331 matches
-
chestiune de apăsare. Pișatul în aer liber te descătușează, te despovărează. Altminteri, frustrările se îndeasă și se preschimbă în obsesii sexuale. Asta ne și împiedică să înțelegem femeia. Tăcură, ținându-și răsuflarea și ascultând fiecare ce fac ceilalți. La sfârșit, Maca se întoarse mulțumit și privi în jur. — Acum, că am scăpat temporar de apăsarea regulatului... să privim cu atenție locul, ca niște potăi ce-am fost. Suntem stăpânii teritoriului, pentru că l-am marcat. — Și la ce-ți folosește ? întrebă Jenică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
locul, ca niște potăi ce-am fost. Suntem stăpânii teritoriului, pentru că l-am marcat. — Și la ce-ți folosește ? întrebă Jenică, neștiind încă ce fel de cuvinte să folosească atunci când îi va povesti maică-sii. — O să fie locul nostru, hotărî Maca. Aici o să te așteptăm mâine, domnule Tili, când ai să te întorci de la arhive. Nu-ți uita actele acasă și nu te mira prea tare. Și, mai ales, cel puțin de data asta, nu da alte nume decât cele pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
frunzele căzute rostul lor, spuse Tili, aplecându-se după una. Ca și oamenii. Propti motocicleta și se așeză cu spatele la ghidon și cu fața la ea : Știi ce nu înțeleg eu ? — Avem atâta timp ? pufni ea cu un zâmbet care îi aminti de Maca. — S-ar zice că destul, spuse Tili, făcându-se că nu înțelege. Dar, ca timpul să fie de două ori mai lung, trebuie să-l trăim pe rând. Eu zic să-l trăim pe al meu mai întâi. Oricum, spre deosebire de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
subsuori. Pipăi pereții acestei cuști nezăbrelite și, tocmai de aceea, mai rea decât o cușcă adevărată. Se opri pentru o clipă în fața ușii de la biroul lui taică-su. N-o încercase niciodată. Nici măcar nu știa dacă e sau nu încuiată. Maca habar n-avea cum să se împartă între Mama Pământ și Tatăl Ceresc. Dacă privea în sus, către balcoanele coșcovite, coperite cu gratii și geamuri îndeobște murdare și sparte, era în pericol să cadă în vreo groapă mocirloasă ori să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vreun morman de origine incertă. Iar dacă privea în jos, tupilându-se ori sărind, cu mersul piticului ori pasul gigantului, după cum arătau formele de relief, risca să primească în moalele capului o găleată de lături. Cum mijlocul străzii era desfundat, Maca o luă pe lângă ziduri. Făcu două salturi ce se dovediră prea puțin inspirate, căci scândura pe care nimeri împroșcă în cele patru zări stropi de noroi amestecat cu var. Holul avea o lumină bolnăvicioasă, ce mirosea a ou clocit, venind
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
înfundate de o umezeală verzuie, îl priveau fără expresie. În spatele lor, femeia își strângea capotul la piept, cu o inutilă pudoare, căci decolteul nu putea ajunge din urmă sânii căzuți. Bărbatul trăgea din țigară, cu ochiul pe jumătate închis, prețăluindu-l. Maca zâmbi către sfânta familie. — Hei, bună seara ! — Ce treabă ai tu ? răspunse hârâit bărbatul, mutându-și iscodeala de la un ochi la celălalt. Maca puse piciorul pe prima treaptă, fără a mai replica, și bine făcu, căci mucul de țigară ateriză
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu putea ajunge din urmă sânii căzuți. Bărbatul trăgea din țigară, cu ochiul pe jumătate închis, prețăluindu-l. Maca zâmbi către sfânta familie. — Hei, bună seara ! — Ce treabă ai tu ? răspunse hârâit bărbatul, mutându-și iscodeala de la un ochi la celălalt. Maca puse piciorul pe prima treaptă, fără a mai replica, și bine făcu, căci mucul de țigară ateriză cu precizie chiar pe urmele sale. — Mă bucur, aruncă el peste umăr, fără a mai lua în seamă hârâielile bărbatului, că sunteți bine
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cepei prăjite. Tăiau bucăți din ceva ce părea un fel de salam. Bărbații nu se vedeau prin fumul bucătăriei improvizate pe hol, în care cele două familii eco nomiseau spațiu și bani, folosind împreună aceeași butelie. — Bună seara, gospodină ! strigă Maca, printre sfârâielile care se auzeau ca o grindină pe acoperișuri. Ce-ai gătit tu pentru cină ? Dolofanele se întoarseră vesele, salutând simultan, cu vârtejuri de cuțit prin aer. — Ce zici, băiete ? întrebă una dintre ele. Merge să prăjești parizer, cum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care se auzeau ca o grindină pe acoperișuri. Ce-ai gătit tu pentru cină ? Dolofanele se întoarseră vesele, salutând simultan, cu vârtejuri de cuțit prin aer. — Ce zici, băiete ? întrebă una dintre ele. Merge să prăjești parizer, cum face dumneaei ? Maca tuși, luat pe nepregătite. Erau simpatice amândouă, cu ochii lor rotunzi și obrajii rumeniți de vălătucii fierbinți. Dacă n-ai altceva, spuse, merge să prăjești și o talpă de bocanc. Mai ales dacă-i dai și un iz de ceapă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și o talpă de bocanc. Mai ales dacă-i dai și un iz de ceapă prăjită. Ele râseră scurt, căci trebuiră să se întoarcă și să răscolească prin tigaie. Poftim la masă ! spuse cealaltă, încurajată de răspunsul privitor la parizer. Maca privi la uleiul bătând, de atâtea recidive, în maroniu. — Mulțumesc, spuse, simulând regretul. Tocmai am mâncat. Dacă aș fi știut... Sigur că știa. La etajul acela și la ora aceea mirosea totdea una a ceapă prăjită. Nu făcea să te
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prăjită. Nu făcea să te superi pentru atâta lucru. La etajul următor, ușa pe care o căuta era închisă. Dinspre cea de vizavi, întredeschisă, se auzi o voce dogită și totodată stridentă, ca o conservă rostogolită pe pietre. — Umblă creanga. Maca împinse ușa cu degetul. Bătrânul se legăna în balansoar, dând deoparte, când și când, ca pe o muscă, vârful ciorapului de lână pe care și-l îndesase pe cap și care îi tot cădea peste ochi. — Cum merge, unchiule ? întrebă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
împinse ușa cu degetul. Bătrânul se legăna în balansoar, dând deoparte, când și când, ca pe o muscă, vârful ciorapului de lână pe care și-l îndesase pe cap și care îi tot cădea peste ochi. — Cum merge, unchiule ? întrebă Maca, dând un brânci balansoarului. — Strașnic, nepoate. Până și moartea îmi plânge de milă. Ți-ai fi imaginat vreodată moartea plângând ? Stătea cu ochii larg deschiși, de parcă cineva îl trăgea în sus de sprâncenele groase, țuguiate pe margini. Nu clipea, așa că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de milă. Ți-ai fi imaginat vreodată moartea plângând ? Stătea cu ochii larg deschiși, de parcă cineva îl trăgea în sus de sprâncenele groase, țuguiate pe margini. Nu clipea, așa că pomenirea morții căpăta un înțeles straniu. — E și ea femeie, cugetă Maca. Dacă-i e milă e bine. Te mai lasă în pace. Da’ frumoasă căciulă mai ai ! De când ai început să te încalți pe cap ? Trage-ți într-o zi și galoșul peste urechi, să arăți ca un episcop... — Azi-noapte n-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe toate, spuse, nemilos. Le băgau sub furtun, înainte să le dea drumul... — S-au mai schimbat vremurile... — Și de-aia nu mai înțelege nimeni nimica, bodogăni bătrânul. Nu închide ușa, mai strigă din urmă. La ultimul etaj, al treilea, Maca nu trebui să salute pe cineva, amândouă ușile erau închise. În apartamentul din stânga nu mai era de mult nimeni, locatarii, soț și soție, muncitori la fostul laminor, sătui să tot caute de lucru și găsind rareori, dar pe nimica, plecaseră
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
găsind rareori, dar pe nimica, plecaseră să muncească în Spania. Lacătul mare și deja ruginit dădea o sugestie despre graba lor de a se întoarce acasă. Iar la ușa cealaltă nu răspundea iarăși nimeni pentru simplul motiv că acolo locuia Maca însuși. Iar el n-ar fi răspuns la vreo bătaie în ușă nici dacă ar fi fost acasă. Căci cei care îi erau prieteni știau că nu încuie niciodată. Nu avea în casă nimic care să merite furat. Condiția libertății
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ciorapilor negri. Pantofii erau atât de săltați pe tocuri, încât fata părea suspendată deasupra pământului, cu tălpile atârnându-i. Dar, în ciuda acestei înfățișări în care fiecare detaliu era potrivit cu celelalte, avea un aer stânjenit. Cum te-a chemat azi ? întrebă Maca, găsind un pahar și privindu-l la lumină. — Beatrice. — Lui Tili i-ar fi plăcut să audă asta, îi întinse Maca paharul cu votcă. Te cheamă altfel în fiecare zi ? — Da, dar se mai și repetă. Pe unele nu le
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
acestei înfățișări în care fiecare detaliu era potrivit cu celelalte, avea un aer stânjenit. Cum te-a chemat azi ? întrebă Maca, găsind un pahar și privindu-l la lumină. — Beatrice. — Lui Tili i-ar fi plăcut să audă asta, îi întinse Maca paharul cu votcă. Te cheamă altfel în fiecare zi ? — Da, dar se mai și repetă. Pe unele nu le țin minte... Bine că găsești atâtea nume... Fata pe care încă o mai chema Beatrice clătină din cap, cu o anumită
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o mai chema Beatrice clătină din cap, cu o anumită seriozitate. — Ei, nu e cine știe ce, le mai iau de prin calendare. Pe unele le mai și scurtez, știi, cu y. — Avem în calendar vreo sfântă cu numele Beatrice ? se miră Maca. — Nu e din calendarul ortodox. E dintre sfinții catolici. Acolo sunt mai multe nume din astea. Maca își scoase carnețelul și îl răsfoi, deși știa că nu va găsi nimic despre asta. Se gândi cât mai are de trudit până
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
iau de prin calendare. Pe unele le mai și scurtez, știi, cu y. — Avem în calendar vreo sfântă cu numele Beatrice ? se miră Maca. — Nu e din calendarul ortodox. E dintre sfinții catolici. Acolo sunt mai multe nume din astea. Maca își scoase carnețelul și îl răsfoi, deși știa că nu va găsi nimic despre asta. Se gândi cât mai are de trudit până să completeze blagoslovelile pe capetele tuturor sfinților. Se așeză lângă ea, îi simți mirosul amestecat de alcool
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Apoi își aminti și se trase îndărăt, fără să-i mai pese de ghionturile care îi împungeau noada : Asta faceți voi, mă pândiți când vin acasă... Sunteți, tu și cu ăsta, de-i zici unchiul, niște... niște... — Labagii... o consolă Maca, bătând-o pe umăr : Hai, du-te și te spală... Să-ți încălzesc niște apă ? Dar se lăsă imediat păgubaș, amintindu-și că ochiurile de aragaz de la etajul unu erau ocupate de athanorul cepei prăjite. Fata se propti în mâini
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de la un picior la altul. Apoi, cu o mișcare iute, își împinse tălpile, una câte una, în sus, sandalele săriră din picioare, lovindu-se de tavan și căzând aiurea. — Plouă cu sandale, râse ea. — Să nu-mi spargi becul, spuse Maca, fără să pară neliniștit. — Ți-l dau pe-al meu. N-am decât unul în cameră. La baie și la bucătărie, dacă țin ușile deschise, se vede. De mare garsonieră ce e... Râse din nou și îi ciufuli părul. Sau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
meu. N-am decât unul în cameră. La baie și la bucătărie, dacă țin ușile deschise, se vede. De mare garsonieră ce e... Râse din nou și îi ciufuli părul. Sau, mai bine zis, îi schimbă neorânduiala, căci părul lui Maca nu se pieptăna și nu se netezea, ci se țesăla cu un fel de furculiță de lemn, aceeași cu care răscolea salata ori își răsucea spaghetele într-o gamelă păstrată ca amintire din armată. În ușa băii, fata se opri
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
furculiță de lemn, aceeași cu care răscolea salata ori își răsucea spaghetele într-o gamelă păstrată ca amintire din armată. În ușa băii, fata se opri : — Să- mi pun înapoi ciorapii când vin ? — Cum te simți tu mai bine, spuse Maca, privind-o parcă pentru prima oară cu atenție. — Asta-i bună. De mult n-am mai auzit așa ceva... Maca ridică din umeri : Dacă te cheamă Beatrice... — Și de-aia nu mai poți tu... bodogăni ea, închizând ușa. Maca oftă, mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
armată. În ușa băii, fata se opri : — Să- mi pun înapoi ciorapii când vin ? — Cum te simți tu mai bine, spuse Maca, privind-o parcă pentru prima oară cu atenție. — Asta-i bună. De mult n-am mai auzit așa ceva... Maca ridică din umeri : Dacă te cheamă Beatrice... — Și de-aia nu mai poți tu... bodogăni ea, închizând ușa. Maca oftă, mai trase o dușcă, apoi luă una din sandale și începu s-o arunce în sus. Își aminti, deschise ușa
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
bine, spuse Maca, privind-o parcă pentru prima oară cu atenție. — Asta-i bună. De mult n-am mai auzit așa ceva... Maca ridică din umeri : Dacă te cheamă Beatrice... — Și de-aia nu mai poți tu... bodogăni ea, închizând ușa. Maca oftă, mai trase o dușcă, apoi luă una din sandale și începu s-o arunce în sus. Își aminti, deschise ușa de la intrare cu băgare de seamă și privi în jos, spre etajul al doilea. De dedesubt, din crăpătura ușii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]