KorAP: Find »[drukola/base=mașteră & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 7 >

151 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214

hotărî că toți cei care se bucurau acum urmau să aibă curând motive să plângă. Și zvonurile nu-l mai îngrijorau, fiindcă procesul fu declarat închis. În lipsa sentinței, tăcerea veșnică a celui mort îi îngădui Liviei - căreia poporul îi spunea Maștera, însă care de ani de zile era numită oficial Augusta - să o apere de toate acuzațiile pe prietena ei Plancina. La îndemnul mamei sale, Tiberius ajunse să o susțină pe Plancina chiar și în fața senatorilor înmărmuriți. „Nu s-a văzut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
ea și-i spuse: — Ți-e frig. — Nu, răspunse ea tresărind, aici bate soarele. Gajus se așeză lângă ea și-i zise deodată: — Chiar dacă-mi astup urechile cu mâinile, aud lumea vorbind despre tine, despre mama ta Julia și despre Mașteră, pe care eu n-am putut s-o văd nici măcar de departe. Însă când oamenii mă văd, tac dintr-odată. Agrippina era foarte frumoasă, după cum se poate vedea din portrete; avea frumusețea aparent liniștită și blândă a familiei Julia, care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
tu știi numai ceea ce au putut și au vrut să-ți spună niște oameni care nu au trăit în timpurile acelea. Mai răsuflă o dată, dar vremea tăcerii trecuse. Pentru început, trebuie să-ți spun că, pentru a se căsători cu Maștera, Augustus i-a trimis scrisoare de divorț soției sale Scribonia chiar în ziua când ea a adus-o pe lume pe Julia, sărmana mea mamă. O cruzime care a dezgustat întreaga Romă. Augustus n-a iubit-o pe singura sa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
consolidarea puterii s-a transformat, spre surprinderea tuturor, într-o familie fericită. Tatăl nostru a murit repede, în război, după cum știi. Augustus a spus speriat că și-a pierdut brațul drept, „omul care a dus toate bătăliile mele“, se tânguia el. Maștera însă nu plângea și i-a sugerat că un singur om în tot imperiul îl putea înlocui pe marele Agrippa și că acel om era fiul ei, Tiberius. Trebuia să-l facă pe el moștenitorul puterii, să-i descurajeze pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
ea s-a răzvrătit. Mulți au auzit-o strigând că se foloseau fără milă de viața ei, că nu puteau s-o lege, după câteva săptămâni de doliu și un copil nou-născut, de întunecatul Tiberius, care era, înainte de toate, fiul Mașterei, cea de-a doua soție, odioasă, a tatălui ei. Ceea ce Agrippina îi explica, după o tăcere care durase ani de zile, lui Gajus fusese la Roma cea mai spumoasă bârfă. Și mulți se amuzaseră, pentru că și Tiberius se opusese, în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
șopteau că Augustus descoperise niște intrigi politice ale acestuia și au început să-l numească „surghiunitul din Rhodos“. Populares au proclamat că triumfala carieră a lui Tiberius era terminată. S-au dovedit însă niște afirmații imprudente, fiindcă le Palatinus rămânea Maștera. Simpla contemplare (dacă se poate spune astfel) a acelui arbore genealogic nebunesc ne dă o idee despre infernul ce domnea în sânul strălucitoarei și bogatei familii imperiale. Iar deasupra tuturor stătea ea, care era, în același timp, soția lui Augustus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
asigură Gajus liniștit. Nu scriu nimic, dar nu uit. Mi-am dat seama că, dacă într-o zi repeți de trei ori, la răstimp de câteva ore, o serie de nume sau de date, nu le mai uiți. — Între timp, Maștera îi otrăvea în fiecare zi sufletul lui Augustus. Îi spunea că mama și frații mei cheltuiau ca nebunii, că duceau o viață dezordonată, că țeseau intrigi cu dușmanii lui. Mama nu putea să se apere, pentru că nu știa nici măcar de ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
știa nici măcar de ce anume era acuzată. Unii senatori au încercat să intervină, însă Augustus le-a răspuns că fiica și nepoții săi îi distrugeau viața. Atunci mama, neputând niciodată să-i vorbească între patru ochi, i-a scris, disperată, că Maștera voia să-i distrugă familia ca să-l aducă la putere pe Tiberius. N-a primit răspuns. A aflat însă că scrisoarea ei încăpuse pe mâna Mașterei și că, pe când Augustus se odihnea în mica lor grădină, aceasta i-a spus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
mama, neputând niciodată să-i vorbească între patru ochi, i-a scris, disperată, că Maștera voia să-i distrugă familia ca să-l aducă la putere pe Tiberius. N-a primit răspuns. A aflat însă că scrisoarea ei încăpuse pe mâna Mașterei și că, pe când Augustus se odihnea în mica lor grădină, aceasta i-a spus: „În jurul fiicei tale s-a format un cuib de vipere, un complot pentru a-l distruge pe Tiberius, singurul om care-ți este cu adevărat credincios

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
singurul om care-ți este cu adevărat credincios“. Augustus i-a răspuns obosit că nu putea interveni: tot imperiul avea să afle că, în inima Romei și în propria lui familie, se formase un grup de dușmani ai săi. Însă Maștera i-a zis: „Iartă-mă că insist. Nu trebuie să-i acuzi de complot. Ca să scapi de ei în liniște, ai o armă foarte puternică, pe care tu ai creat-o: Lex Julia de pudicitia“. Augustus - profitând de impasibila lipsă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
Iartă-mă că insist. Nu trebuie să-i acuzi de complot. Ca să scapi de ei în liniște, ai o armă foarte puternică, pe care tu ai creat-o: Lex Julia de pudicitia“. Augustus - profitând de impasibila lipsă de atenție a Mașterei - avusese toată viața legături cu femeile, cum a fost relația lungă și scandaloasă cu soția prietenului său Maecenas. Când a îmbătrânit, asemenea multor libertini faimoși care sublimează înaintarea în vârstă în căință și austeritate, a hotărât să însănătoșească obiceiurile romanilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
a transformat repede într-o armă subtilă de șantaj economic și politic, cu consecințe dezastuoase, fiindcă vinovații erau condamnați la exil în niște locuri îndepărtate, urâte, iar în cazurile scandaloase, chiar la moarte. Agrippina spuse că Augustus o ascultase pe Mașteră fără să reacționeze. — Dar am aflat că ea a râs. „Toți tac pentru că Julia e fiica ta. Tu însă nu poți îngădui în familia ta ce ai interzis, pe bună dreptate, în alte familii. Iar oamenii cinstiți din întregul imperiu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
pe neașteptate, Augustus a convocat-o în scris: era acuzată că încălcase teribila lege. Alături de numele ei se aflau numele unor importante familii de senatori, cu toții populares, prieteni de-ai noștri. Atunci ne-am adus aminte de cuvintele pe care Maștera le rostise în grădină, și casa noastră a fost cuprinsă de spaimă. Biata mama a înțeles că începuse o persecuție fără scăpare. A fost condusă pe Palatinus. N-am mai văzut-o niciodată. Pentru prima oară în scurta lui viață

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
pieptănături pline de fantezie, iubește bijuteriile și poartă veșminte de in brodate în Aegyptus“. Dar nu era o fabula. „Alaltăieri-seară, în fața multor prieteni, frumoasa Varilia a spus că, din cauza tăcerii temătoare a bătrânilor, tinerii nu știu nimic despre viața Liviei, Maștera. A spus că vrea să ne-o povestească, iar eu o transcriu aici. Când Maștera, acum în vârstă de optzeci de ani, care a distrus familia noastră, a intrat în viața lui Augustus, avea șaptesprezece ani, un alt soț și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
nu era o fabula. „Alaltăieri-seară, în fața multor prieteni, frumoasa Varilia a spus că, din cauza tăcerii temătoare a bătrânilor, tinerii nu știu nimic despre viața Liviei, Maștera. A spus că vrea să ne-o povestească, iar eu o transcriu aici. Când Maștera, acum în vârstă de optzeci de ani, care a distrus familia noastră, a intrat în viața lui Augustus, avea șaptesprezece ani, un alt soț și un băiețel. Fusese numit Tiberius, și nimeni nu bănuia că va ajunge în fruntea imperiului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
soț și un băiețel. Fusese numit Tiberius, și nimeni nu bănuia că va ajunge în fruntea imperiului. Ea era însărcinată, și nimeni nu știa să spună cine era tatăl. Scandalul - a zis Varilia - a fost imens, pentru că primul soț al Mașterei făcea parte din istorica gens Claudia și fusese un dușman aprig al lui Augustus în timpul asediului Perusiei. Datorită amnistiei s-a întors la Roma, dar a descoperit că învingătorii cu greu îl înghițeau, a fost marginalizat și s-a trezit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
Claudius murise la puțin timp după aceea.“ Și Drusus adnota: „Povestea Variliei ni s-a părut o veche intrigă libertină, pentru că de atunci au trecut șaizeci de ani. Însă continuă să fie și azi o poveste primejdioasă, căci bătrâna poreclită Maștera e vie, sănătoasă și e mama împăratului. Biata Varilia nu știa că, printre cei care râdeau auzind povestea ei, se prefăcea că râde și un spion al Mașterei. Am aflat-o ieri, când a fost târâtă într-un proces pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
Însă continuă să fie și azi o poveste primejdioasă, căci bătrâna poreclită Maștera e vie, sănătoasă și e mama împăratului. Biata Varilia nu știa că, printre cei care râdeau auzind povestea ei, se prefăcea că râde și un spion al Mașterei. Am aflat-o ieri, când a fost târâtă într-un proces pentru ofensarea maiestății imperiale“. Jurnalul tremură în mâinile lui Gajus. „Și cum competența în cazul acestor delicte îi aparține Senatului în ședință plenară, toți cei prezenți la acea nefericită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
o văzuse pe tăcuta lui Vipsania refăcându-și viața. Drusus scrise: „Asinius Gallus, un gentilom bătrân, bogat și liniștit, a avut o singură vină: s-a căsătorit cu Vipsania, femeia de care Tiberius a divorțat în chip laș, supunându-se Mașterei, pentru a se căsători cu Julia. Odată ajuns la putere, Tiberius l-a văzut tot timpul, printre senatori, pe cel care, de câțiva ani, se poate lăuda că doarme, și încă spre mulțumirea amândurora, alături de cea care a fost soția

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
se supun, chiar și când e vorba de acuzații și pedepse capitale împotriva vreunuia dintre ei, fiindcă Roma e practic în mâinile cohortelor pretoriene.“ Unii murmurau că Tiberius, departe de Roma, câștigase și detașarea completă, inexorabilă de mama sa, teribila Mașteră. Toți șopteau că, după lunga lor complicitate criminală, dintr-un motiv necunoscut, dar cu siguranță odios, relațiile dintre ei deveniseră glaciale. „E consolator să știi că și el o urăște“, scrise Drusus. Însă nimeni nu cunoștea adevăratele motive ale acelei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
jurnalul îi va supraviețui. Într-adevăr, nu s-a mai știut nimic de el. Mângâindu-și fiul - care-și pusese capul pe genunchii ei, ca atunci când era mic -, îi spuse că era foarte tânăr și că putea să scape de Mașteră și de Tiberius numai prefăcându-se: să pară prostuț, absorbit de jocuri frivole, inofensiv. Asemenea bătrânului unchi Claudius, fricosul legendar al familiei. Numai așa aveau să-l lase să trăiască, poate chiar confortabil, fiindcă în ochii tuturor ar fi fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
lui Tiberius... Se auzeau apele umflate ale râului. De cealaltă parte a lor, într-un palat aproape pustiu de pe colina Palatinus, în încăperile unde cu ani în urmă stătuse Augustus, își petrecea noaptea - una dintre nopțile în care dormea puțin - Maștera, femeia ce reușise să-l transforme pe Augustus cel pacific și iertător în cel mai aprig dușman al propriului său sânge. Agrippina privi, în întunericul Romei, spre colina aceea și declară că Maștera nu avea să moară lăsând-o pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
una dintre nopțile în care dormea puțin - Maștera, femeia ce reușise să-l transforme pe Augustus cel pacific și iertător în cel mai aprig dușman al propriului său sânge. Agrippina privi, în întunericul Romei, spre colina aceea și declară că Maștera nu avea să moară lăsând-o pe ea, liberă și vie, în spatele lui Tiberius. Nu plânge, îi spuse, dar să nu-ți faci iluzii. Cu toții ne-am dus de-aici, unul după altul. Amintește-ți însă că, dacă reușești să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
au dispărut. Despre procesul acela rapid, despre acuzații și martori, despre felul cum se apăraseră acuzații și dacă le fusese îngăduit s-o facă, lui Gajus nu i-a spus nimeni nimic. Iar el n-a putut să întrebe. Tutela Mașterei A venit repede să-l ia un ofițer însoțit de pretorieni; îndată ce îi văzu în fundul atriului, se gândi că avea să moară. O clipă, i se păru ușor. Le ieși în întâmpinare tăcut, lăsând în urmă, una după alta, încăperile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
tremura sprijinită de perne, a lui Nero care râdea din orice, a lui Drusus care scria încruntat. Somnul nu revenea până când nu se ivea lumina leneșă a dimineților de iarnă, iar el își spunea că, poate, și mintea bătrânei Livia, Maștera, era asaltată noaptea de gânduri care nu-i dădeau pace. Fiindcă la Roma se spunea că suferea îngrozitor de insomnie. Livia își făcu pe neașteptate apariția în grădină, sprijinită de două sclave supuse, și merse pe o porțiune scurtă cu pași

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]