180 matches
-
o scară care variază de la +100 la -100. Întrebările referitoare la modele teoretice abstracte ale unei economii socialiste sau capitaliste sînt evitate. Întrebările se referă la sisteme reale, pe care oamenii le-au experimentat înainte și după transformarea economică. Evaluările macroeconomiei și cele ale regimurilor politice urmează căi diferite. Majoritatea oamenilor apreciază pozitiv fostul sistem al economiei de comandă, în mod negativ sistemul economic actual și, schim-bîndu-și opinia, au o părere pozitivă despre sistemul economic, așa cum se așteaptă ei că va
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Belarus și Ucraina, în celelalte țări majoritatea respondenților sînt optimiști în privința transformărilor economice viitoare. Figura 8.1 Evaluarea regimurilor economic și politic, comparație Sursa: Societatea Paul Lazarsfeld, Viena, Barometrul Noilor Democrații III. Disponibilitatea de a se manifesta pozitiv asupra viitorului macroeconomiei și totodată negativ față de stadiul ei actual, mai ales în comparație cu trecutul, urmează un model asemănător cu cel al atitudinilor față de situația economică a propriei gospodării (cf. fig. 8.1 și tab. 8.2). Totuși, judecățile macroeconomice nu sînt doar proiecția
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
din varianța sprijinului pentru alternativele nedemocratice. Felul cum percepe o persoană economia are o mult mai mare influență asupra sprijinului acordat regimului decît condițiile materiale cum ar fi venitul, sărăcia sau șomajul. Mai mult decît atît, felul cum percep oamenii macroeconomia este mult mai important decît felul în care își percep propria situație financiară. Cele mai mari influențe asupra sprijinului acordat regimului actual le au evaluările sistemului macroeconomic actual (beta: 0,27) și cele ale sistemului economic în viitor (beta: 0
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
adesea o corelație între micile fluctuații în condițiile macroeconomice și evaluarea celor aflați la putere de către populație. Însă, într-o economie în curs de transformare, impactul schimbării macroeconomice poate fi mult mai mare. Capitolul 8 a demonstrat că percepțiile asupra macroeconomiei, care afectează pe toată lumea, tind să fie mai importante pentru sprijinul acordat regimului decît sînt condițiile materiale ale gospodăriei individuale. Cu cît sînt mai bune rezultatele transformării economice, cu atît va crește sprijinul pentru democrație, iar cu cît sînt mai
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
decît sînt condițiile materiale ale gospodăriei individuale. Cu cît sînt mai bune rezultatele transformării economice, cu atît va crește sprijinul pentru democrație, iar cu cît sînt mai proaste aceste rezultate, cu atît mai mare va fi sprijinul pentru alternativele nedemocratice. Macroeconomia fiecărei țări post-comuniste s-a schimbat în mod radical de la o economie de comandă la o economie de piață imperfectă. Totuși economiile diferă între ele în ceea ce privește rezultatele transformării. În majoritatea noilor democrații, demolarea economiei de comandă a început puternic în
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
a fost de 327.000%. Datorită lipsei de date cu privire la economiile în transformare, trebuie verificat dacă indicatorii economici ai unei țări produc o imagine coerentă. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul analizei factoriale a patru indicatori importanți ai activității în macroeconomia oficială: creșterea sau contracția economică; valoarea inflației cumulative; un indice al liberalizării economice creat de Banca Mondială; și paritatea puterii de cumpărare PIB/locuitor. Statisticile oficiale ale șomajului au fost excluse din cauza inexactității și a problemelor "locului de muncă" în
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
urmare, folosim schimbarea anuală în Produsul Intern Brut pentru a reprezenta contextul economic, deoarece se corelează strîns cu alți indicatori și este în general înțeleasă, iar analiștii economici prevăd de regulă tendințele viitoare și înregistrează nivelurile trecute ale PIB. Contracția macroeconomiei are cea mai mică influență dintre toți indicatorii contextuali analizați aici. Corelația dintre schimbarea în Pro-dusul Intern Brut și sprijinul pentru regimul actual este 0,14 și nu este nici măcar semnificativă statistic pentru respingerea alternativelor nedemocratice. Este un avertisment puternic
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
situația statelor foste sovietice se va ameliora, alte țări ar putea să încetinească procesul sau chiar să descrească din punct de vedere economic. Putem face de asemenea presupuneri mai mult sau mai puțin optimiste în legătură cu ceea ce se întîmplă cu evaluările macroeconomiei curente. În sondajul BND din 1993, doar 32% o evaluau pozitiv, în timp ce 63% erau optimiști în speranțele lor cu privire la economie peste cinci ani. Deși speranțele de viitor continuă să fie înaintea evaluărilor actuale, în cel mai bun caz creșterea economică
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
econo-mic, cît și politic. Se presupune că schimbările în Produsul Intern Brut nu se vor accelera, ci vor rămîne la rata medie din perioada 1993-1997, puțin mai mult de 1%, reprimînd astfel orice creștere a procentului celor optimiști în privința stării macroeconomiei, în acel moment. În plus, se presupune că activitățile instituțiilor politice vor spori neîncrederea. Simularea celui mai rău caz este pe bună dreptate descrisă drept "second-best", deoarece rezultatul nu este rău în sens absolut, datorită efectului pozitiv al schimbului de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
duce la o creștere de 2,1 puncte procentuale (0,009 x 2,3) a numărului de cetățeni care exprimă un sprijin pozitiv față de regimul actual, toate celelalte influențe rămînînd constante. În mod similar, dacă presupunem că evaluarea medie a macroeconomiei actuale (-1,7) va crește în viitor pînă la jumătatea nivelului speranței în ceea ce privește macroeconomia (2,0), acest lucru implică o creștere de 1,85. Multiplicînd această cifră cu coeficientul de regresie pentru evaluările macroeconomice actuale (b = 0, 019) ajungem la
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
a numărului de cetățeni care exprimă un sprijin pozitiv față de regimul actual, toate celelalte influențe rămînînd constante. În mod similar, dacă presupunem că evaluarea medie a macroeconomiei actuale (-1,7) va crește în viitor pînă la jumătatea nivelului speranței în ceea ce privește macroeconomia (2,0), acest lucru implică o creștere de 1,85. Multiplicînd această cifră cu coeficientul de regresie pentru evaluările macroeconomice actuale (b = 0, 019) ajungem la concluzia că o asemenea creștere în evaluările economice va spori sprijinul pentru regim cu
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
punctând rolul întreprinzătorului și inovației în procesul de dezvoltare. Abia după cel de al doilea război mondial, în contextul unor transformări politice de proporții (extinderea sistemului socialist, prabușirea imperiilor coloniale si consolidarea “statului bunăstării” în țarile occidentale) și pe fundalul macroeconomiei keynesiene, se formează două noi domenii de studiu: Economia dezvoltării și Teoria creșterii economice. Primul domeniu este menit să răspundă nevoilor de dezvoltare din țarile “Lumii a treia”, în timp ce al doilea trebuia să rezolve problema creșterii output-ului în condiții
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
și dezvoltarea. Specializarea științelor economice a favorizat canalizarea energiilor intelectuale din mediul academic spre cele două domenii care s-au cristalizat în teorii distincte. Atât teoria creșterii economice, cât și cea a dezvoltării au fost impulsionate de apariția și consolidarea macroeconomiei keynesiene. Dar evoluția acestor teorii se datorează, în mare parte, altor factori și circumstanțe decât interesul profesional și curiozitatea intelectuală a economiștilor. În bună masură, contextul politic și realitățile sociale explică concentrarea preocupărilor de cercetare asupra procesului de creștere economică
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
suprapopulație și credința în știință și tehnologie[...] A existat un factor care a influențat formarea noii strategii a dezvoltării: intervenția publică în economie” , considera un sociolog american. Constituirea modelului dezvoltării economice a fost determinată de: evenimente istorice; răspândirea cunoașterii științifice; macroeconomia keynesiană și experiența occidentală a intervenționismului în economie. Cu toate că dezirabilitatea intervenționismului era încă o problemă de controverse, recunoașterea nevoii pentru o anumită planificare sau acțiune guvernamentală a devenit generalizată. „Modelele pentru planificare națională, regională și sectorială au devenit esențiale pentru
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
profiturile până la punctul în care investițiile se stopează; salariile medii ar scădea din nou, progresul tehnic ar face munca mai productivă și s-ar relua creșterea economică pe traiectul către stadiul staționar. Teoria creșterii economice a apărut ca urmare a macroeconomiei keynesiene. Economiști ca Harrod, în 1939, și Domar, în 1946, și-au focalizat atenția pe ratele de creștere a output-ului și venitului ca variabile fundamentale într-o teorie dinamică. Modelul de creștere economică era la fel de abstract și general în
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
pieței necesită un rol diferit pentru guvern, nu necesarmente un rol mai mic? Pentru a face tranziția de la o economie reglementată la o economie de piață funcțională, cinci condiții sunt necesare: 1.Prețurile trebuie să devină rezonabil de stabile și macroeconomia ar trebui să fie apropiată de echilibru. Instabilitatea macroeconomică, deficitele bugetare mari, inflația rampantă și deficitul nesustenabil al balanței de plăți descurajează activitatea productivă și invită la interferența largă a guvernului cu forțele pieței. 2.Trebuie să existe competiție, fie
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
alegere colectivă conștientă. Ei au văzut principalele influențe care produc dezvoltarea economică, operând fără inițiativă centrală”. 2.2. Teoria creșterii economice Vechea teorie a creșterii economice din Economia Politică britanică a fost mult timp ignorată în perioada postbelică. Odată cu răspândirea macroeconomiei keynesiene, complexitatea procesului de creștere economică și multitudinea factorilor de influență, evidențiate de clasici, păreau irelevante. Agregatele macroeconomice și tehnicile de planificare au dat entuziasmul “controlului creșterii economice”. De fapt, scopul “ocupării depline a mâinii de lucru”, afirmat de politica
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
țărilor sărace erau următoarele: sunt prea agregative pentru a lua în considerare complexitatea condițiilor dezvoltării economice; scopul lor este echilibrul țărilor industriale - ocuparea deplină a forței de muncă - și rata de creștere necesară pentru aceasta; se bazează aproape exclusiv pe macroeconomia keynesiană - toate condițiile (calificări tehnici, echipamente, resurse) sunt date fixe. “Preocuparea lor esențială - scria Bauer - a vizat condițiile de <steady growth> a societăților industriale avansate. În scopurile și asumpțiile lor sunt keynesiene. Sunt preocupate de condițiile ocupării depline pe termen
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
socială, în general. Din această perspectivă el reprezintă „o oglindă fidelă a fizionomiei societății; în el se reflectă stratificarea și diferențierea socială, contradicțiile, locul și rolul grupurilor și categoriilor socioprofesionale într o societate.”<footnote Marius Băcescu, Angelica Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1993, p. 161. footnote> 2.2. Funcțiile consumului Indiferent de modul cum este definit, consumul are menirea de a satisface trebuințele umane. De aceea, el îndeplinește diferite funcții: • Funcția utilitară<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
ce coboară sub nivelul de trai considerat minim.”<footnote Paul A. Samuelson, William Nordhaus, Economie politică, Editura Teora, București, 2000, p. 251. footnote> Derivat din venitul național, venitul personal exprimă mijloacele de trai aflate la dispoziția individului<footnote Mirela Minică, Macroeconomie: elemente fundamentale, dezechilibre macroeconomice, Editura Mirton, Timișoara, 2005, pp. 69-70. footnote>, pe care le poate utiliza, în scopul dorit, pentru achiziționarea de bunuri și servicii, dar și pentru economii. Oricât de stringentă ar fi nevoia pe care un consumator o
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
naționale, a rezultatelor economice ale acesteia, exprimate în venit național (sau în produs intern brut pe locuitor) sau în creșterea nivelului real al produsului național net, sub una din formele sale de măsurare<footnote Ilie Băbăiță, Grigore Silași, Alexandrina Duță, Macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999, p. 151. footnote>. Conceptul de creștere economică îl precede pe cel de dezvoltare economică, relația dintre ele fiind una de la parte la întreg. Dezvoltarea economică are o sferă mai largă de cuprindere, incluzând și modificările
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Kent Publishing Company Attali, J., Guillaume, M., 1974, L’Anti économique, Paris, PUF Baker, M.J., 1996, Marketing, București, SC „Știință & Tehnică” SA Băbăiță, I., Duță, A., Imbrescu, I., 2000, Microeconomie, Timișoara, Editura Mirton Băbăiță, I., Silași, G., Duță, A., 1999, Macroeconomie, Timișoara, Editura Orizonturi Universitare Băcescu, M., Băcescu, A., 1993, Compendiu de macroeconomie, București, Editura Economică Bălăceanu, C., Nicolau, E., 1972, Personalitatea umană - o interpretare cibernetică, Iași, Editura Junimea Bearden, W.O., Etzel, M.J., 1982, „Reference group influence on product and
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
PUF Baker, M.J., 1996, Marketing, București, SC „Știință & Tehnică” SA Băbăiță, I., Duță, A., Imbrescu, I., 2000, Microeconomie, Timișoara, Editura Mirton Băbăiță, I., Silași, G., Duță, A., 1999, Macroeconomie, Timișoara, Editura Orizonturi Universitare Băcescu, M., Băcescu, A., 1993, Compendiu de macroeconomie, București, Editura Economică Bălăceanu, C., Nicolau, E., 1972, Personalitatea umană - o interpretare cibernetică, Iași, Editura Junimea Bearden, W.O., Etzel, M.J., 1982, „Reference group influence on product and brand purchase decision”, Journal of Consumer Research, vol. 9, pp. 183-194 Becker
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Enciclopedică Maslow, A., 1970, Motivation and Personality, New York, Harper & Row Mihuț, I., Pop, M., 1996, Consumatorul și managementul ofertei, Cluj Napoca, Editura Dacia Minică, M., 2004, Microeconomie. Noțiuni introductive. Piața și sistemul de piețe, Timișoara, Editura Mirton Minică, M., 2005, Macroeconomie: elemente fundamentale, dezechilibre macroeconomice, Timișoara, Editura Mirton Miron, M., 1996, Comportamentul consumatorului, București, Editura ALL Moldoveanu, M., Dobrescu, E.M., 1995, Știința afacerilor, București, Editura Expert Morariu, D., 2001, Tehnici promoționale - Abordare teoretică și studii de caz, Deva, Editura Bibliofor Morariu
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
salariatului o remunerare crescătoare în funcție de vechime, firma își asigură stabilitatea mâinii sale de lucru, făcând-o să-i fie fidelă prin modul acesta de remunerare, este "explicația teoriei filtrului". Când veniturile cresc, legile lui Engel validate de multă vreme în macroeconomie, sunt la fel și la nivel individual. Prin referință la creșterea venitului, consumul de bunuri de lux (sănătate, distracții, transport) crește mai repede, cel de bunuri alimentare crește mai puțin rapid, iar cel de bunuri de echipament pentru locuințe și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]