1,021 matches
-
creadă cineva! TOREADORUL: Nu poate fi mai rău. EMMA: Nu? TOREADORUL: Pari să uiți de-a binelea cine l-a înjunghiat de fapt. EMMA: Hai, nu te-mpiedica de amănunte. Cum vrei să fii erou, dacă te ocupi de toate mărunțișurile? TOREADORUL: Nu mă mișc și pace! EMMA: Vrei la ocnă? TOREADORUL: Tu o să ajungi acolo, pentru crima ta. EMMA: Nici pomeneală! Dar mai am o soluție: să-l înlocuiești pe Charles: îți razi mustața și gata. Pe el îl îngropăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
mi doream! MEFISTO: Am eu niște metode... EMMA: Și, spune, este adevărat că astăzi Charles... MEFISTO: Mda. E pe listă. Îți pare rău? N-aș crede. EMMA: Îl iei cu tine? MEFISTO: Nu. Se ocupă de el băieții, astea-s mărunțișuri. EMMA: Te rog să-mi explici ceva: de ce nu mi-e frică de tine? MEFISTO: Pentru că mă așteptai. De cîte ori ți-ai contrazis bărbatul? EMMA: Niciodată! MEFISTO: Pe cîte ori ai visat că-1 ucizi? EMMA: Aproape în fiecare noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
masă. Iar voi? Întreaga țară ați furat-o Pe buze tot cu UE și cu NATO. Paragina-i regina. Jaf total. Parc-a trecut războiul mondial. Așa fie-mi, dar, îngăduit Să vă disprețuiesc la infinit. Nu sunteți oameni sunteți mărunțiș Pe banii voștri și pe voi: mă pis! 31.12. 2013, Bran, Corneliu Vadim Tudor ACTUL IV - ÎMPREUNĂ SALVĂM DIVIZAȚI MURIM CU LACRIMI PE OBRAZ Aceiași, dar un rol important revine imensului panou, pe care se derulează imagini care dau
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
lumea să urce și-l ducem din stație în stație și facem un bine la lume și ne tragem și nouă un ban măreț. — Da, iezii mamii, asta o să facem. Iar ăla care o să fie taxator trebuie să aibă mereu mărunțiș la el, ca să dea restul. în prima zi eram tare temători. Am calculat că tram vaiul nostru avea să plece din depou exact între ăla de 16 și 7 minute și ăla de 16.27. Trebuia să fim la fix
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pe vatmanul și i-am simțit mândria când am ajuns în prima stație și am văzut ce mirată era lumea că vine tramvaiul mai repede. Zar stătea în spate și dădea bilete. După câteva stații avea deja un sac de mărunțiș. în noaptea aia ne-am tras la depou și am întins un chef care ne-a făcut să dormim până după amiază, când am ieșit iar cu tramvaiul și iar am făcut o geantă de bani, lucru care, a zis
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Kiseleff cu privire la populația orașelor și a târgurilor, Lespezi figura cu 26 de familii evreiești; în 1879, existau 100 de familii, în 1894 erau 300 de familii, iar în 1930 existau deja 1039 de persoane. Evreii făceau comerț cu băuturi spirtoase, mărunțișuri, piei de animale, negoț cu vite, cherestea și luau în arendă moșii, cârciumi și mori. Erau, de regulă, argintari, blănari, cizmari, croitori, măcelari, cofetari, medici, funcționari sau lăutari. Prin activitățile lor au contribuit la apariția relațiilor de tip capitalist, ajutând
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
scuturăm, nu se întâmplă nimic. Ei bine, pe vremea aceea exista pe acolo o piață de mărfuri în fiecare sâmbătă, iar hoțomanii de noi profitam de învălmășeală ca să șterpelim niscai portofele, fructe, plăcințele și alte produse care, schimbate apoi pe mărunțiș, ne dădeau oricum câte ceva. Totul mergea de minune până ce, într-o dimineață în care adunaserăm o sumă bunicică, au apărut în piață soldații Regelui. Ca să facă o razie - și să ridice tot ce se putea ridica. Trebuie să spun că
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
Una dintre scene devine relevantă în acest sens: o familie de americani oprește mașina pe cîmpul unde se afla Ira Hayes, pentru a face o fotografie cu the American Hero, iar la sfîrșit, responsabilul cap de familie îi lasă ceva mărunțiș pentru efort. Spre deosebire de Spielberg cu Salvați soldatul Ryan (Saving Private Ryan, 1998) - și, by the way, Barry Pepper alias sergentul Mike Strank apare în ambele filme - Clint Eastwood este mult mai sarcastic, focalizîndu-și atenția asupra mașinăriei americane de fabricat popcorn
Glorie și popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9800_a_11125]
-
responsabil pentru această criză, sau el nu e decît ingredientul național și inevitabil al unui altfel (sic!) de crize mai profunde și mai neliniștitoare?" Dacă redactorul-șef N. Florescu îi găsește culpabili doar pe "mîncătorii de acuzativ", fără să observe "mărunțișurile" de felul acesta din propria revistă (și ele totuși "un atac împotriva scrisului limbii române"), îi recomandăm ca bibliografie Multidico de română (pentru concursuri, examene, redacții, administrații & comp.) de Florentina Șerbănescu și Zoița Geacă (Ed. Compania, 2006), o lucrare ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9805_a_11130]
-
lui Stere și șuierul personalului de Giurgiu, la ora la care Tudose încuia poarta și o privea din curte prin geamul luminat al bucătăriei pe Aneta tăindu-și unghiile de la picioare, la ora la care se spărgea sindrofia negustoreselor de mărunțișuri de pe șelari, Norbert îi dădea bacșiș chelnerului de la Gambrinus (cineva gâdila coardele unui instrument care chicotea înfundat) și revenea în preajma Băncii. Clădirea era întunecată și acoperișul se profila bombat sub norii vag luminoși. Urca treptele până la broderia de fier forjat
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
școala e principala fabrică de asemenea matrițe, în care fiecare își are locul lui, căile de-a te răzbuna pe poziția care nu-ți convine, sau nu te reprezintă, se transformă în ispite. Adolescentul lui Eliade visează, ca leac de mărunțișuri cu care alții înțeleg să-și umple viața (teze, toceală, premii, toceală mai cu sîrg etc.), la succesul literar. Ar fi interesant de știut dacă un debut în proză - care astăzi, după caz, nu neapărat după valoare, fie trece neobservat
Ochelarii altcuiva by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9668_a_10993]
-
este un om fără identitate, care nu mai are decât propriul chip, iar acesta este identic cu al inspectorului nazist. Scotocește prin buzunare în căutarea unui răspuns, dar nu găsește nimic care i-ar putea fi de folos - numai niște mărunțiș și câte o carte în fiecare buzunar: un volum de Heine și un roman american fără valoare. Constată că poate citi în ambele limbi. Cercetându-și cu și mai multă atenție sacoul, dă peste un teanc de bancnote noi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
scărilor: Domnule doctor, domnule doctor, veniți repede în sala de operații, e necesară o cezariană la tânăra din salonul 6. Doctorul urcă scările în grabă. O nouă viață bătea la ușa omenirii. Era un eveniment care întrecea în dimensiune toate mărunțișurile și nimicurile lumii... 3 E ra o seară superbă de mai. Primăvară deplină. Pretutindeni un verde viu, neprihănit împodobea pomii și parcurile. Prunii, merii, caișii își etalau fără rezerve splendorile buchetate în florile de mătase alb-roz, strălucitoare, sidefii. Oamenii le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Am constatat că ei toți nu știu altceva să facă, decât să ia parte la distracții ieftine și de prost gust, apoi să mănânce, iarăși să mănânce, iarăși să mănânce, iarăși să se culce! Se umplu de beția bucuriei pentru mărunțișuri materiale și găsesc fericire doar în tot ceea ce este trecător și putrezește. Și, atunci când nu le fac pe toate acestea, stau și își povestesc unii altora când și în ce fel le-au făcut. Așa le trece lor viața: pierduți
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
așa mai departe... [...]. Leacurile bizare pe care doica i le dă naratorului. Nu sunt invențiile mele. Le-am copiat dupa «Canonul» lui Avicenna, fără să le modific deloc.“ După propriile mărturisiri, pentru fundamentarea asemănării tatălui cu unchiul, cu negustorul de mărunțișuri, cu naratorul etc., a folosit lucrarea „Dublul și Don Juan“, de Otto Rank, iar pentru dragoste, „Lady Macbeth în sat“, de N. Leskov. Tentativă de clarificare? Sau dorință secretă de obscurizare a operei? E pariul cititorului român... Traducerea acestui român
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
sensibilă, gata să mă pierd în curgerea eternă. Rostii în șoaptă, o dată și încă o dată: „Moarte, moarte... unde ești?“ Asta mă calmă. Închisei ochii. Mă regăsii în piața Mohammadiyeh. Ridicaseră o gigantică spânzurătoare, în ștreangul căreia atârna bătrânul negustor de mărunțișuri din față. Câțiva sergenți beți beau vin lângă stâlpul spânzurătorii. Soacra mea, cu fața stacojie și cu o expresie amintind de soția mea când e furioasă, cu buzele palide și ochii rotunzi, înspăimântați, mă trăgea afară din mulțime și arătându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
fixat cu o privire năucă grinzile camerei; le număram, apoi o luam de la capăt. Nici n-apucasem bine să închid ochii, că auzii un zgomot. Doica mătura încăperea. Îmi adusese prânzul sus; puteam să-l văd pe bătrânul negustor de mărunțișuri din față. Nu-l vedeam decât pe măcelar, în colț, la stânga. Și gesturile sale care, observate de la lucarnă, păreau înfricoșătoar, apăsătoare și grave, păreau, contemplate de la mare înălțime, ridicole și meschine. Ai fi zis că omul ăsta nu era făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
de credință mă trezi din visare. Negustorii și trecătorii își întrerupseră lucrul sau se întoarseră din drum pentru a face șapte pași în urma coșciugului. Până și măcelarul îndeplini acest ritual, apoi se întoarse în prăvălia sa. Numai bătrânul negustor de mărunțișuri nu se clinti din locul său. Ce fețe grave aveau toți! Poate se gândeau la misterele morții și la lumea de dincolo. Doica îmi aduse infuzia; încruntându-și sprâncenele, își trecea printre degete boabe dintr-un șirag de mătănii, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
că, dacă aș dormi, uleiul din lampă s-ar împrăștia pe jos, incendiind orașul; teama de a nu auzi picioarele câinelui răsunând în fața prăvăliei măcelarului, precum copitele unui cal; înfiorătoarea teamă de-a nu-l auzi pe bătrânul negustor de mărunțișuri izbucnind în râs în fața mărfii sale, incapabil să se mai poată opri. Teama ca viermele din havuzul casei noastre să nu devină șarpe de India; de a nu-mi vedea patul schimbându-se într-o piatră de mormânt, pivotând pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
apare fața lor reală. Nu știu ce virtute toxică posedau pereții camerei mele; îmi otrăveau spiritul: cu siguranță, un criminal, un nebun furios, ocupase locurile astea înaintea mea. Nu numai pereții camerei, ci tot ceea ce vedeam în afară, măcelarul, bătrânul negustor de mărunțișuri, doica mea, târfa, oamenii pe care îi vedeam în mod obișnuit și chiar castronul în care mi se aducea fiertura de orz, hainele pe care le purtam, totul conspira să-mi întrețină aceste reverii morbide. Cu puțin timp în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
străine. Opiul îi insufla spiritul lui leneș și vegetal. Evoluam deci într-o lume vegetală. Devenisem plantă. Dar tot picotind pe covorul de piele, în fața reșoului, cu abaua mea pe umeri, mă gândii, nu știu de ce, la bătrânul negustor de mărunțișuri. Stătea în fața mărfii sale, cu spatele aplecat, în aceeași poziție ca mine. Gândul ăsta mă umplu de spaimă. M-am ridicat, aruncându-mi haina departe de mine și m-am dus să mă privesc în oglindă. Aveam obrajii în flăcări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
de acest pământ. Mi-era frică de mine însumi, frică de oameni; asta mi se trăgea fără îndoială de la boală; ea era aceea care îmi slăbise spiritul. Când stăteam în dreptul lucarnei, mi-era de asemenea frică de bătrânul negustor de mărunțișuri și de măcelar, dacă mi se întâmpla să-i văd. Gesturile și fizionomia lor aveau în ele ceva înfricoșător. Doica mi-a povestit un lucru teribil: s-a jurat pe toți sfinții că l-a văzut pe bătrânul negustor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
și de măcelar, dacă mi se întâmpla să-i văd. Gesturile și fizionomia lor aveau în ele ceva înfricoșător. Doica mi-a povestit un lucru teribil: s-a jurat pe toți sfinții că l-a văzut pe bătrânul negustor de mărunțișuri intrând noaptea la soția mea și că prin ușă a auzit-o pe târfă spunându-i: „Desfă-ți fularul de la gât.“ Asta depășește orice închipuire. Acum două sau trei zile, când am țipat și soția mea a venit până la ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
al colților de măsea prin care ieșeau versete din Coran. Și apoi, de ce se instalase individul ăsta în preajma casei noastre? Și asta imediat după ce ne căsătorisem. Era curtezan? Amorezul târfei? Îmi amintesc că în ziua aceea m-am apropiat de mărunțișurile sale și l-am întrebat cât costă vasul. Buzele întredeschise lăsară să i se vadă doi dinți putrezi prin pliul fularului. Începu să râsă: era un râs uscat, teribil, de ți se zbârlea părul pe cap. Îmi spuse: „Cumperi fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
chiar nevoită să meargă la baie. Ce înfățișare avea oare umbra ei pe peretele umed al băii? Senzuală și plină de promisiuni, fără doar și poate. Într-un cuvânt, alegerea târfei nu-mi plăcu de astă dată: bătrânul negustor de mărunțișuri nu era o haimana vulgară și insipidă de genul amatorilor de femei desfrânate și proaste. Suferințele și nenorocirile sedimentate în straturi pe fața sa, dezgustul pe care-l inspira persoana sa îi confereau, fără să fie poate conștient de asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]