173 matches
-
développement, La Découverte, Paris, 1993. Cowen, Tyler, Creative Destruction: How Globalization is Changing the World's Cultures, Princeton University Press, 2002. Cypher, M. James, Dietz, I., The Process of Economic Development, Routledge, London and New York, 1997. Darnbusch, Rudiger, Fisher, Stanley, Macroeconomia, Sedona, Timișoara, 1997. Dăianu, Daniel, Transformarea ca proces real, IRLI, București, 1999; Încotro se îndreaptă țările postcomuniste?, Polirom, Iași, 2001. Dăianu, Daniel, Vrânceanu, Radu, România și Uniunea Europeană: inflație, balanță de plăți, creștere economică, Polirom, Iași, 2002. Dăianu, Daniel, Frontiere etice
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
rezultate se pot exprima deci, ca indicatori nominali (în prețuri curente, respectiv prețurile anului pentru care se face calculul) sau ca indicatori reali (în prețuri comparabile)<footnote Cu privire la necesitatea și conținutul indicatorilor reali a se vedea R. Dornbusch, S. Fischer, Macroeconomia, Editura SEDONA, Timișoara, 1997. footnote>. Calculul indicatorilor reali, respectiv deflaționarea indicatorilor nominali se realizează cu ajutorul indicilor de prețuri, care exprimă modificarea prețurilor bunurilor și serviciilor care alcătuiesc indicatorul care trebuie deflaționat. Astfel, dacă ne referim la determinarea PIB în prețuri
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
piața extrabursieră, Ed. Economică, București, 2000, p. 71-72. 25 Anghelache Gabriela, op. cit., 74-75. 26 Popa Ioan, Bursa, vol.I, colecția Bursa, București, 1993, p. 204. 27 Popa Ioan, op. cit., p. 202. 28 Popa Ioan, idem, p. 203. 1 Aglietta Michel Macroeconomie financiară, Ed. CNI "Coresi" SA, București, 2001, p. 67. 2 Aglietta Michel, op. cit., p. 71. 3 Aglietta Michel, idem, p. 230. 4 Aglietta Michel, idem, p. 99. 5 Popa Ioan, citat după Stoica Ovidiu, Mecanisme și instituții ale pieței de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
este vizibil în domeniile care sunt mai ușor de corelat cu alegeri ideologice, precum cel economic sau social. Rolul Parlamentului este și el influențat de acest tip de coordonate, Olson, Mezey și Norton subliniind că, în chestiunile mai curând tehnice (macroeconomie, apărare, politică externă), Guvernul joacă rolul decisiv, în timp ce în chestiuni ce țin de valori, vocea legislativului se poate face mai ușor auzită. Contextul în care se desfășoară procesele decizionale ridică însă o problemă aparte pentru cercetarea de față, având în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
tranșat "oficial" problema, fixînd principiul potrivit căruia grupul de lucru trebuia să prezinte recomandări concrete pentru summit-ul de la Luxemburg. Pe urmă, copreședintele M. Delvaux-Stehres a încercat să focalizeze atenția liderilor și prim-miniștrilor social-democrați asupra temelor dragi sie, precum macroeconomia, problemele instituționale, europenizarea, formarea și lupta împotriva inegalităților. Ea a cerut fiecărui participant să redacteze o contribuție despre aceste cinci axe de reflecție. Opțiunea Delvaux-Stehres a marcat unele tematici ale programului final, în care găsim subiecte predilecte precum măsurile active
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
geniul lumii"*. Vai, lumea nu are geniu, e mult prea mare pentru asta. Nu există decât "genii ale locului", iar lumea nu este un loc. Nici măcar un mediu. Cel mult un orizont. Genialitatea, ca și omul viu, este locală. Minusculă. Macroeconomie, dar microcultură. Numai moartea este imensă. Și masa inertă. Și Calea Lactee, cu tăcerile ei infinite. Colț, cot, interstițiu, vale, estuar, răscruce: doar locul strâns, retras ține cald, produce căldură, diferență. Energie. Viață. Eclectismul colecțiilor de muzeu, unde fetișul din Insula
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de bani, tot mai mari. În planul gândirii economice moderne, asemenea schimbări au contribuit la afirmarea analizei macroeconomice care are ca obiect de studiu comportamentul economiei considerată la nivel macro. În acest sens, reputații economiști Dornbusch și Fischer apreciază că macroeconomia „pune accent pe politica economică, ea afectând consumul și investiția, dolarul și balanța comercială, elementele care determină modificări ale salariilor și prețurilor, politica monetară și fiscală, stocul monetar, bugetul, rata dobânzii și datoria națională”45. Totodată este de remarcat și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
economică modernă, Înglobând și problema impozitelor, a evoluat În jurul a două școli devenite celebre; adepții primei școli - cea keynesistă - fiind de părere că guvernul trebuie să se implice și să aibă un rol important În 45 Dornbusch R., Fischer S., Macroeconomia, Ed. Sedona, Timișoara, 1997, p. 89 1.2.2.2 Funcțiile impozitului În contextul concepțiilor moderne 49 derularea activității economice, În timp ce adepții celei de-a doua - școala monetaristă - afirmă că economia de piață funcționează mai bine dacă statul nu intervine
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
populației, astfel Încât ritmul de creștere al cererii pentru consum să fie mai mic - semnificând un comportament de consum constant pe termen scurt - comparativ cu ritmul de creștere al cererii pentru investiții și pentru export. Aceasta 199 Dornbush R., Fisher S., Macroeconomia, Ed. Sedona, Timișoara, 1997, p. 111 262 face ca sistemul de impozitare prin TVA să fie performant, În special În situația unor economii cu Înalt grad de dezvoltare, În care creșterile de consum ale populației sunt relativ mici comparativ cu
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
2 19,0 9,87 12,7 Credit comercial 7,2 28,4 11,6 Obligațiuni și titluri la purtător 9,3 1,5 0,5 8,1 Diverse 14,0 4,9 0,53 2,0 Sursa: Aglieta Michel, Macroeconomie financiară, Ed. Coresi SA, vol. I, București, 2001, p. 36 (după Onofrei M., Finanțele Întreprinderii, vol. I, Ed. Univ. „Al. I. Cuza” Iași, 2003, p. 117) Structurile financiare prezentate În tabelul nr. 4.1 evidențiază, totodată, anumite tipuri de capitalism
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și dimensiunea sa reală, http://www.upg-ploiești.ro 42. DONE I., UNGUREANU A., Cota unică de impozitare și convergența economiei naționale la UE, În volumul Integrarea României În UE. Oportunități și provocări, www.ectap.ro 43. DORNBUSCH R., FISCHER S., Macroeconomia, Editura Sedona, Timișoara, 1997; 44. DRAGOTĂ N., Considerații privind modul de calcul al soldurilor intermediare de gestiune și al capacității de autofinanțare În România, Revista Finanțe. Bănci. Asigurări, nr. 6, iunie 2001; 45. DRAGOTĂ N., OBREJA L., CIOBANU A.M., DRAGOTĂ
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
tranșat "oficial" problema, fixînd principiul potrivit căruia grupul de lucru trebuia să prezinte recomandări concrete pentru summit-ul de la Luxemburg. Pe urmă, copreședintele M. Delvaux-Stehres a încercat să focalizeze atenția liderilor și prim-miniștrilor social-democrați asupra temelor dragi sie, precum macroeconomia, problemele instituționale, europenizarea, formarea și lupta împotriva inegalităților. Ea a cerut fiecărui participant să redacteze o contribuție despre aceste cinci axe de reflecție. Opțiunea Delvaux-Stehres a marcat unele tematici ale programului final, în care găsim subiecte predilecte precum măsurile active
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Editura Economică, București 2001; 5. Axenciuc V. Evoluția economică a României 1859 1947, Editura Academiei,1996; 6. Bagnato A Scenari per la cooperazione agroalimentare, Suppl. al no. 1/1986 a Cooperazione in agricoltura, Roma, 1986 7. Băbătiță I. și colab. Macroeconomia, Editura "Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999; 8. Bărbat Al. Studiul economic al satului Drăguș Făgăraș, Imprimeria Națională, București, 1941; 9. Bărbat Al. Desvoltarea și structura economică a Țării Oltului, Tipografia Națională Societate Anonimă, Cluj, 1938; 10. Bărbulescu G. 120 de ani
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de vină" lasă o mulțime de întrebări deschise. Nu ne spune care economie e importantă; în societățile post-comuniste economia neoficială contează cu mult mai mult decît într-o economie de piață stabilă. Nu ne spune a cui economie este importantă: macroeconomia pentru care e responsabil guvernul, sau microeconomia din gospodăria fiecărui individ? Nu ne spune nici cînd au apărut influențele economice critice: în anul în curs, în epoca comunistă, sau ca așteptări de viitor? Timpul este deosebit de important într-o econo-mie
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
prezic că ea va reduce sprijinul acordat regimului. Două niveluri, gospodăria și națiunea Fiecare economie operează la două niveluri, nivelul microeconomic al individului și gospodăriei și nivelul macroeconomic care cumulează la nivel național activitățile indivizilor și ale întreprinderilor. Guvernul influențează macroeconomia direct, prin politicile cu privire la rata dobînzilor, piața financiară, comerțul internațional și pensii, iar mă-surile împotriva sărăciei sînt îndreptate direct către indivizi și familii. În societățile în transformare, privatizarea întreprinderilor de stat oferă o semnificație specială întreprinderilor din mezoeconomie. Însă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
ca fiind produsul unei conștiințe "false". Dar așteptările subiective cu privire la un viitor necunoscut au un impact de două ori mai mare asupra sprijinului pentru un regim democratic incipient, decît condițiile de trai materiale (cf. tab. 8.1, 8.2). EVALUAREA MACROECONOMIEI Modelul economic convențional de comportament este profund egocentric, în timp ce viața în societățile comuniste a fost total colectivistă, cu accent pe clase, forțe sociale și partid. Cei născuți într-o econo-mie marxistă au fost socializați în a privi economia națională drept
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
o scară care variază de la +100 la -100. Întrebările referitoare la modele teoretice abstracte ale unei economii socialiste sau capitaliste sînt evitate. Întrebările se referă la sisteme reale, pe care oamenii le-au experimentat înainte și după transformarea economică. Evaluările macroeconomiei și cele ale regimurilor politice urmează căi diferite. Majoritatea oamenilor apreciază pozitiv fostul sistem al economiei de comandă, în mod negativ sistemul economic actual și, schim-bîndu-și opinia, au o părere pozitivă despre sistemul economic, așa cum se așteaptă ei că va
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Belarus și Ucraina, în celelalte țări majoritatea respondenților sînt optimiști în privința transformărilor economice viitoare. Figura 8.1 Evaluarea regimurilor economic și politic, comparație Sursa: Societatea Paul Lazarsfeld, Viena, Barometrul Noilor Democrații III. Disponibilitatea de a se manifesta pozitiv asupra viitorului macroeconomiei și totodată negativ față de stadiul ei actual, mai ales în comparație cu trecutul, urmează un model asemănător cu cel al atitudinilor față de situația economică a propriei gospodării (cf. fig. 8.1 și tab. 8.2). Totuși, judecățile macroeconomice nu sînt doar proiecția
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
din varianța sprijinului pentru alternativele nedemocratice. Felul cum percepe o persoană economia are o mult mai mare influență asupra sprijinului acordat regimului decît condițiile materiale cum ar fi venitul, sărăcia sau șomajul. Mai mult decît atît, felul cum percep oamenii macroeconomia este mult mai important decît felul în care își percep propria situație financiară. Cele mai mari influențe asupra sprijinului acordat regimului actual le au evaluările sistemului macroeconomic actual (beta: 0,27) și cele ale sistemului economic în viitor (beta: 0
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
adesea o corelație între micile fluctuații în condițiile macroeconomice și evaluarea celor aflați la putere de către populație. Însă, într-o economie în curs de transformare, impactul schimbării macroeconomice poate fi mult mai mare. Capitolul 8 a demonstrat că percepțiile asupra macroeconomiei, care afectează pe toată lumea, tind să fie mai importante pentru sprijinul acordat regimului decît sînt condițiile materiale ale gospodăriei individuale. Cu cît sînt mai bune rezultatele transformării economice, cu atît va crește sprijinul pentru democrație, iar cu cît sînt mai
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
decît sînt condițiile materiale ale gospodăriei individuale. Cu cît sînt mai bune rezultatele transformării economice, cu atît va crește sprijinul pentru democrație, iar cu cît sînt mai proaste aceste rezultate, cu atît mai mare va fi sprijinul pentru alternativele nedemocratice. Macroeconomia fiecărei țări post-comuniste s-a schimbat în mod radical de la o economie de comandă la o economie de piață imperfectă. Totuși economiile diferă între ele în ceea ce privește rezultatele transformării. În majoritatea noilor democrații, demolarea economiei de comandă a început puternic în
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
a fost de 327.000%. Datorită lipsei de date cu privire la economiile în transformare, trebuie verificat dacă indicatorii economici ai unei țări produc o imagine coerentă. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul analizei factoriale a patru indicatori importanți ai activității în macroeconomia oficială: creșterea sau contracția economică; valoarea inflației cumulative; un indice al liberalizării economice creat de Banca Mondială; și paritatea puterii de cumpărare PIB/locuitor. Statisticile oficiale ale șomajului au fost excluse din cauza inexactității și a problemelor "locului de muncă" în
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
urmare, folosim schimbarea anuală în Produsul Intern Brut pentru a reprezenta contextul economic, deoarece se corelează strîns cu alți indicatori și este în general înțeleasă, iar analiștii economici prevăd de regulă tendințele viitoare și înregistrează nivelurile trecute ale PIB. Contracția macroeconomiei are cea mai mică influență dintre toți indicatorii contextuali analizați aici. Corelația dintre schimbarea în Pro-dusul Intern Brut și sprijinul pentru regimul actual este 0,14 și nu este nici măcar semnificativă statistic pentru respingerea alternativelor nedemocratice. Este un avertisment puternic
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
situația statelor foste sovietice se va ameliora, alte țări ar putea să încetinească procesul sau chiar să descrească din punct de vedere economic. Putem face de asemenea presupuneri mai mult sau mai puțin optimiste în legătură cu ceea ce se întîmplă cu evaluările macroeconomiei curente. În sondajul BND din 1993, doar 32% o evaluau pozitiv, în timp ce 63% erau optimiști în speranțele lor cu privire la economie peste cinci ani. Deși speranțele de viitor continuă să fie înaintea evaluărilor actuale, în cel mai bun caz creșterea economică
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
econo-mic, cît și politic. Se presupune că schimbările în Produsul Intern Brut nu se vor accelera, ci vor rămîne la rata medie din perioada 1993-1997, puțin mai mult de 1%, reprimînd astfel orice creștere a procentului celor optimiști în privința stării macroeconomiei, în acel moment. În plus, se presupune că activitățile instituțiilor politice vor spori neîncrederea. Simularea celui mai rău caz este pe bună dreptate descrisă drept "second-best", deoarece rezultatul nu este rău în sens absolut, datorită efectului pozitiv al schimbului de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]