175 matches
-
În concluzie, trupul e o mașină: mâna nu mai puțin decât pușca Remington, fesele nu mai puțin decât scaunul de lemn sau electric, patinatorul nu mai puțin decât patina. De aceea, e cu totul lipsit de sens pruritul fugii de mașinism; omul e prima schiță a ceea ce complementează, În sfârșit, ochelarii și scaunul cu rotile. Așa cum se petrece nu de puține ori, marele salt Înainte s-a făcut prin fericita cuplare a visătorului care acționează În umbră cu omul de afaceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cumva această particularitate se explică prin deprinderile nocturne ale locuitorilor de demult ai orașului. Vrând să-și facă o imagine de ansamblu, încetă să mai privească separat clădirile. Mai presus de orice, ar fi vrut să afle ce rol jucase mașinismul în civilizația acestor ființe, în ce fel comunicau între ele, și dacă orașul din imagine era cel de unde pornise atacul împotriva navei. Nu văzu nici mașini, nici avioane, nici rachete nimic asemănător mijloacelor de comunicație interastrală folosite de oameni, mijloace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
maghiar A. Angyal a vorbit, în acest sens, despre un „slavism futurist”, însă „slavismul” trebuie înțeles și prin prisma influenței futuriștilor ruși - în special a lui Maiakovski - asupra avangardei iugoslave. În Cehia, influența futuristă antebelică se manifestă inițial prin elogiul mașinismului, al vitezei moderne și al progresului tehnic, prin manifestările teatrale iconoclaste din cabaretele anilor 1914-1918, prin luările de poziție ale unor scriitori precum K.S. Neumann, Karel Teige și Viteslav Nezval. În 1921, Marinetti va face chiar o vizită la Teatrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
vieții“ și „Manifest asupra poeziei futuriste“, în care pledează pentru o artă simultaneistă și alogică, pentru distrugerea ortografiei și a sintaxei, dar și pentru constituirea unui partid futurist gigant, glorificînd în acest sens masele, democrația populară, viteza, corpul uman și mașinismul. Matematizarea limbajului și alte invenții tipografice venite pe filieră italiană coabitează aici cu experimentele lingvistice de tip zaum (fapt care se regăsește și în titlul onomatopeic al almanahului Gga, inițiat în 1920). Cealaltă grupare, fondată la Varșovia, în 1918, de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și arhitectură“: „Constructivismul este arta «abstractă» care, crescută dintr-un simț optimist (al) vieții, purifică arta de orice urme de romantism, fiind expresia cea mai violentă a dorului de construcție al vremii noastre”. Atitudinea favorabilă față de futurism e considerată depășită, „mașinismul zilelor noastre” fiind denunțat ca un - horrribile dictu - „nou romantism”. În plus, „afară de problema sensibilității, constructivismul (...) realizează astăzi ubiquitatea printr-o organizație spirituală internațională (...) Niciodată cît astăzi n-a existat o concepție mai asemănătoare de a realiza între artele plastice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pentru a demonstra (inclusiv prin intermediul unor schițe) relația profundă dintre realizarea artistică - avînd la bază elaborarea inconștientă, intuitivă, prerațională - și cea tehno-științifică, bazată pe calcul și utilitate funcțională. Se vede bine (și) aici că punctul de întîlnire dintre constructivism și „mașinismul” futurist la Contimporanul este dat de atitudinea pozitivă față de tehnică, urbanistică și industrie, așa cum punctul de întîlnire dintre constructivism și expresionism este dat de cultul „anonimatului” colectiv, al „stilizării” și al „esențializării” formelor artistice, iar cel dintre constructivism, dadaism și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pretind că trebue să apar numai pe o piață apuseană și vor să mă editeze în Italia. Eu m-am gîndit însă la Franța. Et pour cause”. Deși Tzara se distanțase încă din 1916 de militantismul războinic și fascizant al „mașinismului” marinettian (manifestele sale Dada o dovedesc - și nu numai ele), deși mișcarea futuristă degenerase dramatic în deceniul trei, Costin - ca și ceilalți membri ai grupărilor Contimporanul și Integral - continua să îi facă reclamă liderului italian. Căci, deși îi știau foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de valori egalitar - sau mai precis meritocratic - e diviziunea societății În caste, sortite unor munci diferite În funcție de natura lor genetică. Este și singurul punct În care Huxley s-a dovedit profet mincinos; singurul punct care, odată cu dezvoltarea robotizării și a mașinismului, a devenit aproape inutil. Neîndoielnic, Huxley e un scriitor foarte prost, frazele lui sunt greoaie și lipsite de grație, personajele insipide și mecanice. Dar a avut intuiția - fundamentală - că evoluția societăților umane, de mai multe secole, a fost determinată exclusiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
care-l proiectau specialiștii. Ea a rămas la un nivel scăzut, pe care nu putea să-l depășească în împrejurările menținerii unor puternice rămășițe feudale, a preponderenței încă puternic simțite a industriei meșteșugărești, a unui început de introducere nesistematică a mașinismului. Pe primul loc în industria extractivă se situează sarea. N. Suțu limitează chiar industria extractivă în Moldova la exploatarea, înainte de toate, a sării și apoi a petrolului. Gismente de sare se aflau în Vrancea (așa-numitele slatine), la Grozești (Bacău
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a rămas în faza unor începuturi timide, fără putință de progres. Această stare de lucruri a generat o foarte importantă particularitate a istoriei industriei moldovenești: în marea majoritate a ramurilor industriale s-a trecut direct de la cooperația capitalistă simplă la mașinism. S-a observat în mod îndreptățit că „în Moldova nu a existat, o producție de hârtie...” până în 1841, când „...s-a trecut direct la industria de fabrică”. Această constatare poate fi extinsă, exceptând întrucâtva industria alimentară, asupra tuturor ramurilor industriale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
industriei textile, după încercări de fondare a unor manufacturi, încercări care au eșuat, s-a trecut direct de la producția micului atelier la producția de fabrică. Lipsa unui stadiu manufacturier dezvoltat în industria Moldovei a avut o înrâurire defavorabilă asupra introducerii mașinismului, deoarece manufactura la noi n-a format brațe de muncă calificate, tehnicieni, și n-a creat unele premise necesare utilizării mașinilor. 3. Dezvoltarea mașinismului După cum se știe, K. Marx a precizat că ceea ce caracterizează mașina, ceea ce o deosebește de unealta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fabrică. Lipsa unui stadiu manufacturier dezvoltat în industria Moldovei a avut o înrâurire defavorabilă asupra introducerii mașinismului, deoarece manufactura la noi n-a format brațe de muncă calificate, tehnicieni, și n-a creat unele premise necesare utilizării mașinilor. 3. Dezvoltarea mașinismului După cum se știe, K. Marx a precizat că ceea ce caracterizează mașina, ceea ce o deosebește de unealta meșteșugărească nu este nici forța motrice care o pune în mișcare, nici mecanismul de transmisie, ci unealta de lucru transformată într-un mecanism care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
motrice provine de la om sau de la mașină nu schimbă nimic în esența lucrului [...]. Crearea mașinilor unelte a fost aceea care a făcut necesară mașina cu abur revoluționară”. Acestea sunt principalele criterii după care ne-am călăuzit, atunci când am inclus în mașinism una sau alta dintre întreprinderile industriale care au funcționat în Moldova între 1848 și 1864. Referindu-se la condițiile și împrejurările în care a apărut mașina, K. Marx scria că „perioada manufacturieră, care în curând proclamă reducerea timpului de muncă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prin așa-numitele pive de minereu. Forma elementară a oricărei mașini fusese transmisă de Imperiul roman sub înfățișarea morii de apă. Din perioada meșteșugărească au rămas marile invenții ale busolei, prafului de pușcă, tipografiei și ceasornicului automat. În general însă mașinismul joacă rolul secundar pe care i-1 atribuie Adam Smith alături de diviziunea muncii. Folosirea sporadică a mașinilor capătă o foarte mare importanță în secolul al XVII-lea, întrucât le oferea marilor matematicieni ai timpului puncte de sprijin practice și stimulente
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
marilor matematicieni ai timpului puncte de sprijin practice și stimulente pentru crearea mecanicii moderne”. Aceste descoperiri n-au provocat însă declanșarea revoluției industriale care, după cum a arătat Marx, pornește de la mașina-unealtă în condiții istorice și tehnice cunoscute. Totuși, chiar începuturile mașinismului prezintă o însemnătate excepțională în istoria societății, căci mașina - după cum spune Marx - este, pe de o parte, un „mijloc pentru producerea de plusvaloare”, adică un mijloc de mărire a numărului și a forței economice a burgheziei, iar pe de altă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe de o parte, un „mijloc pentru producerea de plusvaloare”, adică un mijloc de mărire a numărului și a forței economice a burgheziei, iar pe de altă parte, un mijloc „de sporire a numărului muncitorilor salariați”, a sărăcirii, ruinării lor. Mașinismul, așadar, accelerează dezvoltarea societății, simplifică raporturile sociale, adâncește lupta de clasă dintre burghezie și proletariat. În ceea ce privește Moldova, aici introducerea mașinismului a început mult mai târziu decât în țările apusene avansate. Dacă luăm ca punct de plecare al începuturilor mașinismului anul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
economice a burgheziei, iar pe de altă parte, un mijloc „de sporire a numărului muncitorilor salariați”, a sărăcirii, ruinării lor. Mașinismul, așadar, accelerează dezvoltarea societății, simplifică raporturile sociale, adâncește lupta de clasă dintre burghezie și proletariat. În ceea ce privește Moldova, aici introducerea mașinismului a început mult mai târziu decât în țările apusene avansate. Dacă luăm ca punct de plecare al începuturilor mașinismului anul 1735, când John Watt „și-a anunțat mașina de filat și, implicit, revoluția industrială a secolului al al XVIII-lea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lor. Mașinismul, așadar, accelerează dezvoltarea societății, simplifică raporturile sociale, adâncește lupta de clasă dintre burghezie și proletariat. În ceea ce privește Moldova, aici introducerea mașinismului a început mult mai târziu decât în țările apusene avansate. Dacă luăm ca punct de plecare al începuturilor mașinismului anul 1735, când John Watt „și-a anunțat mașina de filat și, implicit, revoluția industrială a secolului al al XVIII-lea...”, atunci suntem îndreptățiți să tragem concluzia că începuturile introducerii mașinismului în Moldova se plasează cu peste un veac mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
avansate. Dacă luăm ca punct de plecare al începuturilor mașinismului anul 1735, când John Watt „și-a anunțat mașina de filat și, implicit, revoluția industrială a secolului al al XVIII-lea...”, atunci suntem îndreptățiți să tragem concluzia că începuturile introducerii mașinismului în Moldova se plasează cu peste un veac mai târziu decât în Anglia. Asupra cauzelor acestei întârzieri ne-am oprit adeseori în acest capitol. Ele se rezumă la înapoierea economică și politică a Moldovei, la politica economică a statului, la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în țară „spre a li se reda puterea productivă”. Pe de altă parte, slaba dezvoltare a manufacturii a fost una din cauzele principale ale lipsei mâinii de lucru calificate tehnic. Vorbind despre însemnătatea acestui factor al răspândirii și al progresului mașinismului, K. Marx a notat că „invențiile lui Vaucanson, Arkwright, Watt etc. au putut fi puse în practică numai datorită faptului că acești inventatori au avut la dispoziție un număr considerabil de muncitori mecanici iscusiți, gata formați de perioada manufacturieră”. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dispoziție un număr considerabil de muncitori mecanici iscusiți, gata formați de perioada manufacturieră”. În Moldova, lipsind aceste premise, mașinile n-au fost create de localnici în acea perioadă, dimpotrivă, ele au fost introduse din afară. În aceste împrejurări nefavorabile introducerii mașinismului, ideea utilizării pe o scară mereu mai întinsă a mașinilor câștiga totuși teren în societatea moldovenească. În condițiile, ascensiunii capitalismului în Moldova, cu toată frânarea pe care o exercita modul de producție feudal în cadrul căruia el se dezvolta, în condițiile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deci mijlocul cel mai puternic de a spori bogăția unei națiuni; ele fac în munca mecanică ceea ce face creditul în tranzacție; ele măresc în mod prodigios forța productivă a omului”. În acest cadru și din punctul de vedere al răspândirii mașinismului, epoca cuprinsă între anii 1848 și 1864 apare ca o perioadă de introducere nesistematică, dar perseverentă, a mașinilor în agricultura și industria Moldovei. Principalul rezultat al acestui proces va fi accelerarea dezvoltării burgheziei industriale și a proletariatului. Industria alimentară. Începuturile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cuprinsă între anii 1848 și 1864 apare ca o perioadă de introducere nesistematică, dar perseverentă, a mașinilor în agricultura și industria Moldovei. Principalul rezultat al acestui proces va fi accelerarea dezvoltării burgheziei industriale și a proletariatului. Industria alimentară. Începuturile introducerii mașinismului în Moldova nu fac excepție de la regula generală, potrivit căreia industrializarea capitalistă pornește din ramura industriei ușoare, unde mijloacele de producție cer mai puțin capital, iar rentabilitatea se obține fără mari întârzieri. Mai mult, în Moldova, datorită lipsei de capital
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
beneficiilor. Cele mai numeroase instalații industriale, după cum se știe, erau morile. Din punct de vedere tehnic, morile puse în mișcare prin forța motrice a animalelor, a apei sau a vântului, deși sunt instalații industriale proprii stadiului meșteșugăresc, au elemente specifice mașinismului. Cu toate că roata morii, pusă în mișcare prin forța apei, a fost „motorul epocii feudale”, constatare care poate fi extinsă în egală măsură și asupra morii cu cai sau vânt, moara cu apă este „forma elementară a oricărei mașini”. „Istoria întregii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
morii, pusă în mișcare prin forța apei, a fost „motorul epocii feudale”, constatare care poate fi extinsă în egală măsură și asupra morii cu cai sau vânt, moara cu apă este „forma elementară a oricărei mașini”. „Istoria întregii evoluții a mașinismului poate fi urmărită studiindu-se istoria morilor de cereale. În limba engleză, fabrica se cheamă și astăzi mill [moară]. În scrierile tehnologice germane din primele decenii ale secolului al XIX-lea, se mai întâlnește cuvântul mühle (moară) nu numai pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]