402 matches
-
așteptat cu mașina și ne-am plimbat prin București, a oprit pe strada Avrig, ca să discutăm. I-am spus că nici nu știe ce pierde, că nu-i cer nimic, vreau doar să-l văd din când în când, mă machiasem invizibil, pletele mi se zbăteau artistic, erau deschise ambele geamuri la portiere, țineam capul înclinat puțin, ca o icoană, știam că tinerețea iese biruitoare și nu mă grăbeam, am patetizat puțin, ploua, era cam frig, dar eu îmi scosesem haina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și îmbrăca altfel, numai în fuste, ea, care purta numai blugi, își punea niște fustițe așa, cât un guleraș, nu mai avea la mână brățara aia neagră de piele, cu ținte de metal, arăta ca o femeiușcă pusă pe cucerit, machiată până-n fundul ochilor, se simțea liberă acuma, înțelegi?, în 2005 eu sunt liberă, eu v-am adus libertatea, așa ne zisese... Măi să fie, tu știi ce copil cuminte este... era? (Se încurcă la timpurile verbelor.) Observ întâi că, pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Vorbea ca la pereți, dar lui îi făcea bine și asta, căci poveștile, ca apa, udă pământul... — Avea o educație rară, făcută de maică-sa, o arhitectă cunoscută, care emana o aroganță plină de rafinament, o femeie care nu se machia deloc, singurul defect al maică-sii erau urechile, avea niște urechi mari, clăpăuge, caraghioase, pe care le acoperea cu părul căzut până la umeri. O iubea pe fata ei, dar nu așa, în mod obișnuit, că fiecare mamă își iubește copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și șase de ani, chipeș, bogat, credincios alor săi, poate cam nesuferit, dar stăpân pe sine și sigur de succes.) RYDER: Cred că ăsta-i dansul meu, Rosalind. ROSALIND: Bine, Dawson, deci mă recunoști. Știu acuma că nu m-am machiat prea gros. Domnul Ryder, domnul Gillespie. (Își strâng mâinile și GILLESPIE iese, teribil de deprimat.) RYDER: Petrecerea ta este, fără Îndoială, reușită. ROSALIND: Vorbești serios? N-am dat pe-acolo de mult. Sunt obosită. Te superi dacă nu dansăm câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
căruia, într-un fel sau altul, ajunsese celebru. Mariana voia să poarte desuurile roșii primite de la Mișu pe vremea când erau anonimi. Mai era o oră până la spectacol. Camerele de filmat fuseseră deja montate. Mariana, în loc să repete sau să se machieze, se uita pe fereastra veceului, atentă la fiecare față mai suspectă. Nu mică îi fu surpriza când îl văzu apărând pe nea Ovidiu. Fusese surprinsă îndeajuns să afle că el furase bani din casă. Dar era plauzibil, era un bețiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
care își așeza cu grijă și emoție acuarelele, Ovidiu, încă palid după episodul cu whisky-ul, se făcu mic, ascunzându-se cât putea după portretul lui Sorinel. Mariana, având acum o motivație mult mai puternică, fugi în odăiță să se machieze. Aici Mișu, în fața oglinzii, își repeta discursul introductiv. Mișu era îmbrăcat cu pantaloni scurți de culturist, avea trupul bine uns cu uleiuri și un tatuaj cu Statuia Libertății în dreptul inimii. Se hotărâse ca tot discursul să-l rostească ținând deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
o să-ți aruncăm cadavrul golit de sânge într-un butoi cu bere sau într-un cufăr vechi și vom vedea ce simte mama ta când te va identifica după șase săptămâni. I-am pus cătușele și Becker începu să-l machieze. După ce termină, Oscar Wilde ar fi părut, prin comparație, la fel de conservator ca și asistentul unui vânzător de textile din Hanovra. — Haide, am tunat eu. Hai să o ducem pe dansatoarea asta de la Kit-Kat înapoi la hotelul ei. Nu exageraserăm în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
deranjează. Și cu atât mai mult când e vorba de adepții idealului ascetic cărora nu le plac nici trupul, nici dorințele, nici pulsiunile, nici plăcerea și își transformă propria incapacitate de a trăi într-un trup fericit în resentiment generalizat machiat cu pretextele universalului. -3- Ura față de luciditate. Lucrețiu plătește pentru extrema lui luciditate cu un delir pe seama numelui său. Ceva obișnuit... Nu-s deloc îndrăgiți cei care sfâșie vălul, risipind iluziile pe care cea mai mare parte a oamenilor își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
distram privind-o cât de concentrată era asupra acestui program pe care îl desfășura în fiecare dimineață și mai ales seara. Dimineața, când se pregătea să meargă la plajă, întâi se ungea pe corp cu o soluție antisolară, apoi se machia cu tot felul de culori la ochii ei albaștri, ca cerul senin de vară. Folosea în continuare un pămătuf cu mâner de abanos, cu care începea să se fardeze, depunând straturi fine de fard pe obraji. Urma operațiunea de parfumare
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
tot în culise, Magic tupeu universal, Al celor ce-și vor țara înapoi, După ce-au tratat-o ca pe-o sclavă, și I-au alungat copiii în cele patru zări, Însărăciți, slăbiți, bolnavi și profund răniți?! Acuma refăcută și machiată De cei ce s-au rugat Măriei Sale Domnul Bunul Dumnezeu cel Drept, Îngenunchiați în propriile lacrimi, Cu gândurile încătușate de nevoi? Beleaua care a fost odată Prea sus pentru valoarea sa, Lăsați-o să-și primească Darul vremii celor mulți
UN DAR DE ZIUA STEAGULUI ) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367431_a_368760]
-
de un aspect creativ al Luminiței Zaharia, prin faptul, deloc simplu, că Mișu, bărbatul Mișu, este prelucrat și lucrat ca pe propriul sistem de iubire reprezentată. Fanteziile cu Mișu sunt o astfel de reprezentare și, din nou, umorul și satira machiază o psihanaliză fină a meandrelor interpretative ale iubirii. În sprijinul efemer pentru afirmațiile mele, la acest volum dedicat lui Mișu, vine însăși „coda” acestui cântec zâmbitor în amarul lui paradoxal. „O poveste obișnuită are punct culminant, cea de față îl
FANTEZII CU MIŞU- LUMINIŢA ZAHARIA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367536_a_368865]
-
distram privind-o cât de concentrată era asupra acestui program pe care îl desfășura în fiecare dimineață și mai ales seara. Dimineața, când se pregătea să meargă la plajă, întâi se ungea pe corp cu o soluție antisolară, apoi se machia cu tot felul de culori la ochii ei albaștri, ca cerul senin de vară. Folosea în continuare un pămătuf cu mâner de abanos, cu care începea să se fardeze, depunând straturi fine de fard pe obraji. Urma operațiunea de parfumare
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
se circulă pe bulevard, dar de jumătate de an se lucrează la o bordura sau la niște țevi, nici nu mai contează că oricum peste 6 luni încep din nou și drumul durează și o oră, timp în care mă machiez în liniște la fiecare oprire oripilând ceilalți participanți la trafic care se hlizesc la alții în mașină în loc să-și vadă de drum. Au privirea aceea absența care caută în gol un reper dar scanează în prelabil totul în virtutea avidității de
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE IV de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348623_a_349952]
-
distram privind-o cât de concentrată era asupra acestui program pe care îl desfășura în fiecare dimineață și mai ales seara. Dimineața, când se pregătea să meargă la plajă, întâi se ungea pe corp cu o soluție antisolară, apoi se machia cu tot felul de culori la ochii ei albaștri, ca cerul senin de vară. Folosea în continuare un pămătuf cu mâner de abanos, cu care începea să se fardeze, depunând straturi fine de fard pe obraji. Urma operațiunea de parfumare
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
pe lună? ‒ Aha!... Cam ca tine e! Da’ eu, când mă duc la mine acasă, fără dormeză, ar trebui să mă culc pă pământu’ gol, ca Grivei. Nu?.. Sau să dorm pă mă-ta, fir-ar mă-ta a dracului! Machia, prost mă crezi tu?... Nu, mă, Silvică, nu te cred prost. Că eu te iubesc de mor, dobitocule, și tu fugi de mine după zece zile. ‒ Păi, dacă stai numai călare pă mine!... Dacă mi-ești drag, de te-aș
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
de ce zici tu prăpastia asta de vorbă?Ai? ‒ Păi, uite-te și tu la deal, să vezi, cum vine Prigoană fără dormeză în cârcă. Unde s-a mai pomenit asta?! ‒ ...Bagă de seamă, fa, că ai dreptate, în prostia ta! Machia, ce s-o fi întâmplat, că ete, e cam supărat!? Ție nu ți se pare tot așa?... Ba da, fa, nu țâ-ți spusăi eu?... Tu zici că eu mănânc aicea terci?... ca tine?... Da’ ia, stăi tu o țârișică, că
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
pe volan. Iar dacă ceasul a fost ingrat cu voi și nu ați reușit să vă treziți la timp, sau dacă pur și simplu ați dorit să vă mai întoarceți puțin pe partea cealaltă, trebuie să știți că vă puteți machia și la volan, așa cum vă puteți citi ziarul, sau cum puteți face orice altă activitate pe care ați ratat-o înainte de a pleca de acasă. Nu știu dacă atunci când ați urcat în mașină, ați fost informat despre faptul că dispuneți
GHID PRACTIC PENTRU ŞOFERII DIN BUCUREŞTI de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350009_a_351338]
-
vorbă aici, apoi ți-am turnat ceva în ceașca de cafea. Ceva inofensiv pe termen lung, dar care te adoarme timp de aproape o zi și te face să uiți ce s-a întâmplat în ziua respectivă. Între timp, am machiat-o pe Delia, pe care am așezat-o în stradă, ca și cum ar fi fost moartă. Sângele era, evident, fals. Apoi te-am așezat pe tine alături, și am introdus și un cuțit în scenă. După aceea te-am lăsat să
SCENARIUL DIN CARE NU SE POATE IEŞI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350193_a_351522]
-
femeii în jurul vârstei de 50 de ani- personajul are 53 de ani- femeia tipică, ce conștientizează o complexitate sufletească marcată de sensibilitate dar și de pragmatism. În același timp, nu uită să descrie nici femeia ca „instituție”, modul cum se machiază, intimitatea camerei. De pildă, se descrie un dulap în care se amănunțește toată gama de lucruri care intră în atenția unei doamne pe parcursul unui an: haine, bijuterii, farduri. De altfel, este și momentul când, fiind 1 martie (un an de la
VASILICA ILIE – PROZA COTIDIANULUI ŞI IUBIREA LA MATURITATEA DEPLINĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366137_a_367466]
-
pe draci Și te sufocă-n ceară și coroane Și nici să te conservi în eprubetă Formolizat ca Bulă-n comunism Blagoslovit de-un popă cu beretă Cu-n epitet sau cu-n eufemism... Sfântului Valentin, te sfătuiesc Să îi machiezi un ochi, că nu-l iubesc... Referință Bibliografică: Ai sorbit tot arsenalul dorurilor mele / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 785, Anul III, 23 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AI SORBIT TOT ARSENALUL DORURILOR MELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351837_a_353166]
-
aceea nu a vrut să se ducă ...avea o presimțire , aproape auzea repetititv: ''nu te duce, nu te duce!'' Își astupă urechile instinctiv...dar, în van, căci strigătele veneau din gând, obsesiv și amenințător...A privit oglinda în care se machia și a început să zâmbească ștrengărește.Și totuși, de ce îi erau ochii împăienjeniți de lacrimi? -Ei, și-a zis , ce gărgăuni îmi mai umblă prin mintea asta bolnavă a mea! Despica mereu firul în patru și-i era ciudă că
FUNDUL DE OCHI-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356071_a_357400]
-
parcă penseta aceea care stă în trusa ta de frumusețe sau acea cremă hidratanta de corp care îl înnebunește pe iubitul tău. Scumpă mea, leneveala asta inseamna nepăsare, inseamna degradare a imaginii pentru propria persoană, nu îți cer să te machiezi sau să te îmbraci ca si cum ai ieși în oraș dar o cremă hidratanta și puțină miere pe buze crede-ma fac minuni atât pentru tine, dar și pentru corpul tău și nu uită că îl ai iubitul, soțul, fratele, mama
A DOUA PARTE) de DIANA ILIA în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354329_a_355658]
-
unul, mititel. - Eu voi fi! strigă altul, subțirel. - Eu voi fi! sare-al treilea, furtunos. - Eu voi fi! zice ultimul, nervos. Morala: Săracu-ntotdeauna a visat La tronul aurit de împărat. CAPRA Capra-și făcu părul „permanent”, Cu boieli se machie strident, Își aranjă pedichiura, Cu roșu își boi gura, Își îmbăie picioarele plinuțe, Apoi se încălță cu săndăluțe, Și le privi atent: două perechi! Își atârnă cerceii la urechi, Își prinse două șiruri de mărgele, Dar coada, nu știu cum, uită s-
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
costum de blugi, dar închis la culoare. Sub geaca de blugi avea și ea un tricou bleu cu imaginea lui Bob Marley. Era încălțată în adidași Puma și borseta de la mijloc era neagră. Spre deosebire de Alina, ea nu obișnuia să se machieze și de aceea nu avea în borsetă decât un pachet de țigări și un portofel cu ceva bănuți în el. - Daa! Nu prea avea chef de Ani, dar nu avea cum să o evite. Privind-o îngrijorată când ajunse lângă
PRIMA PARTE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353654_a_354983]
-
Marietta Sadova, chemarea ei a fost către regie de film. Dar i-a iubit și respectat pe actori. Unul dintre ei a fost Ștefan Ciubotărașu. Odată, la o filmare pentru „Amintiri din copilărie”, în mahalaua Țicăului, marele actor s-a machiat, apoi a mers în cimitir la mormântul lui Ion Creangă. Ieșind de acolo a trecut ulița, la o cârciumă, unde a dat băutură de pomană pentru sufletul povestitorului humuleștean și, desigur, și-a dat sieși. Într-un târziu Ciubotărașu a
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]