KorAP: Find »[drukola/base=macroeconomic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...163 >

4,059 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223

contul de capital fiind deschis, infuzia de lichiditate masiv... este sigur.... În opinia mea, nu exist... o soluție ideal... din punct de vedere al evit...rii creșterii lichidit...ții. Esențial... este gradualizarea și, pe cât posibil, limitarea ei. Pentru limitarea efectelor macroeconomice, cel mai bine ar fi că dețin...torii de active s... nu renunțe imediat la ele. Cu cat aceast... așteptare ar fi mai lung... și admițând o creștere economic... susținut... și monetizarea economiei (adic... o creștere a ponderii masei monetare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
în acest an, fâț... de 0,27% în 2005; aceast... cifr... va urca la 0,7% în 2007. Companiile vor trebui, la rândul lor, s... investeasc... mai mult în cercetare și dezvoltare, în absorbția de noi tehnologii. Tabelul 1: Indicatori macroeconomici de bâz... 2003 2004 2005* 2006** Creșterea real... a PIB (%) 5,2 8,3 4,0 3,5-4,5 Prețurile de consum (Dec-Dec, %) 14,1 9,3 8,6 6,5-7,5 Șomajul 7,2 6,2 6,1 ( - 9

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
menține inflația în jur de 5% în 2007 va primi o lovitur... important.... O creștere a cotei unice, pe de alt... parte, ar reprezenta un cost politic pentru Guvern și ar afecta cet...tenii cu venituri foarte modeste. „O politic... macroeconomic... pentru un buget mai mare” este o tema-cheie pentru Guvern și pentru Bancă Național... în anii ce vin; dac... nu este formulat... și programat... corect, creșterea cheltuielilor bugetare poate conduce la creșterea inflației și a deficitului extern. Modul în care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
de ț...rile nou intrate în Uniune, care cresc în medie cu pește 5% anual (fâț... de o medie de circa 2% în Uniunea celor 15) și teama, în creștere, fâț... de concurență economic... asiatic.... România a avut o performant... macroeconomic... relativ bun... în ultimii ani și aceasta a determinat agențiile de rating Fitch și S&P’s s...-i acorde primul investment grade (BBB-). Dezinflația a f...cut progrese notabile, inflația ajungând la 8,6 în 2005; sistemul bancar este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
pentru dezvoltarea infrastructurii, s... diminu...m tensiunea din asigur...rile sociale. Avem o problem... de competitivitate, pe fondul aprecierii puternice a leului, al creșterii prețurilor la combustibilii de bâz..., al deschiderii tot mai mari a economiei noastre, al unei politici macroeconomice îndr...znețe, dar nu suficient de prudente în perioada recent.... R...mân la opinia c... economia nu era pregătit... pentru deschiderea total... a contului de capital; aici avem de-a face cu un un cost asumat al ader...rii la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
oportunitate imens.... Bugetul UE, dup... 2013, este posibil s... capete alte priorit...ți, în condițiile în care disputa dintre ț...rile donatoare și cele primitoare se va accentua. O direcție major... a strategiei postaderare trebuie s... fie consolidarea stabilit...ții macroeconomice prin continuarea dezinflației și prin ținerea deficitelor externe între limite rezonabile. Trebuie s... g...sim c...i de a concilia logică monetarist... a dezinflației cu logică keynesian... (expansionist...) a unui buget pus în slujba moderniz...rii, care implic... cheltuieli mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
PIB. Pactul a fost instituit întrucât, în timp ce politică monetar... a devenit comun... în zona euro, politica fiscal... a r...mas un atribut al suveranit...ții economice naționale, de aici ap...rând riscul necorel...rii celor dou... componente majore ale politicii macroeconomice. Pentru a intra în zona euro (Uniunea Monetar...), un stat trebuie s... respecte condițiile de la Maastricht (deficit bugetar nu peste 3% din PIB, datorie public... nu peste 60% din PIB, inflație sc...zut... și un diferențial de dobând... acceptabil). Aceste

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638

altfel vrea să-l corecteze Strategia de la Lisabona (2000). Deși îmbătrânită, populația europeană dispune de un potențial de tineri cercetători. Statele Unite au totuși capacitatea de a drena resurse umane și financiare (economisire mondială) care lipsește Europei. Cât despre politica lor macroeconomică adaptabilă, comparativ cu cea a țărilor europene, constrânse de Pactul de stabilitate și de creștere, ea comportă totuși niște riscuri (deficite gemene și dolar depreciat). Dar, dacă o ajustare brutală este oricând posibilă, factorii structurali americani de putere ne fac

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
răspundă cererii de pe piața mondială (Lecaillon, 2001). Desigur, spiritul întreprinzător și inovația aparțin tinerelor generații, dar mediul instituțional și cultural este tot atât de hotărâtor în privința încrederii în viitor (o majoritate de tineri francezi declară că doresc să devină funcționari!). Pe plan macroeconomic, dinamica este asigurată de evoluția ofertei globale, ea decurgând din creșterea populației active (populație aflată la vârsta de a putea munci, procent de activitate masculină și feminină) și din câștigurile de productivitate (capital fizic și capital uman), și prin cea

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
un parametru fundamental. Dacă această repartiție este stabilă în timp, la nivel microeconomic vor coexista agenți consumând mai puțin decât produc și agenți producând mai puțin decât consumă (sau consumând, deși nu produc nimic) și în acest caz, la nivel macroeconomic, consumul global va absorbi, în permanență, toată producția (economisire globală nulă). În sfârșit, în ipoteza unei populații "stabile", crescând cu un procent constant și pe structuri de vârste invariabile, rata de creștere demografică reprezintă și procentul de profit care poate

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
și de cheltuielile de studiu). După Lucas, individul investește pentru el însuși, dar această investiție generează externalizări pozitive. Indivizii calificați sunt mai eficienți și-i fac pe ceilalți să beneficieze de cunoștințele lor. Productivitatea lor este mai ridicată. Pe plan macroeconomic, cu cât populația activă e mai educată, cu atât mai mult stocul de capital uman al națiunii e mai important și cu atât mai puternică va fi producția. Pe lângă aceasta, există un proces cumulativ în sensul în care fiecare individ

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
sa pe o bază sentimentală sau prin transferuri între generațiile tinere și generațiile mai vârstnice. Dacă solidaritatea acționează în cele două sensuri (părinți către copii și copii către părinți), orizontul temporal devine infinit, ceea ce înseamnă ipoteza general admisă la nivel macroeconomic. Pe această bază de altfel i se oferă statului un orizont temporal infinit în toate studiile referitoare la datoria publică. Dacă altruismul este spontan, nu există probleme fundamentale; dacă nu este, statul trebuie să acționeze prin puterea sa de constrângere

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
mult, datorită unei creșteri demografice mai mici, decât țările sărace, ceea ce ar explica diferențialul de niveluri de trai între lumea dezvoltată și Lumea a Treia. Modelele cu generații suprapuse de tip Samuelson analizează deschis efectul structurilor pe vârste asupra variabilelor macroeconomice. În anii 1980, reînnoirea analizelor care endogenizează sursele creșterii vor reda în sfârșit factorului demografic rolul său semnificativ. De acum înainte, aspectul calitativ al populației este introdus în modelele de creștere endogenă. Aceasta devine în special funcție a capitalului uman

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418

doar, pentru cel al acționarilor (shareholder). Un asemenea mesaj nu devine "opiul" consolării, ci, mai curând, o realitate valabilă acolo unde cei puternici amenință cu zdrobirea pe cei slabi, unde puterea amenință să sufoce dreptatea. Ceea ce este valabil la nivel macroeconomic se reflectă și în cotidian. De fiecare dată când un individ sau un grup de indivizi își amintesc că lupta inevitabilă a competiției nu trebuie îndreptată în dezavantajul oamenilor și al umanității, contribuie la umanizarea competiției însăși și fac posibil

Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756

se consideră că el servește intereselor clasei burgheze, în concepția Public Choice se consideră că oamenii politici și cei din administrație nu urmăresc altceva decît propriul interes, propria bunăstare. Acești autori aplică sferei publice, politice, postulatul de bază al teoriei macroeconomice potrivit căruia indivizii acționează întotdeauna într-o manieră rațională și egoistă. Alături de piața produselor și a factorilor de producție, ar exista deci o piață politică pe care oameni și partide rivale ("antreprenori publici") oferă politici în schimbul votului, cu scopul accederii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
pe termen lung. Totuși, rolul lui va fi diferit de acela al statului postbelic. O implicare diminuată a guvernului în activitățile direct productive va contrasta cu un accent mai mare pus pe infrastructura fizică și socială, pe menținerea unui climat macroeconomic stabil și pe stabilirea obiectivelor de dezvoltare comune cu sectorul privat, pe baza cărora se vor derula toate politicile și programele guvernamentale"2. Măsuri se impun, în continuare, pentru simplificarea reglementărilor, a labirintului de controale și a sistemelor protecționiste și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
practică, însă, lucrurile sunt ceva mai complicate, autonomia și descentralizarea nefiind întru-totul reale și efective, in special datorită precarității mijloacelor aflate la dispoziție. Chiar pachetul legislativ amintit poate fi caracterizat drept ambiguu, incoerent, lacunar și conservator. În triada reformei: stabilizare macroeconomică schimbare instituțională restructurare microeconomică, veriga cea mai slabă o reprezintă, totuși, schimbarea instituțională. Simpla schimbare a denumirii unor instituții, nu a dus și la necesara schimbare de mentalitate, aceasta fiind, în bună măsură, o chestiune de generații. Alți autori împart

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
de vedere economic a înregistrat, în anumite condiții, unele realizări. 2) Serviciile publice sunt organizate în manieră descentralizată, autoritățile centrale avînd doar un rol reprezentativ pe plan local și exercită efectiv funcțiile privind apărarea, politica externă, politica monetară, garantarea stabilității macroeconomice ș.a. Trebuie reținut faptul că descentralizarea nu este un panaceu. Accesul la prosperitate nu se face prin simpla acordare de largi puteri decizionale autorităților locale și nu de a doua zi. Dar, se pare, că putem acredita o relație de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
efectuată simultan cu cea a veniturilor necesare finanțării. Dar abordarea intervenționistă l-a avut ca principal reprezentant pe John Maynard Keynes. Publicarea, în 1936, a Teoriei generale a utilizării mîinii de lucru, a dobînzii și a banilor a revoluționat politica macroeconomică, punînd în evidență rolul primordial pe care guvernul și bugetul public îl au de jucat în stimularea economiei și realizarea echilibrului macroeconomic. Doctrina keynesiană se bazează pe intervenția fiscală și monetară activă a guvernului în economie, pentru stimularea cererii, a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
în 1936, a Teoriei generale a utilizării mîinii de lucru, a dobînzii și a banilor a revoluționat politica macroeconomică, punînd în evidență rolul primordial pe care guvernul și bugetul public îl au de jucat în stimularea economiei și realizarea echilibrului macroeconomic. Doctrina keynesiană se bazează pe intervenția fiscală și monetară activă a guvernului în economie, pentru stimularea cererii, a creșterii și ocupării. "Abordarea keynesiană propunea ca guvernele să soluționeze cererea efectivă în cîteva moduri: să o facă să crească, dacă va

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
în sensul schimbării, reprezintă una dintre piedicile majore în țările aflate în tranziție. Microeconomia furnizează reguli clare de evaluare a performanței economice. Evaluarea eficienței, a rentabilității și productivității este bine dezvoltată și se bazează pe criterii cantitative. Dar, la nivel macroeconomic, evaluarea este mai puțin clară, existînd totuși cîteva obiective sau criterii cantitative pentru măsurarea performanței, bazate pe judecăți de valoare și teorii de raționalitate economică. 2.1.2.1. Economia pozitivă și economia normativă Două genuri de analiză economică sunt

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
4) Relația dintre eficiența economică și interesul public. Eficiența reprezintă criteriul de bază în evaluarea activităților economice în general și a celor de interes public în particular. Eficiența globală, ce are în vedere și interesul public, se referă la funcționalitatea macroeconomică a unei economii date, în termenii unor niveluri globale de producție, prețuri, ocupare, economii, investiții, venituri etc. În termenii lui Keynes și Pareto, eficiența se referă la funcționarea alocativă a unei economii, ca întreg, și a piețelor specifice. Ea se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
catolice, mai descentralizate în țările nordice, protestante, întreprinderile publice au cunoscut un avînt deosebit după al Doilea Război Mondial, pe fondul dominației doctrinei keynesiane și au avut ca scop declarat protejarea ramurilor strategice, ocuparea cvasideplină a mîinii de lucru, stabilitatea macroeconomică, eficiența economică și echitatea socială, prin producerea și furnizarea de bunuri și servicii publice de calitate. Atît în țările occidentale distruse de război cît și în țările în curs de dezvoltare, emergența sectorului public a avut drept scop principal realizarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
acțiunilor Statului. Cheltuielile publice se referă la: cheltuieli ale puterilor publice centrale și locale, cuprinse și realizate prin bugetul de stat; cheltuieli efectuate din bugetul asigurărilor sociale de stat (ajutoare de șomaj, indemnizații ș.a.); cheltuielile întreprinderilor publice. Alături de alți indicatori macroeconomici, cum ar fi: mărimea veniturilor fiscale și mărimea deficitului bugetar, cheltuielile publice constituie indicatorul cel mai reprezentativ al gradului de intervenție a Statului în economie. Există o relație strînsă între nivelul cheltuielilor publice și alți indicatori cum ar fi: numărul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
constituie indicatorul cel mai reprezentativ al gradului de intervenție a Statului în economie. Există o relație strînsă între nivelul cheltuielilor publice și alți indicatori cum ar fi: numărul populației, veniturile acesteia, nivelul rentabilității în economie, venitul național și alți indicatori macroeconomici. În mod obișnuit, mărimea sectorului public e calculată prin raportarea cheltuielilor publice la P.I.B. sau P.N.B. (de ex. 38,5% în SUA în 1993; 45,1% în Marea Britanie; 52,2 în Franța; 55,8% în Italia; 51,1% media în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]