414 matches
-
în mod natural în vecinătatea zdrobitoare a Rațiunii istorice"378 și, pe care am putea să o subintitulăm folosind cuvintele unui personaj al ei, "o nouă mitologie" - aduce cu sine oamenii vechi: blajinii și uriașii, reînvie mitologia comorilor și a mătrăgunei. Proza este, de asemenea, o rememorare a vârstei de aur, în care gesturi obișnuite (trasul cu arcul, explorarea unei pivnițe vechi) se metamorfozează în gesturi miraculoase; nostalgia libertății reale și a unui topos unde aceasta era posibilă (Bucureștiul vechi) se
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
copilele oamenilor de rând și le ține în poala sa. Fiecare personaj aduce cu sine o mitologie; de Oana se leagă mitologia uriașilor (implicit a comorilor neprețuite din mormintele acestora, comori inaccesibile omului pentru că sunt închinate diavolului), precum și cea a mătrăgunei, explicată, în studiile eliadești, prin protoistoria geto-dacilor432. Variante ale descântecului de măritiș al Oanei găsim în De la Zalmoxis la Genghis-han433. Eliade remarca legătura dintre calitățile atribuite de către popor mătrăgunei și "ierbii fiarelor" (în unele zone, însușirile mătrăgunei le are floarea
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
acestora, comori inaccesibile omului pentru că sunt închinate diavolului), precum și cea a mătrăgunei, explicată, în studiile eliadești, prin protoistoria geto-dacilor432. Variante ale descântecului de măritiș al Oanei găsim în De la Zalmoxis la Genghis-han433. Eliade remarca legătura dintre calitățile atribuite de către popor mătrăgunei și "ierbii fiarelor" (în unele zone, însușirile mătrăgunei le are floarea de ferigă 434): calitatea de a facilita treceri, intrări (descuie lacăte, ajută nașterile etc.), rămășită evidentă a riturilor de trecere. Ea face parte dintr-un lung proces de asociere
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
precum și cea a mătrăgunei, explicată, în studiile eliadești, prin protoistoria geto-dacilor432. Variante ale descântecului de măritiș al Oanei găsim în De la Zalmoxis la Genghis-han433. Eliade remarca legătura dintre calitățile atribuite de către popor mătrăgunei și "ierbii fiarelor" (în unele zone, însușirile mătrăgunei le are floarea de ferigă 434): calitatea de a facilita treceri, intrări (descuie lacăte, ajută nașterile etc.), rămășită evidentă a riturilor de trecere. Ea face parte dintr-un lung proces de asociere (luna, oceanul, scoicile, perla, voalul - spuma mării care
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
434): calitatea de a facilita treceri, intrări (descuie lacăte, ajută nașterile etc.), rămășită evidentă a riturilor de trecere. Ea face parte dintr-un lung proces de asociere (luna, oceanul, scoicile, perla, voalul - spuma mării care a creat-o pe Afrodita - mătrăguna, iarba fiarelor), bazat pe aceeași logică folclorică prin care se încearcă explicarea marii taine: viața, fecunditatea, nașterea 435. Mătrăguna este o deschizătoare de porți (fiare, uși, nașteri) și legată de moarte, de sexualitatea neîncepută, hermafrodism, zonele lunare 436. Piatra șerpilor
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
face parte dintr-un lung proces de asociere (luna, oceanul, scoicile, perla, voalul - spuma mării care a creat-o pe Afrodita - mătrăguna, iarba fiarelor), bazat pe aceeași logică folclorică prin care se încearcă explicarea marii taine: viața, fecunditatea, nașterea 435. Mătrăguna este o deschizătoare de porți (fiare, uși, nașteri) și legată de moarte, de sexualitatea neîncepută, hermafrodism, zonele lunare 436. Piatra șerpilor și mătrăguna au caracter magic 437. Portretul Ancăi Vogel reflectă ipostaza degradată a zeiței, prin căderea în timpul și spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fiarelor), bazat pe aceeași logică folclorică prin care se încearcă explicarea marii taine: viața, fecunditatea, nașterea 435. Mătrăguna este o deschizătoare de porți (fiare, uși, nașteri) și legată de moarte, de sexualitatea neîncepută, hermafrodism, zonele lunare 436. Piatra șerpilor și mătrăguna au caracter magic 437. Portretul Ancăi Vogel reflectă ipostaza degradată a zeiței, prin căderea în timpul și spațiul profane: "Arăta o femeie de vreo 50 de ani, mare, mătăhăloasă, cu obrazul lătăreț, tăiat de zbârcituri adânci, cu gura enormă, cu grumazul
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în vara anului 1936. Pentru Eliade, a doua vară petrecută în Germania (Berlin, München, Hamburg, Nürnberg), o vară mai puțin presată de urgențele documentării pentru teza de doctorat, deja publicată, și pentru cele două cărți, despre alchimia asiatică și mitologiile mătrăgunei, însă un sejur prelungit în Germania, când ecoul marșurilor naziste se aude mai clar decât un zgomot tolerabil al străzii, sejur fragmentat și de vizitarea Angliei: „Regele mă trimite, prin Gusti, la Oxford, să văd ce e cu Oxford Group
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
F. și Ephialtes compunctor L., în procent de 8 - 10 %. Plante atacate și mod de dăunare. Buha verzei este un dăunător polifag; pe lângă speciile crucifere: varză, conopidă, muștar, rapiță etc., se întâlnește frecvent pe sfeclă, tutun, mazăre, unele plante medicinale (mătrăguna), plante ornamentale (dalii, crizanteme). Larvele care apar rod la început epiderma inferioară și parenchimul frunzelor, apoi perforează limbul foliar sub formă de orificii neregulate. Pagube mai mari le produc omizile din ultimele vârste, care pătrund în căpățâna de varză sau
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Bacillus mycoides Flugge și mai ales ciuperca Beauveria brassiana Vuill. (la larve, pupe și adulți). Plante atacate și mod de dăunare Gândacul din Colorado este un dăunător specific plantelor din familia Solanaceae, atacând specii spontane și cultivate :ciumăfaia, zârna, măselarița, mătrăguna, tomatele, pătlăgelele vinete etc., producând pagubele cele mai mari la cartof. Adulții rod frunzele sub formă de perforații neregulate. În unii ani, adulții care apar în vară, când nu mai găsesc plante verzi pentru hrană, atacă tuberculii de cartof, mai
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
rituri vechi, Încă din timpul getodacilor, avându-i practicanți pe preoții cultului lui Zamolxis, se aseamănă destul de mult cu practicile șamanice existente și astăzi În unele zone ale lumii. Un alt capitol este dedicat plantelor cu virtuți magice, În special mătrăguna, folosită În diferite practici magice, provocatoare de extazuri mistice, asemănătoare extazurilor șamanice. În continuare se face un studiu de dendromitologie, cu referire În special la brad arbore cosmic. Al treilea capitol are În vedere meteorologia magică, prezintă unele ritualuri de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
din ele Își au folosința din trecutul cel mai Îndepărtat, consemnate fiind În unele lucrări ale scriitorilor antici. Altora li s-au descoperit veleități medicale de tratare a diferitelor boli, iar unele sunt folosite doar pentru virtuți magice. 1. Cultul mătrăgunei Cea care merită, Într-adevăr, denumiri ca „Marea doamnă” sau „Doamna pădurii” ori „Împărăteasa” și alte multe denumiri este mătrăguna. Folosită ca afrodisiac, medicament, halucinogen ori chiar ca amuletă, această plantă este cunoscută și apreciată pentru calitățile ei În diferite
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
s-au descoperit veleități medicale de tratare a diferitelor boli, iar unele sunt folosite doar pentru virtuți magice. 1. Cultul mătrăgunei Cea care merită, Într-adevăr, denumiri ca „Marea doamnă” sau „Doamna pădurii” ori „Împărăteasa” și alte multe denumiri este mătrăguna. Folosită ca afrodisiac, medicament, halucinogen ori chiar ca amuletă, această plantă este cunoscută și apreciată pentru calitățile ei În diferite zone ale țării noastre cât și În alte părți. Dintre toate plantele căutate de vrăjitoare, fete, nu există nici una al
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
poate avea o influență directă asupra forțelor vitale ale omului, poate mărita fetele, să poarte noroc, să dea fecunditate, bogăție și poate acționa și În sens negativ asupra anumitor persoane. În anumite țări, se pare că, pentru a dezrădăcina o mătrăgună, era nevoie de un câine, lucru pe care unii cercetători, Între care Mircea Eliade, nu-l consideră specific țării noastre. De asemenea, credința, atestată În Basarabia că planta are „rădăcina În formă de drac”, care ar putea fi un indiciu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
care unii cercetători, Între care Mircea Eliade, nu-l consideră specific țării noastre. De asemenea, credința, atestată În Basarabia că planta are „rădăcina În formă de drac”, care ar putea fi un indiciu al unei arhaice credințe populare, vizând antropomorfismul mătrăgunei, nu este atestată la noi. Unele vagi informații păstrate ale acestor vechi eresuri mai circulă; spre exemplu, este considerat că doar acea parte a rădăcinii mătrăgunei care seamănă cu o ,mână de om are efect magico-terapeutic asupra tulburărilor psihice. Planta
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
drac”, care ar putea fi un indiciu al unei arhaice credințe populare, vizând antropomorfismul mătrăgunei, nu este atestată la noi. Unele vagi informații păstrate ale acestor vechi eresuri mai circulă; spre exemplu, este considerat că doar acea parte a rădăcinii mătrăgunei care seamănă cu o ,mână de om are efect magico-terapeutic asupra tulburărilor psihice. Planta este folosită ca antidot al unei afecțiuni neuropsihice numite În termeni populari „amețeală”, „sperietură” În urma unei emoții foarte puternice sau „Îndrăcitură” , alienare mintală . În această medicină
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
este folosită ca antidot al unei afecțiuni neuropsihice numite În termeni populari „amețeală”, „sperietură” În urma unei emoții foarte puternice sau „Îndrăcitură” , alienare mintală . În această medicină naturistă se are mare grijă, avându-se În vedere că, luate În doze mari, mătrăguna nu vindecă afecțiunile psihice, ci le produce sau amplifică pe cele existente. Această plantă provoacă stări delirante, putând Însănătoși ori chiar omorî. Descrierea stării provocată de administrarea extractului de plantă este numită În termeni populari „Îmbuimăcire de cap” ori „nebuneală
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cu planta sacră și pe de altă parte, să protejeze valențele magicoterapeutice ale acesteia din urmă de contactul cu omul. Astfel, unele gesturi sunt pentru prezervarea virtuților plantei, iar altele sunt pentru sporirea lor. Asemănarea scenariilor rituale de recoltare a mătrăgunei cu alte plante se explică prin apartenența unui complex ceremonial comun. Dacă la Început mătrăguna era reținută pentru proprietățile botanice, curative, cu timpul, În special În perioada Evului Mediu, valențele farmaceutice pierd În favoarea presupuselor virtuți magico-mitice, transformând-o În „plantă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
urmă de contactul cu omul. Astfel, unele gesturi sunt pentru prezervarea virtuților plantei, iar altele sunt pentru sporirea lor. Asemănarea scenariilor rituale de recoltare a mătrăgunei cu alte plante se explică prin apartenența unui complex ceremonial comun. Dacă la Început mătrăguna era reținută pentru proprietățile botanice, curative, cu timpul, În special În perioada Evului Mediu, valențele farmaceutice pierd În favoarea presupuselor virtuți magico-mitice, transformând-o În „plantă a vieții și a morții” sau plantă sacră. Este de asemenea interesant dacă calitățile terapeutice
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
magice obișnuite anumitor zone ale țării. Vom observa că, În general, ceremonialul este identic, cu mici diferențe, În toate zonele țării. Un exemplu Îl avem din zona Maramureșului, unde perioada dintre Paște și Înălțare este considerată cea mai propice culesului mătrăgunei. Femeile și vrăjitoarele („babele meștere” pornesc În zori spre pădure, Înainte de a fi văzute de cineva. „Meșteroaiele” au grijă să ia cu ele mâncare, ouă binecuvântate, plăcinte, sarmale, țuică. Sosind În pădure, merg direct la planta, căutată de mai Înainte
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
mângâie, menind, vorbind despre persoana căreia Îi este destinată și scopul În care o fac”. În situația În care este vorba de o „menire” de dragoste, cele două fete care merg, se mângâie și dansează aproape goale În jurul plantei, repetând: „Mătrăgună, poamă bună, Mărită-mă peste o lună, Că de nu m-ai mărita. Da de dulce oi mânca”. Invocația poate fi și alta, important este ca, pe drumul de Întoarcere, nimeni să nu știe că femeia aduce mătrăgună și, de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
plantei, repetând: „Mătrăgună, poamă bună, Mărită-mă peste o lună, Că de nu m-ai mărita. Da de dulce oi mânca”. Invocația poate fi și alta, important este ca, pe drumul de Întoarcere, nimeni să nu știe că femeia aduce mătrăgună și, de asemenea, de a vorbi amabil și frumos cu toată lumea. În caz contrar, efectul mătrăgunei este invers decât scopul inițial. În unele părți , mătrăguna este dusă la biserică În postul Paștelui, În joia sfântă, ascunsă sub un șorț sau
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Da de dulce oi mânca”. Invocația poate fi și alta, important este ca, pe drumul de Întoarcere, nimeni să nu știe că femeia aduce mătrăgună și, de asemenea, de a vorbi amabil și frumos cu toată lumea. În caz contrar, efectul mătrăgunei este invers decât scopul inițial. În unele părți , mătrăguna este dusă la biserică În postul Paștelui, În joia sfântă, ascunsă sub un șorț sau sub haină și așezată sub piatra bisericii ca să fie binecuvântată. De Sfântul Gheorghe este purtată ca să
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
alta, important este ca, pe drumul de Întoarcere, nimeni să nu știe că femeia aduce mătrăgună și, de asemenea, de a vorbi amabil și frumos cu toată lumea. În caz contrar, efectul mătrăgunei este invers decât scopul inițial. În unele părți , mătrăguna este dusă la biserică În postul Paștelui, În joia sfântă, ascunsă sub un șorț sau sub haină și așezată sub piatra bisericii ca să fie binecuvântată. De Sfântul Gheorghe este purtată ca să fie jucată. În situația În care este culeasă „pe
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
vorbească frumos plantei, În timp ce o dezrădăcinează, aruncând firmituri de pâine și fiertură de porumb: ”Eu Îți dau miere, pâine și sare, dă-mi mie puterea Sfinției tale!”. Resturile lăsate la rădăcina plantei sunt pentru o refacere cât mai rapidă a mătrăgunei, pentru o restabilire a echilibrului naturii. Timpul propice efectuării ritualului este o noapte cu lună plină, Înainte de Rusalii. Perii rădăcinii sunt reuniți În câte cinci, șapte și nouă mănunchiuri numite „gherbe” și se pronunță numele persoanei menite. Se pun primele
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]