413 matches
-
urăște Mânecile dimineața sunt călcate De frigul impactului cu lumina. Iubirea mă scuipă din vârf de tulpină Cu vorbe dulci Și haina rămâne ne spălată Răutatea îmi șterge bocancii Cu care intrasem în cearceaful dragostei, Iubirea îmi face salată Din mătrăgună Răutatea mă-jură de lună. Imi iau zilele în dinți Și mă întorc la părinți Așa mi s-a pus pata, De le-am lăsat pe toate, Rămânând poet cu poezi nepublicate Și fecior de bani gata. Al.Florin ȚENE
ÎNTRE IUBIRE ŞI RĂUTATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359548_a_360877]
-
le scap! Mai vor să-mi drămuiască viața... Dar jocul n-am să li-l mai fac Că...au înebunit paiața!!! Și plâng isteric plâns bolnav Și urlu tare doar la lună, Însă mă smulg încet, firav, Din sforile de mătrăgună... Și o să-nvăț să merg din nou Și o să-nvăț cum să trăiesc Și voi ajunge la potou Și-oi învăța ...să mă iubesc!!! Că părul alb m-a învățat Să-mi fie tare dragă viața Să nu mai iert
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
să li se vorbească cu dumneavoastră (e prea distant, e rece - să plâng ei) și invocă tot mai des pornirea lor irepresibilă pentru „tot ce e natural”. Exasperat, a întrebat la un moment dat o astfel de persoană: Dar cu mătrăgună ați încercat? E cea mai naturală... După cum subliniază Taylor, această cultură a autenticității, prin mutarea reperelor normative din societate înspre individ, constituie o extraordinară descătușare de creativitate, de care beneficiază întreaga societate, nu doar individul. Problema cu acest „I did
Corpul autentic și cultul său de piață () [Corola-blog/BlogPost/338369_a_339698]
-
-o în altă „locație”, încă nu s-a pus pe „socializat” cu alt fel de „oameni” și încă n-a intrat pe „facebook”-(ul) altui Infinit!... Nu?...Sigur că da!... Da, sunt pe marginea Tancului, prin scaieți, și pălămide, și mătrăgune! Pădurea lui Aurel Hurduc, atâta cât a mai rămas din ea, îmi face semn să mă apropii, să nu-mi fie teamă, că nici măcar iepurii nu-și mai durează culcuș în dimensiunile-i liliputane!...Și mă apropii, că tot sunt
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
sosit Pessoa, a sosit, în sfârșit, Primăvara”, ci și de la percepția cititorului citind-o, dincolo de plăcerea lecturii: Cu lacrimile ploii vestească-mă lăcusta, c-am urgisit psaltirea și ființa, iar din adâncul slovei adormite n-a mai rămas durută, imberba mătrăgună, ucisă, nici căința...” (N.B. Da, ai dreptate, Prietene: „A simți înseamnă a nu fi atent!”). Acest florilegiu grupeză, în spațiul celor 735 de pagini, poeme în selecția autorului, din cele 17 cărți publicate până acum: HOHOTUL APELOR (1975), PRIVIND ÎN
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
mă iubești în felul tău Dar cărțile nu-ți ies și pierzi într-una Și sufletul ți-ai vinde să mă câștigi din nou Tu m-ai pierdut la zaruri ,ieftin joc Și m-ai vândut pe-un kil de mătrăguna Tu ,fără mine nu valorezi un sfânt Si-ai să sfârșești la cămătari arvuna. Biet emigrant ,vei fi curând proscris. Și nici măcar de milă n-am să-ți plâng ............................................. Dar,între timp îți dau accesc la harță Și te adăpostesc
EMIGRANT de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341413_a_342742]
-
lan de vise Pândind grăuntele de dor de bine Atunci când bat timid la uși închise Și-s nevoiți s-apuce căi străine. O țară-n care-i rege-acum minciuna Bătrâni cerșind - cu lacrimi ruginite - Un colț de pâine... și doar mătrăguna Cu-amar le umple cupele-alămite Din care sorb când îi mângâie luna. Indiferenți, în jilțuri aurite Sfidează un popor și vând iluzii N-au teamă de nimic, căci sunt elite Ce nu mai văd și care fac pe surzii La
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
tot mai frumoasă și tot mai vaporoasă. Hai să plecăm, femeie, sau hai să stăm acasă Ca tu încă un secol să mai probezi veșminte Eu mai beau vin, femeie, că ești tare cuminte. Și spinii, mărăcinii și scaieții, Ciulinii, mătrăguna, rostopasca (A năvălit din bălării și iasca) Stîrnindu-i îndeajuns pe nătăfleții De arbori care se coceau la soare Pe conopide le-au înnebunit Salata, angoasată, s-a-nroșit Și-a început să ningă miei din soare Nici o închipuire nu-i mai crudă
CIT SINTEM TINERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343642_a_344971]
-
în tot ce ne-nconjoara, Încredere deplină care atât de des omoară. O dăruire tandra în bine și în perfecțiune, Tânjind spre curcubeul de vise în rațiune O face diafana, iluzorie, ireal de bună În lumea noastră de amar și mătrăguna Sinceritatea-i din privirea de blândețe Da dor de-ai stă alături până la bătrânețe, De a o-mbratisa în versuri și de a o proteja De toată nefericirea nascuta-n lumea rea. Acesta-i începutul, dar viața este drum, Copila
OCHII EI ALBASTRI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379069_a_380398]
-
să mă rupi cu dinții ca pe-o pradă verzuie de rechin. Pe crocodili îi las să-ți devoreze-o nadă ce mi-ai întins-o să-mi mai curmi din chin. Stropește-mă cu vin și cu absint. Cu mătrăgună și licori fatale. Sunt iarbă-n toamnă dar mai vreau să simt lichidul din celulele-ți vitale. Referință Bibliografică: VITALITATE / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2061, Anul VI, 22 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara
VITALITATE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380030_a_381359]
-
cu pâre , dădeau valmă; Tenebrele, de sub lumina-i calmă, Nu le vedeam, cu capu-ascuns în lună. Știind că dragostea e monoftalmă, Ea m-atrăsese-n neguri de furtună, Înfășurându-mi mințile în talmă... Mi-a fost de-ajuns un ceai de mătrăgună, Ca să-nțeleg că totul e o șalmă Și că iubirea ei e o minciună. Referință Bibliografică: SONET CU ȘALMĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1704, Anul V, 31 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolaie Dincă
SONET CU ȘALMĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379355_a_380684]
-
în: Ediția nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se adunau dorințele toate pe un câmp de stele moarte, și dintre stelele ce cad am rămas pe câmpul ars. Tristețea murise într-o rână pe un câmp de mătrăgună iar noaptea se asemăna cu spaima ce se ascundea unde gândurile verzi se nasc parcă din povești și nu cerșesc, aidoma, iertare pentru cărarea asta mare sau pentru abisul oropsit la infinit. Nu, nu, și doar... sufletul ce plânge iarba
UN GÂND de PETRU JIPA în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381572_a_382901]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > SCAIEȚI Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului SCAIEȚI Pe drumurile noastre se adună Prea multe frunze galbene, pierdute, De arborii cu brațele căzute, Printre ciulini, scaieți și mătrăgună. Când lama vijeliei se ascute, Ne șterge stelele, ne taie lună, Dispare tot din toamna-aceasta bună, Nici cerul, marea n-o s-o mai sărute. Tot mai ades vin ploile-n averse, Iar ceața groasă umple toată valea, Pe drum
SCAIEŢI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371431_a_372760]
-
Domnești care au aparținut familiei Buhușeștilor, ca să nu mai vorbim de fosta fabrică de postav, care a întreținut și dezvoltat orașul, peste un secol). Mai trebuie spus, cu o ironie amară, punând un cristal de zahăr într-o ceașcă de mătrăgună, că pe porțile monumentale ale unuia dintre palate, un basorelief ce reprezintă capul de bour, are în loc de coarne, două mânere de toporâște. Iar, în mijlocul orașului, este Casa de Cultură ce-așteaptă a fi slujită de către oameni întocmai așa: de cultură
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
trei Iată acum suntem în anul două mii șapte! Și visul acela de mine nu se mai desparte! Sunt viu, dar a murit în mine cel dintre lei Care a cules din viață bune, rele, tot ce vrei Flori multicolore, aromate, mătrăgună, Amestecate, pe furtună, pe vreme bună. Azi năucit fac un fel de arhaic inventar Privesc uimit date selecte din calendar Și constat că au trecut patru ani de zile Adică peste o mie... Sunt multe? Puține? Sunt ani de când a
CEL CU INIMA ARSĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373925_a_375254]
-
sidefiu sentiment cu iz de-asceză, Neatins de cupidon. Doar de un sofism și-o teză alipite de tendon. Nu-mi displace că mă ține trează, dar de insomnii, M-am îmbolnăvit și-mi vine să mă-mbăt cu iasomii. Mătrăguni, absint, lipsesc. Le-aș sorbi cu nonșalanță. Vreau să scap, să ațipesc doar un ceas, spre dimineață. Referință Bibliografică: VOCALA / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2088, Anul VI, 18 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara
VOCALA de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373917_a_375246]
-
floare. Dar n-am putut să sfarâm fuiorul de mătase Și mâinile-amândouă legate-au fost de fir Doi ochi ce stau la pândă m-au săgetat în oase Dorind să-mi dau suflarea-mi întinseră-un potir. Un iz de mătrăgună amestecată-n miere Cu douăsprezece feluri de poame otrăvite , Am luat o-nghițitură simțind un gust de fiere Și pleapele-mi de plumb căzut-au adormite. Trezit după o clipă de urletele morții Cu aripa de fluture fusesem înzestrat Și m-
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
Râu Negru, devenit al Doamnei (Clara sau Marghita). Și de câte ori, mai în glumă, mai în serios, nu a fost Nicu amenințat cu moartea, mai ales de către un neam mai agresiv, un fel de „clan”, uns probabil de mic cu uleiul mătrăgunei, neamul Mătrăgoiu, care și-ar fi dorit totdeauna întâietatea pe aceste meleaguri curate, limpezi, ca apa Doamnei. Mama Paraschiva, auzind deșteptătorul, sunetul nesuferit al ceasului, văzând că Nicu nu-i chip să se trezească, merse încet să nu-l deștepte
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
Autorului FURTUNĂ N-am reușit să potolesc furtuna Iscată de privirile viclene, Săgeți de foc, trimise printre gene, Ca să aprindă soarele și luna. Ademenit de-un glas ca de sirene Către abisul ce mă cheamă-ntruna, Sorbind din cupă toată mătrăguna, Durerile au devenit perene. Și mai zăresc o poartă-ntredeschisă, Iar vocea toamnei, blândă, se aude. Ne dăruiește liniștea promisă, Chiar dacă-n parcuri băncile sunt ude. Dar floarea încă nu este ucisă, Iar frunzele tot mai sunt verzi și crude
FURTUNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344827_a_346156]
-
frumoasă prezentare ne-a făcut istoricul Marian Ștefan, bucureștean prin adopție, însă tot ialomițean de-al nostru, unchiul deja celebrului violonist Valentin Albeșteanu. Pe mine m-a numit „sarea și piperul Helis-ului”. Îi mulțumesc pentru indulgență. Eu aș fi zis „mătrăguna Helisului”. „Prielnică este lumina mărețului astru pentru întinsa câmpie și pentru artiștii născuți și trăitori în ea. Plini de lumină în priviri au venit acești crainici ai artei ialomițene la Palatul Suțu, la București adică. Toți se bucură de notorietate
POEŢI DIN „ZODIA HELIS” PRIN „CÂMPIILE VERTICALE” ALE PICTORULUI VALERIU STOICA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348863_a_350192]
-
primăvara asta, Dumnezeu s-o bată! a venit sfioasă și a stat la poartă; ocupat cu jobul, care nu mă lasă, am uitat, ingratul, s-o invit în casă... dacă iarăși ninge, ningă-ne întruna! poate-așa va arde gerul mătrăguna și, îngropați de iarnă, în omătul ei, vom dormi, iubito, la cap cu ghiocei. primăvara asta ne-o trezi la vară, fiindcă brațul meu atunci o să mă doară, când din noi vor paște mieii pe corhană și vor bea drumeții
PRIMĂVARA ASTA, DUMNEZEU S-O BATĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345440_a_346769]
-
flacără nu ajunge la stele, Am văzut morminte care umblau pe stradă, Aud un râs pe scări, o fi râsul iubitei? O fată suavă se făcu otravă, ca-n basmele cu pogonici, Pentru cei mici, erai bună, te-ai făcut mătrăgună, Altfel e umbletul, portul, Îmi duc în mine și mortul. ******************************, Floarea de lotus și-a deschis petalele De un alb orbitor, La fel ca femeile care știu să iubească, știu să respingă ura prostească, știu să aducă alinare celor străbătuți
FLOARE DE LOTUS de BORIS MEHR în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345451_a_346780]
-
de producere a unui rău și acțiuni de remediere: În județul Turda, fetele care vor să fie chemate cel mai des la horă, și așa să se mărite primele, se duc la miezul nopții Îmbrățișate până la locul unde se află mătrăguna. Acolo se descalță și se prosternează de trei ori. Au adus fiecare câte un ban de argint, pe care Îl țin În gură, În așa fel Încât el să atingă În același timp dinții și limba. Se apleacă apoi peste
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Acolo se descalță și se prosternează de trei ori. Au adus fiecare câte un ban de argint, pe care Îl țin În gură, În așa fel Încât el să atingă În același timp dinții și limba. Se apleacă apoi peste mătrăgună fără s-o atingă cu mâinile și rup câteva frunze cu dinții pe banul de argint. Se Întorc tot Îmbrățișate, dansând mereu, păzindu-se să nu fie zărite sau să le surprindă zorile. Dacă aduc cu ele o frunză de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fără s-o atingă cu mâinile și rup câteva frunze cu dinții pe banul de argint. Se Întorc tot Îmbrățișate, dansând mereu, păzindu-se să nu fie zărite sau să le surprindă zorile. Dacă aduc cu ele o frunză de mătrăgună, Învelită Într-o bucată de pânză, fără să o atingă cu mâna, fetele vor fi căutate la horă și nu vor Întârzia să se mărite (M. Eliade, 1995, p. 218). Logica gesturilor vrăjitorești este specifică universului magic: formule verbale, gesturi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]