358 matches
-
România, cu domiciliul actual în Germania, 85614 Eglharting, Xaver Hambergerweg 21A, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Bihorului bl. 11, sc. A, ap. 5, județul Sibiu. Copii minori: Munta Flavia, născută la 22 iunie 1994. 122. Mureșan Măriuța, fiica lui Gâlcă Jan și Violeta, născută la 5 mai 1980 în localitatea Constanța, județul Constanța, România, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Koflerg. 26/16-17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Năvodari, Str. Meduzei bl. 20E, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164608_a_165937]
-
Giurcani . La 18 septembrie 1787 sunt atestați ca ispravnici ai ținutului Fălciu Iancu Greceanu, fost mare paharnic și Alexandru Rășcanu, fost mare paharnic. Era spătar la 1790, biv vel spătar la 16 martie 1790. Spătarul Alexandru Râșcanu are patru copii: Măriuța (Maria), pentru care dă foaia de zestre din aprilie 1795 (este consemnată moșia Întreagă de la Frenciugi, patru pogoane de vie la Liești, un loc de crâșmă În târgul Bârladului) ; din nou Maria, care primește , patru pogoane de vie la Liești
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
este consemnată moșia Întreagă de la Frenciugi, patru pogoane de vie la Liești, un loc de crâșmă În târgul Bârladului) ; din nou Maria, care primește , patru pogoane de vie la Liești, un loc de crâșmă În târgul Bârladului (este aceeași cu Măriuța) ; Ghiorghi, primește o casă cu jumătate de loc În Iași, șase pogoane cu livadă la Valea Cozmoaei, ținutul Iași ; Ecaterina, o casă cu jumătate de loc . Potrivit anaforalei boierilor din 19 februarie 1814, privitoare la procesul dintre căminarul Iordachi Râșcanu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Frenciugi . În jalba din 29 martie 1823, vornicul Iordachi Râșcanu vorbește de satul Frenciugi, . Stolniceasa Maria Holban rămăsese numai cu o viișoară la Frenciugi, lucrată de opt scutelnici și cinci slugi . O Însemnare de după 1831 redă cheltuielile făcute cu Înmormântarea Măriuței (Mariei) Holban, născută Râșcanu, În valoare de 1894 de lei, precum și datoriile acesteia achitate . Căminarul Gheorghe Râșcanu se plângea la 5 mai 1820 domniei despre stăpânirea cu nedreptate de către comisul Matei Rosetti a moșiei Frenciugi, a surorii sale Maria Holban
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de boieri semnatari ai jalbei din februarie 1824 Înaintată la Poartă Împotriva domnului . Vasile Nica dă mărturie la 2 aprilie 1812 despre rășluirea din bucata de loc Sărincuța, În care este amintită . Spătarul Alecu Râșcanu a fost fiul Paraschivei, sora Măriuței Lambrino, care prin vechilimeaua din 10 ianuarie 1835 Îl desemnează vechil În pricina de judecată pentru Împresurarea dughenenilor sale din Iași de către Gavril Moldovanu . La 1900 moșia aparținea locuitorilor care au beneficiat de legea rurală din 1864 și proprietarului Mărgărit
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
religioase necesare bunei desfășurări a slujbelor bisericești, așa cum reiese și dintr-o Însemnare de pe un Triod, pe care o reproducem: . Redăm altă Însemnare de pe Triod: . 1780 sept(emvrie) 1. Mihai . Foaia de zestre dată de spătarul Alexandru Râșcanu fiicei sale Măriuța În aprilie 1795 include și și altele. Chirilă Râșcanu vede ctitorirea bisericii În anul 1781, conform inscripției bisericii făcută de Alexandru Râșcanu. Înscripția se păstra pe o bucată de tuci, de formă pentagonală, folosită drept clopot până la 1847, În care
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
nu cu Ilin ca Caramanlâu, nuntașii sunt mult mai dar nici. Ei strâng 210 taleri de la nuni și de la alți boieri, plus 20 de galbeni olandezi oferiți de moșul soției, logofătul Bălan, plus un „inel dă zamfir dă la păhărniceasa Măriuța a paharnicului Grigore Hrisosco leu“. Di fe ren ța apare și pentru că statutul mi ri lor este altul, cei doi sunt boieri ceva mai înstăriți. În mediul po pu lar, nuntașii dăruiesc ceva mărunțiș sau produse din gospodăriile lor, ei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
, Constantin (4.VI.1939, Ivești, j. Galați), prozator, critic și istoric literar. Este fiul Măriuței (n. Enache), și al lui Costică Trandafir, agricultori. Urmează școala elementară în satul natal, iar liceul în comuna gălățeană Pechea (1953-1956). Student al Facultății de Filologie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (1958-1963), obține titlul de doctor în științe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
lunga sa existență satul și moșia Mlenăuți au avut mai mulți proprietari care le-au deținut în totalitate sau numai părți din ele, avându-le ca moștenire sau obținându-le prin cumpărare. Amintim în continuare doar pe cei mai importanți: Măriuța Brănescu (1698); jitnicerul Lupașcu Gherghel (1701); frații Ilie și Gheorghe Costrij (1772); postelnicul Drăghici (1832); D-tru Brahă (1857); căpitan Gh. Giosanu căsătorit cu Maria Gherghel (1876); Leon Balasinovici (1892). La 1756 satul și moșia Mlenăuți au devenit proprietatea căpitanului de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la următoarea experiență literară, acum în spațiul prozei, sursele de inspirație ale povestirilor din volumul Dragoste și moarte (1944) fiind recuperate biografic, vag sadovenian, din mediul provincial (Dragoste și moarte, Idol năruit), din universul rural, cu dramele feciorilor-victime ale războiului (Măriuța), sau din vremea copilăriei „amenințate” de prima zi de școală (Robinson). Inedită ca tematică, povestirea Pan Lazăr creionează portretul unui Quasimodo român, lipsit de prezența luminoasă a vreunei Esmeralde, cu existența înecată în aburii alcoolului. Autorul știe să dea viață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
DIACONU, Ion (24.IX.1903, Spinești, j. Vrancea - 9.XII.1984, Iași), folclorist și publicist. Este fiul Măriuței și al lui Ioan C. Diaconu, notar și dascăl de biserică. După studii liceale la Focșani (1915-1923), face studii la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1923-1926), unde îi sunt profesori Ovid Densusianu, care îi devine mentor, N. Cartojan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
în sat. Sursele menționează în legătură cu cei doi frați ai săi câteva date mai mult sau mai puțin relevante. Ion, descris ca fiind „un bărbat voinic și frumos” a fost însurat de două ori. În prima căsătorie a avut o fată, Măriuța. În a doua căsătorie a avut mai mulți copii: Rafila, Alexe si Ana. Celălalt frate, Nicolae spre deosebire de cei doi avea o infirmitate. El nu s-a căsătorit și nu a avut urmași 7. Se observă astfel, conform informațiilor dobândite, că
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
, Liviu (25.IV.1953, Vlădeni, j. Iași), poet și eseist. Este fiul lui Dimitrie Antonesei, economist, și al Anei Antonesei (n. Măriuță), asistentă medicală. A absolvit Liceul Național din Iași (1972) și Facultatea de Psihologie-Sociologie a Universității „Al. I. Cuza” din același oraș (1976). Lucrează ca psiholog terapeut la Centrul Logopedic Interșcolar din Iași, profesor de logică la Liceul Pedagogic din Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285392_a_286721]
-
fi înfiat de doamna Elina, sora lui N. și soția voievodului Matei Basarab, iar dintr-a doua (când nevastă i-a fost Despa) pe Radu Toma, ce va deveni la rându-i mare cărturar și ban al Craiovei, și pe Măriuța. În lipsa informațiilor precise asupra locului și a modalităților în care N. a dobândit o formație cărturărească solidă (știa latinește, slavonește și, poate, grecește), cercetătorii au avansat diferite ipoteze privind pregătirea sa într-una din școlile Ucrainei apusene (Ostrog sau Lvov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
prezentul având valoare de prezent etern. Marea bogăție de informații din compozițiile cărții, ce aspiră să devină uneori monografie, interesează sub raport științific și întreține plăcerea lecturii totdeodată. Câteva dintre coordonatele acestui univers trebuie reținute: onomastica populară (Catrina lui Proțap, Măriuța a Baroiului, Saveta Bida, Pachița Ursache, Ileana Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac/Șforac
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de 23 noiembrie și începutul celei de 24 noiembrie, în comuna Costișa, județul Rădăuți. Într-o absolută liniște, am luat primul contact cu viața. Noul univers ni se deschide surâzător în față. O voce blândă de femeie, cea a nașei Măriuța, a șopti: "Asta trebuie să trăiască!". Două surori mai mari Aurelia și Cornelia muriseră la scurt timp de la naștere. În satul adormit, acoperit de umbrele nopții, doar o casă era luminată, iar pe uliță cineva cu glas de bariton a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
știi dumneata că fantoma s-a luat de mine? Toată seara tata și-a bătut capul cu mine, explicându-mi cum e cu fantomele. La injecție Când aveam doar câțiva anișori mama mă amăgea cu promisiunea că mergem la nanașa Măriuța, a Baraiului. Bucuroasă, mă îmbrăcam frumos, stăteam chitic la pieptănat și chiar mă spălam pe dinți. Când porneam, săream într-un picior fericită și toată lumea era cu mine. Lucrurile însă luau cu totul altă întorsătură, când ajungeam în fața primăriei, pentru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
globul ochilor. Mă punea să-i spun ce imagini văd pe niște planșe, ce mi le arata la diferite distanțe. Nu mă lăsa așa, cu una cu două. Vroia să știe tot despre starea mea de sănătate. Duminica, când nanașa Măriuța venea la noi în vizită se distrau pe socoteala mea, povestindu-i mama cele întâmplate. Nănașa având cârciumă și prăvălie, îmi aducea figurine de ciocolată, acadele, turtă dulce și-o îmbrățișam și-i sărutam mâna, mulțumindu-i. Pot spune că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
puterea divină, pentru a-și vindeca rănile trupului sau ale sufletului. Așa au apărut și descântecele. Ca peste tot, la țară, se găseau bătrâne care-și asumau anumite potențe vindecătoare. Am aflat că, la Costișa, mama uncheșului Vasile Bida și Măriuța Raroiului se (ocupau) îndeletniceau și cu asemenea practici. Aveau experiență de viață, un repertoriu bogat și mereu erau solicitate de săteni.Îndeosebi practicau descântecul, pentru diferite cazuri. Credințe și obiceiuri ce se practicau în Costișa Se zicea că, dacă cântă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aniversarea s-o sărbătorim comasată. Aceasta, din mai multe motive: o singură cheltuială și-o singură pregătire (muncă). Din vreme, s-a stabilit lista invitaților și au început pregătirile. De bună seamă că, primii de pe listă erau surorile tatei, nănașa, Măriuța Baroiului, mătușa Saveta lui Bida și mătușa Ileana Stolerciuc. Ele întotdeauna veneau însoțite de bărbații lor și de copii. De la Frătăuții Vechi veneau frații mamei: Toader, Victor și Ion Buzilă. Aceștia se întreceau cu căruțele lor înflorate (de sărbători) cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Mătușa Saveta venea cu 2-3 borcane de miere căci avea foarte mulți stupi de albine: mătușa Ileana ne oferea două tablouri pictate de Eufrosina, fata ei, unchii Buzilă veneau cu câte un coș cu păsări (găini, rațe și gâște). Nănașa Măriuța ne-a bucurat cel mai mult. Ce i-a trecut ei prin minte? A ținut mult să iasă oarecum din tiparul obișnuit. Așa că, ne-a oferit un iepuraș de o rară frumusețe. Unul era tărcat și altul alb. Eu l-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și poale (evazate) cu broderie pe piepți și talie; cojocul cu brâu și poale, cu mâneci (din șapte piei de oaie), foarte costisitor. Este o piesă de podoabă, fiind purtat în toate momentele de seamă ale colectivității sătești (avea mătușa Măriuța). Aceste cojoace cum se exprimă scriitorul Iordan Chimet în "Balade pentru vechiul drum" "Nu erau nici când destinate înlocuirii grăbite, ci erau de le bun început hărăzite să dureze: atât timp cât trăiește purtătorul și după sfârșirea sa, cu urmașii lui. Astfel
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Segmentarea oului în mai multe compartimente egale, prin trasarea de "brâuri" pe verticală și orizontală, permite repetarea în mod simetric a elementelor decorative. Pe același ou apar deseori alte elemente geometrice, cât și fitomorfe. Alteori, creatoarea (cum era Catrinoasa și Măriuța Baroiului) din sat, renunțau la divizarea oului, creând o combinație continuă, neîntreruptă. Culorile predominante sunt roșu în diferite nuanțe, maroul, galbenul, portocaliul, negrul, verdele și albastrul. Modul în care sunt compuse diferite ornamente și combinate nuanțele cromatice demonstrează un simț
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Ciocan Adriana Ciocoiu Oliver Ionuț Cretu Alexandru Drăgoi Cătălin Georgian Frențescu Andrei Sebastian Gheorghiu Oana Valentina Gorea Dragoș Andrei Iolea Vlad Aurelian Luca Alină Georgiana Mihăiță Mihai Munteanu Silviu Costel Neagu Ionuț Parascan Petrică Porubin Andreea Radu Diana Alină Simion Măriuța Voicu Andrei Zaharia Alexandru Mihai Clasa a XII-a Filologie 1 Andrei Andreea Avasiloaei Ioana Alexandra Bodescu Alexandra Burhuc Mirabela Ciomaga Olivia Sabina Cojocaru Ana Maria Darie Andreea Mădălina Dima Elenă Maria Florea Georgiana Găgauța Mădălina Alexandra Grecu Ana Maria
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
moment al solitudinii rituale, când sacrul emergent reduce profanul la tăcere? De fiecare dată când fata începe să cânte, împărăteasa se simte amenințată: „Nime-n lume n-o auzea,/ Numai d-împărăteasa;/ Ea aude și-mi răspunde:/ «Ho, ho, ho, Măriuțo, ho!/ Nu mai cânta-așa frumos,/ Cămpăratu-i la vânat/ Și-i aproape de’nturnat,/ Și pe tine te-o-auzi/ Și pe tin’ te va ’ndrăgi/ Și pe min’ mă va urî!»”. Împărăteasa este observatorul prompt și al jocului călare cu model astral
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]