2,090 matches
-
de Adina Pintilie), Bar de zi (de Corina Radu), Ciobanul zburător (de Cătălin Mușat) și Căutare/Quest (de Ionuț Pițurescu). 1. Nu te supăra, dar.../ Don’t get me wrong Nu sînt chiar prieteni, doar siliți să trăiască împreună. Ocsy mătură treptele de la biserică zilnic, mereu la costum și cravată, sporovăind cu Dumnezeu. Alex are o adevărată pasiune pentru știință și pentru un regim de viață sănătos. Abel îi hrănește pe toți și, la nevoie, le schimbă scutecele. Ignat mută pietre
Proiecţii premiate rulează la Open Soros SocietyMovies [Corola-blog/BlogPost/98441_a_99733]
-
luat la cunoștință că forma sânilor poate trăda personalitatea, e momentul să aflăm ceva nou, absolut senzațional, care ne va schimba viața. Sunteți pregătiți? Adică... ați luat un loc? N-aș vrea să vă prindă neașezați vestea și să vă măture de pe picioare. Aveți un pahar cu apă lângă voi? S-ar putea să vi se usuce gâtul. Un Extraveral aveți la îndemână, în caz că vă ia cu transpirații și palpitații? Dacă v-ați luat toate aceste măsuri, citiți mai departe. Dacă
Analiştii de sâni lovesc cu o nouă descoperire zdrobitoare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20568_a_21893]
-
IMAGINI ȘOCANTE! 5. Spălatul bretonului 6. Pelerinaj la monumentul Gafei 7. Gafa se întoarce, într-o nouă prezentare 8. 50 de locuri în care să îți săruți iubitul 9. Pentru o viață sexuală mai bună, poartă roșu 10. Cum am măturat cu mâna mea Piața Victoriei Hai, la mulți ani, să fim sănătoși și în 2013 și să avem și un dram de noroc. Vă îmbrățișez cu drag!
Top 10 cele mai citite posturi în 2012 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18472_a_19797]
-
o frunză drept instrument muzical. Chiar dacă nu au intrigă, conflict ori caracterizări de personaje, piesele au un substrat filozofic și psihologic, în aceeași măsură, te ajută să gândești, să reflectezi asupra elementului Viață. “Mocirla” - Personaje: Vicu, Maur, Mama, Femeia care mătură strada, Oameni. Vicu se simte el însuși prizonier într-o fundătură, neputând scăpa de zidul care i se ridică în față. Și el are o poveste romantică, în care o fată îi atinge mâna, ca o scânteie. El o numește
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
vă uitați așa? Râdeți de mine? (Își sprijină capul de bancă.) Mi-e cald. Mă sufoc. Câtă nevoie aveam de himera mea! (Cade în noroi.)” De fapt, piesa e un semnal de alarmă pentru cei care consumă droguri. Femeia ce mătură strada îl găsește mort pe bancă, a doua zi de dimineață: “Femeia ce mătură strada: L-au omorât și pe ăsta. L-au aruncat în mocirlă ca să nu mai zărească adevărata lumină, pe urmă i-au scos ochii și mi-
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
Mă sufoc. Câtă nevoie aveam de himera mea! (Cade în noroi.)” De fapt, piesa e un semnal de alarmă pentru cei care consumă droguri. Femeia ce mătură strada îl găsește mort pe bancă, a doua zi de dimineață: “Femeia ce mătură strada: L-au omorât și pe ăsta. L-au aruncat în mocirlă ca să nu mai zărească adevărata lumină, pe urmă i-au scos ochii și mi-au lăsat mie misiunea să-i mătur hoitul. (Începe să adune cu mătura noroiul
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
a doua zi de dimineață: “Femeia ce mătură strada: L-au omorât și pe ăsta. L-au aruncat în mocirlă ca să nu mai zărească adevărata lumină, pe urmă i-au scos ochii și mi-au lăsat mie misiunea să-i mătur hoitul. (Începe să adune cu mătura noroiul și să-l arunce peste trupul nemișcat al lui Vicu.) Suntem captivi în mocirala celor ce conduc lumea. (Continuă să arunce noroi.) O să te eliberez prin acest noroi sfânt. Acum o să-ți fie
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
cu mătura noroiul și să-l arunce peste trupul nemișcat al lui Vicu.) Suntem captivi în mocirala celor ce conduc lumea. (Continuă să arunce noroi.) O să te eliberez prin acest noroi sfânt. Acum o să-ți fie mai bine. (Se depărtează măturând strada.)”. “Arhiva” - are drept cadru de desfășurare podul unei case, plin de lăzi, pachete, valize, cufere. Are două personaje: Clopoțel și Mihăescu (Mirăescu). “Podul casei care e o arhivă a vieții de odinioară ascunsă între niște pereți de scândură”, - după cum
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VIS DE TOAMNĂ Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1388 din 19 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului VIS DE TOAMNĂ Suflă vântul de trei zile Măturând praful pe drum, Frunzele ca niște file Dansează-n vârtej duim. Stau privind stupii-n grădină Străjuiți de-un bătrân nuc. Nu mai zboară o albină; Nici nu vin, nici nu se duc. S-a-ntețit parcă și gerul - Luna tremură pe
VIS DE TOAMNĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383807_a_385136]
-
împărțind gânduri. Erau prietene de mulți ani și, ca de obicei, își împărțășeau și bune și rele. Obosite, privind pe fereastră, atenția le-a fost atrasă de un tânăr brunețel de aproximativ douăzeci și cinci-douăzeci și șapte de ani, care mătura aleile din spatele blocului. Gazda, Simona, exclamă: - Uită-te! Vezi băiatul acela? Îl cunoști? Este băiatul care face curățenie în bloc la noi... - Îl știu, răspunse Emanuela, oarecum mirată, privind lung către acel om. Oare de ce mătură la această oră? - Doamne
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
șapte de ani, care mătura aleile din spatele blocului. Gazda, Simona, exclamă: - Uită-te! Vezi băiatul acela? Îl cunoști? Este băiatul care face curățenie în bloc la noi... - Îl știu, răspunse Emanuela, oarecum mirată, privind lung către acel om. Oare de ce mătură la această oră? - Doamne! continuă Simona. Dacă ai ști ce poveste are, sărmanul de el, ce necazuri au, săracii de ei... Fetița lor, de numai șase luni, este bolnavă și nici n-a fost botezată... Am impresia că este și
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
în drum ne scoate viața ce se zbate ca-n genune-adâncă să se schimbe-n brâncă orice puritate. Vino și topește tristele omături. Dacă-mi ești alături viața-ntinerește. Sufletu-mi dorește iarna s-o înlături și din el să mături tot ce-l murdărește. Anatol Covali Referință Bibliografică: Vino... / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1614, Anul V, 02 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VINO... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377161_a_378490]
-
briza dulce din zori purpurii Ce zboară pe dealuri în muguri de tei Și-ajunge la poale de munți, iar tu știi Și ieși lângă poartă ofranda să-i iei. * Și gândul mi-l las în raza de soare Ce mătură câmpul abia înverzit S-ajungă unde cerând îndurare Așteaptă un suflet de dor răvășit. * Mi-s mâinile pieptăn prin nori fumurii Despletind vise și albă speranță Ca-n lacrimi de rouă să nască o zi O iubire eternă ce trece
IUBIRE ETERNĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377246_a_378575]
-
de cum era plătită. Primea și ceva în plus când mergea să facă și piața sau alte servicii care nu erau în înțelegerea cu doamna profesoară. Ea se ocupa de curățenia în casă, spălat, călcat, iar prin curte mai uda grădina, mătura trotuarele și cam atât. Munca nu era grea iar salariul era bun. - Mamă, ce zici, nu dorești să te scot astăzi în oraș? Nu am mai fost de mult, iar împreună nici nu-mi amintesc când am fost ultima dată
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
o rețetă proprie. Asistenta (ce observa starea pacientei pe aparate): Se întâmplă ceva ciudat. (Doctorița și medicul se apropie de bătrână și încearcă să o stabilizeze.) Bătrâna: Am văzut îngeri. Da, mulți îngeri. Erau mari și aveau niște aripi ce măturau totul în jur. Doctorița (către femeia tânără): Vă rog să așteptați pe coridor până o sabilizăm. (Femeia tânără merge pe coridor cu sufletul îndoit.) Doctorița: O pierdem. Asistenta: Ce se întâmplă? Medicul: A murit. Doctorița (către asistentă): Cheamă băieții și
INDIFERENȚĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382152_a_383481]
-
politica. Poate în situația actuală cu un Președinte de altă factură omenească decât majoritatea actualului parlament este greu. Cu atât mai mult dacă șefii de partide care poartă răspunderea țării n-aud, na-văd neluându-și nici o răspundere. La casă nouă mătură nouă Poate unica soluție nu poate fi decât convocarea unei adunări constituante în care strada să fie reprezentată de bresle și intelectualitate fără invitarea partidelor. Legea politicului (constituția) trebuie făcută normal de apolitici pentru ca apoi politicienii să conceapă și aplice
SFINŢII INCINERAŢI PRIN NEPĂSARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382216_a_383545]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > LA ULTIMA CASĂ Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului LA ULTIMA CASĂ Mătură vântul frunza pe cale, Luna stă agățată în vârful de fag; Cu pasul măsor îngusta cărare, Pe care o urc de-o vară cu drag. Ulița e-n beznă și pare pustie, Doar pomii aruncă umbre pe cer; Înainte-mi parc-
LA ULTIMA CASĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382291_a_383620]
-
comparație, bineînțeles, cu ce lăsase în urmă și avea să reîntâlnească, vai, din prima clipă a revenirii: "...am plonjat direct în mizeria și mârlănia Otopenilor. Lumină chioară, de vespasiană, frig, un fel de mâzgă pe jos, unde nu s-a măturat de cine știe când. O primă coadă la controlul grănicerilor". Altă călătorie va întreprinde autorul jurnalului în mai 1990, de această dată spre Vest, străbătând Europa cu microbuzul până la Strasbourg, unde va fi invitat să asiste la un congres al
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
a purta glasul în numele poporului și a personifica deșteptarea lui, avu încă norocirea d-a-și da viața pentru credința sa și d-a fi ucis d-acești fanarioți pe carii și dupe moarte-i umbra lui urmează a-i mătura din țară. Căci revoluția nu moare cu dînsul" (Mersul revoluției în istoria românilor). Bălcescu scria aceste rînduri la 1850, în exil, presimțindu-și sfîrșitul și sperînd ca jertfa lui să fie cîndva recunoscută, așa cum fusese cea a lui Tudor Vladimirescu
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
s-o lăsăm în plata lui. Numai că, dacă ne lepădăm de ele, cădem iarăși în golul de la început: regăsim prăpastia inițială care ne separă de Dumnezeu. Pentru Marion, deznodămîntul acesta nu trebuie să ne descurajeze, dimpotrivă: numai după ce am măturat drumul de rămășitele și vestigiile tradiției, vom putea să ne apropiem de temeiul lumii. Altfel spus, ca să ne apucăm de treabă, trebuie mai întîi să facem curățenie. Concluzia paradoxală la care ajunge Marion este că, întrucît Dumnezeu este absolut, adică
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
din acest motiv, trebuie să aibă "un profund calm al valorilor": "critica nu e o stare de nervi, ci o aură semantică. De aceea ea consacră valoarea, atunci când dânsa există, și ignoră absența valorii, din lipsă de timp. Critica nu mătură curtea, suveranii nu sunt de măturat, critica zidește: Chiar și pe Ana, dacă idealul e măreț!" Mai mult, Nichita face el însuși oficiul "poeticesc" de judecare a literaturii și al mai multor scriitori: Eminescu, Coșbuc, Bacovia, Blaga. Ion Barbu, Emil
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
un profund calm al valorilor": "critica nu e o stare de nervi, ci o aură semantică. De aceea ea consacră valoarea, atunci când dânsa există, și ignoră absența valorii, din lipsă de timp. Critica nu mătură curtea, suveranii nu sunt de măturat, critica zidește: Chiar și pe Ana, dacă idealul e măreț!" Mai mult, Nichita face el însuși oficiul "poeticesc" de judecare a literaturii și al mai multor scriitori: Eminescu, Coșbuc, Bacovia, Blaga. Ion Barbu, Emil Botta, Labiș, Grigore Hagiu, Leonid Dimov
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
contribuția majoră a publicității. Germenii unei campanii publicitare se regăsesc în discursul lui Birotteau, posibilele reticențe ale lui Balzac sunt extrem de bine disimulate. César e victima unui elan infantil și contagios, dorința de a introduce pe piață un produs nou mătură orice rezervă a nevestei (care are un nume predestinat, Constance!). Eroul profită, o dată în plus, de comisul său, dar o face cu atâta candoare că îl ierți. Observațiile îndreptățite ale lui Vauquelin nu îl descurajează, Uleiul Comagen e un adevărat
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
apare în Pléiade, pe de o parte. Pe de alta: în Franța, Pierre Jourde scrie o carte, La Littérature sans estomac, în care acuză lipsa de vlagă a minimalismului, exaltă câțiva scriitori care-i sunt prieteni, rămâne circumspect cu Houellebecq, mătură cu autoficționarele gen Christine Angot. Cartea este continuată de o alta, cu titlu oarecum polemic, dar ai cărei autori nu fac decât să caute literatura franceză Ťcu sângeť exact acolo unde poți spera să găsești așa ceva după ce te-ai lăsat
Literatura în două zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7989_a_9314]
-
la producător, la patronii fermelor care țin mici restaurante înșirate pe promontorii înguste, la drumul ce șerpuiește între culturi. Cu decenii în urmă când ploile, când vijeliile se abăteau asupra versantului sudic al muntelui ce se ridică de la malul Lehmanului, măturând la vale culturi, distrugând terenul, țăranii cărau pământul la spinare, în coșuri, înapoi la deal, pentru a reface plantațiile. Astăzi lucrurile s-au schimbat. Municipalitatea a construit bazine de acumulare în care se adună excesul de apă care irigă, la
Itinerariu helvet by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8017_a_9342]