredințată că revendicările, considerate pe deplin îndreptățite, vor fi curând satisfăcute 3. Într-adevăr, ministrul Justiției a depus, pe 6 aprilie 1932, la Cameră, proiectul de lege prin care se ridica incapacitatea civilă a femeii măritate. Proiectul a fost votat pe 13 aprilie la Camera Deputaților cu o mare majoritate 4, iar Senatul l-a dezbătut două zile mai târziu. Raportorul legii la Senat, prof. C. Dissescu, și-a exprimat satisfacția pentru faptul că o lege

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
a legislației muncii și ocrotirii sociale 1. Elaborarea metodelor și a căilor de urmat pentru lărgirea drepturilor femeii a constituit miezul dezbaterilor la congresele și adunările publice ale asociațiilor de femei în anii imediat următori înlăturării incapacității civile a femeii măritate. Se reafirma cu aceste ocazii ideea că trebuia mers până la capăt pentru ca să fie înfăptuită prevederea art. 6 al Constituției, potrivit căruia, drepturile civile ale femeii se vor stabili pe baza deplinei egalități a celor două sexe. Astfel, la Congresul A

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
uneia din zisele întreprinderi. Cât privește determinarea acestor întreprinderi, Uniunea este de părere ca să se ia ca bază membrele votante în Camerele de Comerț, acele care plătesc adiționalul de impozite pentru comerț. Paragraful 4 - Nu înțelegem să se excludă femeile măritate. Prin faptul acesta demoralizăm și dezorganizăm familia, acordând o primă femeii nemăritate. Este imposibil a prevede ca o fată nemăritată și care se întreține singură să voteze, iar când e măritată și mamă de familie - adică cu mai multă maturitate

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
cu atât mai puțin n-am înțeles ca prin această grupare să ne despărțim de soții și fiii noștri. Gândul nostru a fost ca în chestiuni ce ne privesc în special pe noi ca mame, pe copii, căsătoria, drepturile femeii măritate etc., toate femeile - prin această grupare - să fie solidare și să ducă cu ele în partidele în care vor fi înscrise, mentalitatea lor femeiască și influența lor binefăcătoare prin care să se obțină soluționarea cea mai echitabilă și mai folositoare

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
maltratările suferite de ei în alegeri. 14. D-l Grigore Trancu-Iași, deși a fost întotdeauna pentru acordarea drepturilor la femei și găsește că chestiunea drepturilor civile la femei trebuiește negreșit rezolvată pentru a scăpa de ridicol situația actuală a femeii măritate care trece de la capacitate la incapacitate după capriciile legii, totuși, d-sa este îngrijorat să nu se găsească femei care să vrea să-și facă o trambulină din aceste drepturi. Consideră problema înscrierii femeilor în partidele politice prematură înainte ca

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
asociație de oameni liberi și perfect egali juridicește. Noi am rămas în urmă nu numai față de țările apusene, ci chiar față de Rusia țaristă. De mult mă preocupă nedreptatea ce se face semenelor noastre și am considerat regimul juridic al femeii măritate ca o pată pe conștiința noastră, a oamenilor de drept: legislatori și juriști. De aceea, când la conferința interparlamentară, am văzut seriozitatea, competența și inteligența fină, cu care erau înzestrate femeile, ce s-au perindat la tribună, mi-am dat

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
nedreptate facem mamelor, soțiilor și fiicelor noastre, ținându-le într-o inferioritate atât de jignitoare din punctul de vedere al dreptului civil. și-am promis atunci că voi depune un proiect de lege pentru acordarea, deocamdată, a drepturilor civile femeilor măritate. Am întocmit un articol unic modificator al art. 197, cod civ., pe care l-am depus pe biroul Camerei. Articolul l-am redactat astfel: „Femeia majoră prin trecerea ei în căsătorie își păstrează deplinătatea capacității juridice putând exercita toate drepturile

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
actele sale să fie supuse aprobării soțului ei. Toate dispozițiunile contrarii celor de față rămân abrogate, în afară de ce e privitoare la regimul dotal”. De ce m-am oprit numai la modificarea acestui articol, trecând peste celelalte articole referitoare la incapacitatea femeii măritate cuprinse sub Cap. VI, titlu V din Cartea I, cod civ. și peste alte dispozii răzlețite în tot Codul Civil? Art. 197 prevede incapacitatea femeii măritate de a sta în justiție, fără autorizația bărbatului. Această incapacitate se revarsă asupra succesiunii

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
oprit numai la modificarea acestui articol, trecând peste celelalte articole referitoare la incapacitatea femeii măritate cuprinse sub Cap. VI, titlu V din Cartea I, cod civ. și peste alte dispozii răzlețite în tot Codul Civil? Art. 197 prevede incapacitatea femeii măritate de a sta în justiție, fără autorizația bărbatului. Această incapacitate se revarsă asupra succesiunii întregi de acte judiciare sau extrajudiciare, care duc până la conflictul în fața instanțelor. Putința de a-ți apăra singur drepturile în fața justiției implică capacitatea de a face

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și corespunzătoare acestei evoluțiuni, pentru a răspunde necesităților actuale. Pe acest principiu se bazează existența și rostul parlamentului. Pornind de la aceste considerente, socot drept o necesitate urgentă și imperioasă modificarea dispozițiilor din Codul Civil, care privesc incapacitatea juridică a femeii măritate. Modificarea este cu atât mai justificată cu cât dispozițiile respective nu mai corespund cu diferitele legiuiri mai recente, prin care s-a derogat de la principiul incapacității femeii măritate. Astfel «Legea pentru organizarea corpului de avocați», în art. 4, spune: Femeia

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
imperioasă modificarea dispozițiilor din Codul Civil, care privesc incapacitatea juridică a femeii măritate. Modificarea este cu atât mai justificată cu cât dispozițiile respective nu mai corespund cu diferitele legiuiri mai recente, prin care s-a derogat de la principiul incapacității femeii măritate. Astfel «Legea pentru organizarea corpului de avocați», în art. 4, spune: Femeia avocat care se căsătorește păstrează capacitatea deplină în exercițiul profesiunii. Femeia avocat, care întrunește condițiunile art. 1 din aceeași lege, va putea cere înscrierea în corpul avocaților și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
cere mai multă abilitate și o cunoaștere mai profundă a realităților economice, femeia măritată este aproape independentă, cu atât mai mult merită această independență în dreptul civil. De altfel, țările civilizate au recunoscut de mai de mult capacitatea juridică a femeii măritate. În Anglia, prin bula din 18 august 1882, femeia măritată este complet liberată din puterea maritală: ea are dreptul să dobândească, să înstrăineze, să stea în justiție fără controlul bărbatului. În Elveția, Codul Civil din 1907 dă femeii măritate o

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
femeii măritate. În Anglia, prin bula din 18 august 1882, femeia măritată este complet liberată din puterea maritală: ea are dreptul să dobândească, să înstrăineze, să stea în justiție fără controlul bărbatului. În Elveția, Codul Civil din 1907 dă femeii măritate o deplină capacitate civilă. În expunerea de motive a acestei legi, se spune: Căsătoria nu despoaie femeia nici de inteligență, nici de experiența afacerilor. Un observator atent ar putea să constate tocmai contrariul. În Italia, incapacitatea femeii măritate a fost

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
dă femeii măritate o deplină capacitate civilă. În expunerea de motive a acestei legi, se spune: Căsătoria nu despoaie femeia nici de inteligență, nici de experiența afacerilor. Un observator atent ar putea să constate tocmai contrariul. În Italia, incapacitatea femeii măritate a fost suprimată prin legea din 17 iulie 1919. Este timpul să ne punem și noi în rândul țărilor civilizate și să recunoaștem femeilor deplinătate la drepturile civile. S-o facem, domnilor deputați, din respectul ce le datorim și drept

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
incident survenit la ghișeul unei case de economie din Iași. O doamnă, soția unui profesor universitar, se prezintă să-și încaseze o sumă depusă ce-i aparținea personal. Casierul refuză, motivând că statutele se opun eliberării oricărei sume unei femei măritate, fără consimțământul soțului. Doamna nedumerită protestează și cere statutele. Casierul avea dreptate. Un articol din statute era redactat în forma următoare: „Femeile măritate, copiii, minorii, interzișii și nebunii nu-și pot ridica drepturile fără autorizarea soțului, tutorelui etc.” D-na

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
depusă ce-i aparținea personal. Casierul refuză, motivând că statutele se opun eliberării oricărei sume unei femei măritate, fără consimțământul soțului. Doamna nedumerită protestează și cere statutele. Casierul avea dreptate. Un articol din statute era redactat în forma următoare: „Femeile măritate, copiii, minorii, interzișii și nebunii nu-și pot ridica drepturile fără autorizarea soțului, tutorelui etc.” D-na Emilian, căci ea era d-na de care vorbim, ardeleancă de origine, nedeprinsă cu această tovărășie în care legea așeza femeia măritată, organiză

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
a ne clasifica întâile, să zicem primae inter pares. Astfel: Art. 7, alin. 5 din cap. Exercitarea drepturilor civile găsim: femeile (orice femeie), servitorii cu simbrie și străinii se pot căsători, dar n-au drepturi politice etc. Mai departe: femeile măritate și copiii se bucură de drepturi civile, chiar fără știința lor, dar exercitarea acestor drepturi este încredințată soțului, sau epitropului... Alta: femeile n-au interes să ceară împământenirea decât în cazul când sunt însărcinate. În acest caz contează interesul copilului

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
dator protecție femeii, femeia ascultare bărbatului. Ea este lovită de incapacitate juridică tot timpul căsătoriei. Chiar în cazul când soțul e căzut, sub condamnare criminală, femeia nu poate porni judecată, nici contracta decât cu autorizarea tribunalului. Incapacitatea civilă a femeii măritate poate fi criticată din 2 puncte de vedere: 1. Moral, căci nu se poate concepe ca o ființă omenească, numai pentru că-i de alt sex, în momentul când pășește la crearea unui cămin, să i se aducă o scădere și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]