1,074 matches
-
enzime . Se crede că acest proces este cel puțin parțial responsabil de răspunsurile celulare variate la interferon , incluzând inhibarea replicării virale în celulele infectate de virus , supresia proliferării celulare , precum și de activități imunomodulatoare , cum ar fi creșterea activității fagocitare a macrofagelor și creșterea citotoxicității specifice a limfocitelor pentru celulele țintă . Fiecare dintre aceste activități sau toate împreună pot contribui la efectele terapeutice ale interferonului . În studii care utilizează sisteme de culturi celulare animale și umane , precum și xenogrefe de tumori umane la
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
crede că acest proces este cel puțin parțial responsabil de răspunsurile celulare variate la interferon , incluzând inhibarea replicării virale în celulele infectate de virus , supresia proliferării celulare , precum 214 și de activități imunomodulatoare , cum ar fi creșterea activității fagocitare a macrofagelor și creșterea citotoxicității specifice a limfocitelor pentru celulele țintă . Fiecare dintre aceste activități sau toate împreună pot contribui la efectele terapeutice ale interferonului . În studii care utilizează sisteme de culturi celulare animale și umane , precum și xenogrefe de tumori umane la
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
crede că acest proces este cel puțin parțial responsabil de răspunsurile celulare variate la interferon , incluzând inhibarea replicării virale în celulele infectate de virus , supresia proliferării celulare , precum 236 și de activități imunomodulatoare , cum ar fi creșterea activității fagocitare a macrofagelor și creșterea citotoxicității specifice a limfocitelor pentru celulele țintă . Fiecare dintre aceste activități sau toate împreună pot contribui la efectele terapeutice ale interferonului . În studii care utilizează sisteme de culturi celulare animale și umane , precum și xenogrefe de tumori umane la
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
enzime . Se crede că acest proces este cel puțin parțial responsabil de răspunsurile celulare variate la interferon , incluzând inhibarea replicării virale în celulele infectate de virus , supresia proliferării celulare , precum și de activități imunomodulatoare , cum ar fi creșterea activității fagocitare a macrofagelor și creșterea citotoxicității specifice a limfocitelor pentru celulele țintă . Fiecare dintre aceste activități sau toate împreună pot contribui la efectele terapeutice ale interferonului . În studii care utilizează sisteme de culturi celulare animale și umane , precum și xenogrefe de tumori umane la
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
enzime . Se crede că acest proces este cel puțin parțial responsabil de răspunsurile celulare variate la interferon , incluzând inhibarea replicării virale în celulele infectate de virus , supresia proliferării celulare , precum și de activități imunomodulatoare , cum ar fi creșterea activității fagocitare a macrofagelor și creșterea citotoxicității specifice a limfocitelor pentru celulele țintă . Fiecare dintre aceste activități sau toate împreună pot contribui la efectele terapeutice ale interferonului . În studii care utilizează sisteme de culturi celulare animale și umane , precum și xenogrefe de tumori umane la
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
enzime . Se crede că acest proces este cel puțin parțial responsabil de răspunsurile celulare variate la interferon , incluzând inhibarea replicării virale în celulele infectate de virus , supresia proliferării celulare , precum și de activități imunomodulatoare , cum ar fi creșterea activității fagocitare a macrofagelor și creșterea citotoxicității specifice a limfocitelor pentru celulele țintă . Fiecare dintre aceste activități sau toate împreună pot contribui la efectele terapeutice ale interferonului . În studii care utilizează sisteme de culturi celulare animale și umane , precum și xenogrefe de tumori umane la
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
clinică a acestor observații nu este cunoscută . Testarea sensibilității in vitro nu a fost standardizată și rezultatele pot fi variabile în funcție de factorii metodologici . Lamivudina prezintă citotoxicitate mică față de limfocitele din sângele periferic , față de liniile celulare stabile de limfocite și monocite- macrofage și față de diverse celule precursoare de la nivelul măduvei osoase hematogene , in vitro . Rezistența la analogi de timidină ( din care face parte și zidovudina ) este bine cunoscută și este dată de acumularea în etape succesive de până la 6 mutații specifice ale
Ro_210 () [Corola-website/Science/290969_a_292298]
-
din medicația antiretrovirală administrată pacientului HIV-pozitiv. În prima etapă, HIV-ul infectează receptorii CD4, folosindu-i apoi ca poartă de intrare în organism. Multe tipuri de celule au epitopul comun cu aceste proteine în care CD4 joacă un rol crucial: macrofagele, fibroblaștii, monocitele, limfocitele T, limfocitele B, limfocitele NK ("natural killer"); celulele endoteliale, celulele microgliale și celulele epiteliului gastrointestinal sunt țintele primare preferate de HIV. HIV este un retrovirus circular, din specia lentivirusurilor. Infecțiile cu acest tip de virus decurg de
HIV () [Corola-website/Science/299911_a_301240]
-
virală poate avea loc la locul infecției sau în interiorul celulelor mononucleare, dar apoi locul major de multiplicare devin țesuturile limfoide ale organismului: nodulii limfatici, splina, ficatul și măduva spinării. Pe lângă nodulii limfatici, intestinele pot deveni un rezervor important pentru HIV. Macrofagele și celulele Langerhans (o subdiviziune a celulelor dendritice), dar și celulele epiteliale cum ar fi cele ale tractului genital, sunt importante rezervoare și vectori pentru răspândirea infecției HIV în organismul uman. Atât macrofagele cât și celulele Langerhans sunt infectate de
HIV () [Corola-website/Science/299911_a_301240]
-
pot deveni un rezervor important pentru HIV. Macrofagele și celulele Langerhans (o subdiviziune a celulelor dendritice), dar și celulele epiteliale cum ar fi cele ale tractului genital, sunt importante rezervoare și vectori pentru răspândirea infecției HIV în organismul uman. Atât macrofagele cât și celulele Langerhans sunt infectate de HIV dar nu sunt distruse de acesta. Prevenirea este metoda cea mai eficientă de oprire a răspândirii virusului HIV. Acesta presupune folosirea prezervativelor, seringilor și acelor de seringă sterile, a sângelui transfuzat sau
HIV () [Corola-website/Science/299911_a_301240]
-
a conferi o imunitate protectoare sau de lungă durată gazdei. Este sistemul imunitar dominant la plante, fungi, insecte și organisme pluricelulare primitive. El este constituit din structuri și mecanisme cu rol protector. Unul din mecanismele este fagocitoza, realizată de celulele macrofage, limfocite și granulocite neutrofile, care prezintă receptori celulari cu care recunosc agentul patogen pătruns în organism. Alarma este declanșată și răspândită și de alte celule, numite celule mesagere, la locul de fagocitoză apar fenomene specifice unei inflamații „calor, rubor, dolor
Sistemul imunitar () [Corola-website/Science/310886_a_312215]
-
fluxului sangvin la nivelul unei porțiuni a cordului, ce determină moartea celulelor miocardice. Cel mai frecvent se produce prin obstrucția unei artere coronare în urma rupturii unei plăci de aterom, care este un depozit de lipide și celule albe (în special macrofage) la nivelul peretelui arterial. Ischemia (reducerea fluxului sangvin) și hipoxia rezultate, netratate în timp util, duc la moartea ("necroza") mușchiului inimii ("miocardului"). Simptomele clasice ale infarctului miocardic acut sunt durere bruscă de piept (în mod specific răspândindu-se spre brațul
Infarct miocardic () [Corola-website/Science/322129_a_323458]
-
un control strict, în așa fel încât să nu producă daune țesutului din jur. Contrar necrozei, apoptoza nu provoacă reacții inflamatorii, membrana celulei respective nu este distrusă, celula emite semnale care provoacă fagogitarea ei de către globulele albe, în special de către macrofage. În necroză se observă un fenomen de liză (dezagregare parțială sau totală) celulară, nucleul se distruge până la formarea unei amestec uniform al cromatinei cu citoplasma, membrana plasmatică se distruge rapid, citoplasma se revarsă în afară cu efect dăunător asupra celulelor
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
găsește în stratul citosolic al membranei citoplasmatice, însă în timpul apoptozei este redistribuită pe suprafața extracelulară prin intermediul unei proteine ipotetice încă neizolată, denumită în mod arbitrar "scramblase" (în traducere aproximativă din engleză ca ""enzimă care produce dezordine""). Fagocitele necrofage, de ex. macrofagele, au receptori specifici pentru fosfatidilserină. Eliminarea celulelor moarte este necesară pentru a preveni o reacție imflamatoare. Alți receptori prezenți pe macrofage sunt capabili să recunoască asialoglicoproteinele și vitronectina. S-a constatat că factorul de creștere "milk fat globule-EGF-factor 8" (MFG-E8
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
denumită în mod arbitrar "scramblase" (în traducere aproximativă din engleză ca ""enzimă care produce dezordine""). Fagocitele necrofage, de ex. macrofagele, au receptori specifici pentru fosfatidilserină. Eliminarea celulelor moarte este necesară pentru a preveni o reacție imflamatoare. Alți receptori prezenți pe macrofage sunt capabili să recunoască asialoglicoproteinele și vitronectina. S-a constatat că factorul de creștere "milk fat globule-EGF-factor 8" (MFG-E8) este legat de fosfatidilserina pe membrana celulelor apoptoice și ajută macrofagele în procesul de fagocitare a resturilor celulare. Macrofagele care conțin
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
pentru a preveni o reacție imflamatoare. Alți receptori prezenți pe macrofage sunt capabili să recunoască asialoglicoproteinele și vitronectina. S-a constatat că factorul de creștere "milk fat globule-EGF-factor 8" (MFG-E8) este legat de fosfatidilserina pe membrana celulelor apoptoice și ajută macrofagele în procesul de fagocitare a resturilor celulare. Macrofagele care conțin corpusculi Fleming (care apar în macrofagele ce au fagocitat alte celule) exprimă într-o manieră forte MFG-E8 pe propria membrană. Șoarecii lipsiți de MFG-E8 au o capacitate redusă de a
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
prezenți pe macrofage sunt capabili să recunoască asialoglicoproteinele și vitronectina. S-a constatat că factorul de creștere "milk fat globule-EGF-factor 8" (MFG-E8) este legat de fosfatidilserina pe membrana celulelor apoptoice și ajută macrofagele în procesul de fagocitare a resturilor celulare. Macrofagele care conțin corpusculi Fleming (care apar în macrofagele ce au fagocitat alte celule) exprimă într-o manieră forte MFG-E8 pe propria membrană. Șoarecii lipsiți de MFG-E8 au o capacitate redusă de a fagocita celulele apoptoice, ceea ce duce la o creștere
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
și vitronectina. S-a constatat că factorul de creștere "milk fat globule-EGF-factor 8" (MFG-E8) este legat de fosfatidilserina pe membrana celulelor apoptoice și ajută macrofagele în procesul de fagocitare a resturilor celulare. Macrofagele care conțin corpusculi Fleming (care apar în macrofagele ce au fagocitat alte celule) exprimă într-o manieră forte MFG-E8 pe propria membrană. Șoarecii lipsiți de MFG-E8 au o capacitate redusă de a fagocita celulele apoptoice, ceea ce duce la o creștere extremă a imunoglobulinelor IgG. Celulele canceroase reprezintă un
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
a bolii Alzheimer etc. Cercetări recente au arătat că dezvoltarea "sindromului de imunodeficiență dobândită" (SIDA) ar fi în legătură cu declanșarea unui proces de apoptoză "în lanț" a limfocitelor T responsabile de răspunsul imunitar (T CD-4) provocat de un comportament anormal al macrofagelor destinate eliminării virusului neutralizat de anticorpi, fapt care permite dezvoltarea maladiei și a infecțiilor oportunistice. Un comportament intempestiv al macrofagelor ar fi implicat și în unele tipuri de reacții exacerbate ale organismului, ca în anumite alergii, în unele boli degenerative
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
proces de apoptoză "în lanț" a limfocitelor T responsabile de răspunsul imunitar (T CD-4) provocat de un comportament anormal al macrofagelor destinate eliminării virusului neutralizat de anticorpi, fapt care permite dezvoltarea maladiei și a infecțiilor oportunistice. Un comportament intempestiv al macrofagelor ar fi implicat și în unele tipuri de reacții exacerbate ale organismului, ca în anumite alergii, în unele boli degenerative sau în anumite reacții la "stress" (de ex. extensia arsurilor). Paralel cu maturarea totală a unui organism, se desfășoară și
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
în care au fost incluși 64 pacienți cu poliartrită reumatoidă care au fost tratați cu Humira , nu s- au evidențiat scăderea hipersensibilității de tip întârziat , scăderea nivelurilor de imunoglobuline sau modificarea numărului de celule T , B , NK , efectoare , de monocite/ macrofage și de neutrofile . Afecțiuni maligne și limfoproliferative În etapa de control a studiilor clinice privind antagoniștii TNF au fost raportate mai multe cazuri de afecțiuni maligne inclusiv limfom în cazul pacienților care au primit antagoniști TNF comparativ cu pacienții din
Ro_443 () [Corola-website/Science/291202_a_292531]
-
în care au fost incluși 64 pacienți cu poliartrită reumatoidă care au fost tratați cu Humira , nu s- au evidențiat scăderea hipersensibilității de tip întârziat , scăderea nivelurilor de imunoglobuline sau modificarea numărului de celule T , B , NK efectoare , de monocite/ macrofage și de neutrofile . Afecțiuni maligne și limfoproliferative În etapa de control a studiilor clinice privind antagoniștii TNF au fost raportate mai multe cazuri de afecțiuni maligne inclusiv limfom în cazul pacienților care au primit antagoniști TNF comparativ cu pacienții din
Ro_443 () [Corola-website/Science/291202_a_292531]
-
în care au fost incluși 64 pacienți cu poliartrită reumatoidă care au fost tratați cu Humira , nu s- au evidențiat scăderea hipersensibilității de tip întârziat , scăderea nivelurilor de imunoglobuline sau modificarea numărului de celule T , B , NK efectoare , de monocite/ macrofage și de neutrofile . Afecțiuni maligne și limfoproliferative În etapa de control a studiilor clinice privind antagoniștii TNF au fost raportate mai multe cazuri de afecțiuni maligne inclusiv limfom în cazul pacienților care au primit antagoniști TNF comparativ cu pacienții din
Ro_443 () [Corola-website/Science/291202_a_292531]
-
fost incluși 64 pacienți cu poliartrită reumatoidă care au fost tratați cu Humira , nu s- au evidențiat scăderea hipersensibilității de tip întârziat , scăderea nivelurilor de imunoglobuline sau modificarea numărului de celule T și B efectoare , de celule NK , de monocite/ macrofage și de neutrofile . Afecțiuni maligne și limfoproliferative În etapa de control a studiilor clinice privind antagoniștii TNF au fost raportate mai multe cazuri de afecțiuni maligne inclusiv limfom în cazul pacienților care au primit antagoniști TNF comparativ cu pacienții din
Ro_443 () [Corola-website/Science/291202_a_292531]
-
crește cu aproximativ 10% pe an. Dacă nu se administrează un tratament eficient, rata deceselor la cazurile de tuberculoză activă este de 66%. Infecția tuberculoasă începe atunci când micobacteria ajunge la alveolele pulmonare, unde invadează și se multiplică în endozomii celulelor macrofage alveolare. Localizarea principală a infecției plămânilor, numită și „focar Ghon”, este în partea de sus a lobului inferior sau în partea de jos a lobului superior. De asemenea, tuberculoza pulmonară poate apărea prin infecția prin sânge, cunoscută drept focar Simon
Tuberculoză () [Corola-website/Science/301016_a_302345]