1,950 matches
-
Adevărată călătorie a lui Zahei - V. Voiculescu și taină Rugului Aprins” (2008), cu un cuvant înainte de Andrei Pleșu, readuce în mintea cititorului, uitată mișcare a Rugului Aprins, unica în istoria românilor. Autorul cu îndelunga răbdare stăruie în căutarea prin țară mărturisitorilor martiri și identifică tensiunea spirituală. Fără a face o recenzie asupra românului realist, căutăm să determinăm cititorul la o lectură participativa, al cărui rezultat va fi identificarea documentației despre câteva din mărturiile inedite și portrete remarcabile ale unor personalități isihaste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a rămas decât amintirea faptelor ce se petreceau acolo. Crezul de gândire și de viață al celor de la Rugul Aprins, în autenticitatea literară și artistică, era îmbinat cu trăirea mistica în prezența lui Dumnezeu. Vasile Voiculescu se numără printre martirii mărturisitori care au scris versuri tradiționaliste menite să creeze o stare complexă prin sintetizarea surprizei și a emoției întâlnirii cu divinul în diferite ipostaze. Prin discursul liric abordează o formulă înrudită cu cea a rugăciunii punctata de imagini descriptive, unde imaginea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
românească de mare autenticitate, fără să fie o declarație naționalistă superficială” (Sfântă Treime sau La început a fost Iubirea, 2005). Poezia să, născută în foc, nu mai umblă după metaforă sofisticată, ci vibrează prin sensibilitatea ce atinge sublimul. Pentru poetul mărturisitor al lui Hristos, poezia a fost poartă cerurilor, scara ce duce la cer, barca de salvare, rugăciunea zdrobita și în același timp, paradoxal, renăscuta că o pasare Phoenix. Marius Oprea în „Adevărată călătorie a lui Zahei - V. Voiculescu și taină
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Adevărată călătorie a lui Zahei - V. Voiculescu și taină Rugului Aprins” (2008), cu un cuvant înainte de Andrei Pleșu, readuce în mintea cititorului, uitată mișcare a Rugului Aprins, unica în istoria românilor. Autorul cu îndelunga răbdare stăruie în căutarea prin țară mărturisitorilor martiri și identifică tensiunea spirituală. Fără a face o recenzie asupra românului realist, căutăm să determinăm cititorul la o lectură participativa, al cărui rezultat va fi identificarea documentației despre câteva din mărturiile inedite și portrete remarcabile ale unor personalități isihaste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
19); căința inimii, curățirea cu grijă a celor ascunse ale ei; stăpânirea voinței și a conștiinței noastre<footnote Preot Ioan C. Teșu, Patima desfrânăriiă, p. 99. footnote>. Pentru curvie, postește, priveghează, ostenește-te și petrece în singurătate<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap.13, în Filocaliaă, vol. II, p. 89. footnote>, îndeamnă Sfântul Maxim Mărturisitorul, iar Sfântul Ioan Damaschin subliniază: ... curvia e stinsă prin dorul dumnezeiesc și prin dorința bunurilor viitoare ... <footnote Sf. Ioan Damaschin, Cuvânt
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Ioan C. Teșu, Patima desfrânăriiă, p. 99. footnote>. Pentru curvie, postește, priveghează, ostenește-te și petrece în singurătate<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap.13, în Filocaliaă, vol. II, p. 89. footnote>, îndeamnă Sfântul Maxim Mărturisitorul, iar Sfântul Ioan Damaschin subliniază: ... curvia e stinsă prin dorul dumnezeiesc și prin dorința bunurilor viitoare ... <footnote Sf. Ioan Damaschin, Cuvânt minunat și de suflet folositor, în Filocaliaă, vol. IV, p.188. footnote>. Sfântul Vasile cel Mare ne îndeamnă să
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
despre piele, sunt de părere că trebuie să-mi înțelegi aspectul exterior al naturii iraționale în care am fost îmbrăcați ca unii ce ne-am familiarizat spre pătimire<footnote Ibidem. footnote>. Făcându-se astfel călcător al poruncii spune Sfântul Maxim Mărturisitorul și necunoscând pe Dumnezeu, și-a amestecat cu încăpățânare în toată simțirea toată puterea cugetătoare și așa a îmbrățișat cunoștința compusă și pierzătoare, producătoare de patimă, a celor sensibile. Și așa <<alăturatu-s-a cu dobitoacele cele fără de minte și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
minte și s-a asemănat lor>> (Ps. 48, 12), lucrând, căutând și voind aceeași ca și ele în tot chipul, ba le-a și întrecut în iraționalitate, mutând rațiunea cea după fire în ceea ce e contrar firii<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., vol. III, p. 29. footnote>. În tradiția patristică există trei direcții <footnote Panayotis Nellas, Omul animal îndumnezeit. O perspectivă pentru o antropologie ortodoxă, Ediția a II-a, studiu introductiv și traducere: diac. Ioan I. Ică
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
căderii, simbolizată prin veșmintele de piele, dar că trupurile noastre prezente sunt, în ciuda acestui fapt, nu foarte diferite de ceea ce omul avea înainte de cădere<footnote J. Plagnieux. Saint Gregoire de Nazianze Theologien, Paris, 1951, p. 426. footnote>. La Sfântul Maxim Mărturisitorul găsim un singur text, în Ambigua, unde arată în mod indirect că este conștient de interpretările origenistă și grigoriană. Caracteristică este tratarea sa a problemei, care este înrudită nu cu sfântul Grigorie de Nyssa, ci cu expresia particulară a sfântului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
și reflux [... ] primul om era gol nu în sensul că n-ar fi avut nici carne, nici trup, ci ca unul care nu avea această constituție mai îngroșată, care face ca trupul să fie muritor și dur<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua. Tâlcuiri ale unor locuri cu multe și adânci înțelesuri din Sfinții Dionisie Areopagitul și Grigore Teologul, traducere din grecește, introducere și note de pr. prof. dr. Stăniloae, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 80, Edit. Institutului Biblic și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
multă greutate de ele, pe când deprinderile bune ni le însușim anevoie și le pierdem lesne. Toate aceste neajunsuri sunt urmări ale păcatului original și dovada tristă, dar sigură, a realității lui<footnote Ibidem, pp. 135-136. footnote>. Urmând învățăturii Sfântului Maxim Mărturisitorul, Părintele Stăniloae menționează că e foarte greu de distins concret între latura lor de păcat și cea de urmare a păcatului. Judecata greșită a minții și lipsa de tărie a voinții sunt susținute de cele mai multe ori de o patimă; simțualitatea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
în Filocalia..., vol. VIII, p. 456. footnote>. Hristos, din iubire de oameni, pentru omul cel căzut în neascultare, Și-a însușit de bunăvoie prin moarte osânda omului, ca să-l mântuiască, hărăzindu-i prin aceasta, înnoirea spre nemurire<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, răsp. 42, în Filocalia..., vol. III, p. 152. footnote>, căci neamul omenesc era incapabil de a câștiga din nou comuniunea cu Dumnezeu, iar restaurarea acestei comuniuni cu Dumnezeu a fost scopul întrupării Fiului lui Dumnezeu. Întreagă Sfânta
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ar fi fost îndeajuns. Întruparea deci ne arată în mod concret că Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4, 16), ne revelează în primul rând iubirea lui Dumnezeu. Taina Întrupării e privită în scrierile patristice și mai ales la Sfântul Maxim Mărturisitorul, ca una care dinainte de veacuri a fost cugetată și rânduită, anume a fost rânduită unirea hotarului (definitului) și a nehotărniciei (indefinitului), a măsurii și a lipsei de măsură, a marginii și a nemărginirii, a Creatorului și a creaturii, a stabilității
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
cel ce a cunoscut taina crucii și a mormântului a înțeles rațiunile celor mai’nainte spuse; iar cel ce a cunoscut înțelesul tainic al învierii a cunoscut scopul spre care Dumnezeu a întemeiat toate de mai’nainte<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete gnostice, suta întâi, cap. 66, în Filocalia..., vol. II, p. 150. footnote>. Prin firea umană animată, Hristos recapitulează în Sine pe toți, pentru ca pe toți oamenii să-i elibereze din robia păcatului și a morții împăcându-i cu Dumnezeu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
p. 18. footnote>. Dumnezeu n-a fost constrâns de vreo necesitate ca să facă lumea, ci Însuși a hotărât, în voința Sa, ca toate făpturile să se poată bucura de plinătatea vieții și a iubirii Sale. În acest sens, dumnezeiescul Maxim Mărturisitorul învață: Dumnezeu Cel supraplin, n-a adus cele create la existență fiindcă avea lipsă de ceva, ci ca acestea să se bucure, împărtășindu-se de El pe măsura și pe potriva lor, iar El să se veselească de lucrurile Sale, văzându
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
bucure, împărtășindu-se de El pe măsura și pe potriva lor, iar El să se veselească de lucrurile Sale, văzându-le pe ele veselindu-se și săturându-se fără săturare de Cel de care nu se pot sătura<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap. 46, în Filocaliaă, vol. II, Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 111. footnote>. Deci viața este un dar oferit de Dumnezeul iubirii. De aceea ea trebuie
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
înălțat pe om, care e creat după chipul și asemănarea Lui (Facere 1, 26), la cinstea de a fi împreună lucrător cu El la zămislirea vieții. Referitor la aceasta (că omul este după chipul și asemănarea cu Dumnezeu), Sf. Maxim Mărturisitorul precizează: Patru dintre însușirile dumnezeiești care susțin, păzesc și izbăvesc cele ce sunt le-a împărțit Dumnezeu pentru bunătatea Sa desăvârșită, aducând la existență ființa rațională și mintală: existența, existența veșnică, bunătatea și înțelepciunea; dintre acestea primele două le-a
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
este fără de sfârșit; și după asemănarea Celui bun și drept după ființă, cel bun și înțelept după har. Adică toată firea rațională este după chipul lui Dumnezeu; dar numai cei buni și înțelepți sunt după asemănarea Lui.<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a III-a, cap. 25, în Filocaliaă, vol. II, Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 91. footnote> La rândul său, scriitorul filocalic Diadoh al Foticeii adaugă: Toți oamenii sunt
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Grigorie din Nazianz, vorbitorul și scriitorul, iar Grigorie de Nyssa, gânditorul”<footnote Ibidem, p. 280. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa este renumit ca unul dintre marii teologi mistici ai Antichității, sau chiar ca fondatorul teologiei mistice în cadrul Bisericii. Sfântul Maxim Mărturisitorul îl numește ὁ τη ̃ς οι̉χουμένης διδάςχαλος<footnote Opusc. theol., P.G., XCI, col. 161A. footnote>, iar Sinodul al VII-lea Ecumenic de la Niceea îl menționa pe Sfântul Grigorie de Nyssa ca fiind „numit de toată lumea Părinte al
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Mansi, Sacrorum conciliorum nova et amplissima collectio, Paris-Leipzig, 1902, tom XIII, col. 293. footnote>. Vedem în el un teolog a cărui îndrăzneală speculativă nu e egalată în antichitatea greacă creștină decât de aceea a lui Origen și a Sf. Maxim Mărturisitorul. Cu toate acestea, renumitul patrolog romano-catolic englez Anthony Meredith profesor de patrologie la Colegiul Heythorp din Londra, este de părere că e indubitabil că Sfântul Grigorie de Nyssa nu a ocupat niciodată în mințile contemporanilor săi din Imperiul Roman târziu
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
lucrările rămase de la cel ce a pus bazele apofatismului Bisericii de Răsărit<footnote Ibidem, p. 129 s.q. footnote>. Pentru Hans Urs von Balthasar cei trei sfinți Părinți care trebuie studiați erau Origen, Sfântul Grigorie de Nyssa și Sfântul Maxim Mărturisitorul. Dintre aceștia el îl consideră pe Sfântul Grigorie drept cel mai interesant din punct de vedere filosofic. El îl numește pe Sfântul Grigorie de Nyssa „cel mai profund filosof grec al erei creștine, mistic”, și „poet incomparabil”<footnote Hans Urs
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
mai târziu. calendar multiconfesional Biserica Ortodoxă Română 10 august - Duminica a VIII-a după Rusalii. Sf. Mc. Lavrentie arhidiaconul; Sixt și Ipolit; 11 august - Sf. Ierarh Nifon, patr. Constantinopolului; Sf. Mare Mc. Evplu diaconul; 13 august - Mutarea moaștelor Cuv. Maxim Mărturisitorul (Odovania praznicului Schimbării la Față); 14 august - Înainteprăznuirea Adormirii Maicii Domnului; Sf. Prooroc Miheea; 15 august - Adormirea Maicii Domnului (Dezlegare la pește). Biserica Ortodoxă Sârbă 9 august - Sf. Mare Mc. Pantelimon; Sf. Kliment de Ohrid; 10 august - Duminica a VIII
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]
-
Sf. Mc. Julita (Lăsatul secului pentru Postul Sf. Marii). Biserica Romano-Catolică 10 august - Duminica a 19-a de peste an; 15 august - Adormirea Maicii Domnului. Biserica Greco-Catolică 10 august - Duminica 8 d. Rusalii. Sf. arhid. Laurențiu (†258); 13 august - Sf. Maxim Mărturisitorul (†680); (Încheierea Sărbătorii Schimbării la Față); 14 august - Sf. Pf. Mihea, Sf. Maximilian Kolbe (†1941); (Înainteserbarea Adormirii Maicii Domnului); 15 august - Adormirea și Ridicarea la Cer a Sfintei Fecioare Maria. Biserica Evanghelică 10 august - Duminica a 8-a a Sfintei
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]
-
de frig. calendar multiconfesional Biserica Ortodoxă Română 1 iunie - Duminica a VI-a după Paști (a Orbului). Sf. Mc. Justin Martirul și Filosoful; Sf. Mc. Firm și Hariton; 2 iunie - Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Nichifor Mărturisitorul, Patr. Constantinopolului; 4 iunie - Sf. Mucenici Zotic, Atal, Camasis și Filip de la Niculițel; (Odovania Praznicului Învierii); 5 iunie - Înălțarea Domnului - Ziua Eroilor; Sf. Mc. Dorotei, Marcian și Leonid. Biserica Ortodoxă Sârbă 1 iunie - Duminica a VI-a după Rusalii (a
Agenda2003-22-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281071_a_282400]
-
de Muntenegru; Sf. Mc. George Boghici; 18 iunie - Cuv. Mc. Dorotei; Cuv. Petar de la Koriș. Biserica Romano-Catolică 15 iunie - Preasfânta Treime; 19 iunie - Preasfântul Trup și Sânge ale lui Cristos. Biserica Greco-Catolică 14 iunie - Sf. Pf. Elisei și Sf. Metodiu Mărturisitorul, arhiep. Constantinopolului (†847) (Pomenirea morților); 15 iunie - Coborârea Sfântului Spirit (Rusaliile). Vecernia plecării genunchilor. Sf. Pf. Amos; 16 iunie - Preasfânta Treime. Preasfântul și de Viață Făcătorul Spirit. Sf. Tihon al Amatuntei din Cipru (sec. V); 20 iunie - Sf. Mc. Metodiu
Agenda2003-24-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281123_a_282452]