273 matches
-
la postmodernitate au prezentat teoriile lor. Îndrăznesc astfel să inferez că teoriile respective sunt pe cât de etnocentrice, pe atât de teleologice, rămânând astfel încă ancorate în „proiectul iluminist” de știință socială, adică de concepere a societății. Referințele lor sunt eminamente macrosociale, nu prezintă mecanismele sociale propriu-zise ale dezvoltării, sunt cantonate într-un holism metodologic ce ignoră actorii sociali individuali și modul de agregare a acțiunilor lor pe calea generării sau construcției de acțiuni colective ce configurează un anumit model al dezvoltării
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
din interviurile de grup la care au participat circa 150 de persoane. Se combină astfel speculații sau generalități cu statut științific precar și modele insuficient elaborate de organizare a unor serii de date empirice, dar se vizează concluzii cu rezonanță macrosocială și istorică. Din premisele adoptate și din datele empirice precar culese, A. Mungiu deduce concluzii pe măsură. Românii sunt afectați de o „incapacitate patologică de colaborare”, de un „egoism individualist” sau de o „singurătate colectivistă”, toate incomparabil mai dezvoltate „decât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale „programelor instituționale” Enunțurile de până acum sunt evident abstracte, succinte și, în mare parte, ipotetice, sugerând doar o abordare pe care trebuie în continuare să o detaliez. Ca premisă a detalierii, propun să admitem că, din punct de vedere macrosocial, tranziția postcomunistă este dominată de trei „programe instituționale” . Primul vizează decomunizarea și construcția instituțională ce corespunde economiei de piață și democrației liberale. Mijloacele principale de realizare sunt cunoscute: privatizarea și consolidarea drepturilor de proprietate se îmbină cu construcția și dezvoltarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
libertariene tinde să acopere până la înăbușire armonia libertăților asumate individual. Conform acestei opțiuni, indivizii singulari și însingurați în propria libertate nu pot realiza prea multe prin ei înșiși atunci când sunt prinși în vârtejurile transformărilor unei lumi ce pare bine orientată macrosocial, dar confuză microsocial pentru individualitățile în acțiune. Din modul în care ni se prezintă situația actuală, ar rezulta că între sensul mișcării societății în tranziție și sensurile vieților individuale încă nu există nici convergențe profunde, nici medii active de comunicare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai semnificativ al epocii pe care o trăim constă în individualizarea inegalităților, în desprinderea lor de grupuri sau clase, de tradiții sau de ethosul colectiv, adică de orice instanță ce ar face din inegalitate o problemă socială. Eliberată de constrângeri macrosociale, fiecare persoană individuală a ajuns să fie angajată în propriul proiect de viață. Contextul social este doar unul al oportunităților de care, eventual, fiecare beneficiază individual în mod diferențiat, pentru a realiza proiectul propriu sau a eșua în mod individual
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
schimbarea a tot ceea ce-i este asociat: practicile și relațiile de gen, căsătoria și sexualitatea, dragostea, relațiile parentale și cele de rudenie. Este din ce în ce mai evident că opoziția, contradicția dintre societatea postindustrială și cea industrială nu se manifestă doar în arii macrosociale. Familia și relațiile de gen actuale se despart în mod hotărâtor de cele specifice societății industriale și trec prin transformări ce consacră acele moduri noi de configurare ce aparțin unei modernități reflexive. Astfel de transformări vor fi analizate în acest
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
the Postwar Period”, Sociological Theory, vol. 20, nr. 1, martie 2002, pp. 86-105. A. Giddens, Modernity and Self-Identity: Self and Society in Late Modern Age, SUP, Stanford, 1991; Ulrich Beck, op. cit.; D.J. Frank, J.W. Meyer, op. cit. Nu există analiză macrosocială a tranziției care să nu prezinte date statistice privind diminuarea numerică a muncitorilor (vezi mai ales lucrările publicate de I. Mărginean, V. Pasti, D. Sandu etc.) și dinamica statistică specifică diverselor categorii sociale. De aceea, nu mai reiau astfel de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de valoare postmoderne (Inglehart, 1997). Pe ansamblul societăților și comunităților, încrederea acționează ca un instrument ce permite oamenilor să interacționeze și să colaboreze în scopul creării bunului comun. Din această perspectivă ea joacă rolul de capital disponibil la nivel mezoși macrosocial. Încrederea în instituții Un alt tip de încredere este de asemenea relevant pentru discuția de față. Este vorba despre încrederea în instituții. O societate funcționează bine atunci când instituțiile sale funcționează. Pentru a funcționa este nevoie ca acestea să fie legitime
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mediul rural, utilizând distincția administrativă practicată la noi pentru a diferenția localitățile în orașe și comune. Sunt mai multe moduri de a măsura capitalul social. Mă opresc în cele ce urmează asupra câtorva expresii ale acestuia, plasând analiza la nivel macrosocial. Sunt interesant în principal de frecvența întâlnirii prietenilor, de participarea în asociații voluntare, de încrederea în oameni și de încrederea în instituții. Datele pe care le folosesc provin din două valuri ale European Values Survey/World Values Survey. EVS/WVS
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
serie de modele teoretice si taxonomii au pornit de la clasificarea lui McClelland. Pe lângă aportul la dezvoltarea cercetării privind nevoia de realizare, concept central în psihologia organizațională, McClelland are meritul conducerii unor studii de pionerat, care integrează nivelul micro-organizațional cu cel macrosocial. 3.4. Teoria motivație igienă Trilogia lui Frederick Herzberg despre atitudinea față de muncă și motivația angajaților cuprinde lucrările: Job attitude: A review of Research ond Opinion (1957), scrisă în colaborare cu Bernard Mausner, Richard O. Peterson și Dora F. Capwell
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
nu moștenit. Rezultă de aici existența unei multitudini de factori de mediu care determină apariția și manifestarea agresivității. Acești factori au fost împărțiți în factori familiali și de grup, sociali și instituționali (Durkheim), fiind descrisi ca o stare de anomie macrosocială (comunitatea), microsocială (familie), instituțională. Factorii familiali ce intervin și facilitează formarea unui comportament delincvent sunt reprezentați în pattern-urile parentale defavorizante: carență afectivă maternă asociată cu lipsa modelului patern sau abuzul de autoritate al acestuia din urmă, cu posibilitatea de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Rezultă de aici existența unei multitudini de factori de mediu care determină apariția și manifestarea agresivității. Acești factori au fost împărțiți în factori familiali și de grup, sociali și instituționali (Durkheim), fiind descrisi ca o stare de anomie macrosocială (comunitatea), microsocială (familie), instituțională. Factorii familiali ce intervin și facilitează formarea unui comportament delincvent sunt reprezentați în pattern-urile parentale defavorizante: carență afectivă maternă asociată cu lipsa modelului patern sau abuzul de autoritate al acestuia din urmă, cu posibilitatea de asociere a
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
moarte reflex al libertății totale dar și ca un îndemn, o împingere către moarte. Oricâte motive personale, individuale, adică implicate în structurile și funcțiile psihologice ale personalității ar exista, exagerbarea acestora determină trecerea la act, ele fiind generate de condiționarea macrosocială. 4.2. Caracterul psihologic al suicidului Fenomenul autodistrugerii umane se produce cu o frecvență mai mare sau mai mică, dar niciodata nulă în orice societate. Mai mult, în istorie s-a întâmplat uneori ca sinuciderea să cunoască veritabile epidemii. În
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
bine riscurile care le-ar putea compromite (corupția - capitalismul de cumetrie, criminalitatea economico-financiară, economia neînregistrată, șomajul, sărăcia, inflația peste limitele considerate normale). În ambele cazuri, managementul procesului de tranziție este lipsit de experiența necesară înfăptuirii unor asemenea schimbări la scară macrosocială; se consideră, din acest motiv, că ambele alternative pot fi puse pe același plan, urmând ca viitorul să le confirme sau nu viabilitatea sau să îmbogățească teoria în domeniu cu alte construcții mai bune. Având în vedere complexitatea procesului de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
În special noneconomice) și de rolurile pe care indivizii le asumă prin socializare În cadrul instituțiilor sociale. Deopotrivă actorii raționali rolurile pe care ei le asumă, atât În sfera activităților economice, dar și a celor sociale sunt implicați Într-un proiect macrosocial, de generare a agregatelor sociale (construcții sociale integrante), fie acestea prețuri de echilibru sau structuri macrosociale mai elaborate. Vehiculul care ne poartă de la actori la structuri sociale este cooperarea Între elementele diferențiate ale corpului social sau unitățile sociale de referință
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Deopotrivă actorii raționali rolurile pe care ei le asumă, atât În sfera activităților economice, dar și a celor sociale sunt implicați Într-un proiect macrosocial, de generare a agregatelor sociale (construcții sociale integrante), fie acestea prețuri de echilibru sau structuri macrosociale mai elaborate. Vehiculul care ne poartă de la actori la structuri sociale este cooperarea Între elementele diferențiate ale corpului social sau unitățile sociale de referință, respectiv actorii raționali individuali sau rolurile sociale. Cooperarea sau integrarea micro-referențialilor (indivizii sau rolurile sociale) formează
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
constituind direcții de oportunitate, dar și constrângeri; considerarea structurilor sau câmpurilor (ca fapte sociale) orientează cercetarea către holism metodologic. Caracteristica dominantă a neo-instituționalismului sociologic este tocmai aceea de a unifica, Într-un proiect teoretic consolidat, atât asumpții micro cât și macrosociale. Neo-instituționalismul se constituie atât pe moștenirea weberiană a acțiunii sociale și pe metodologia Înțelegerii semnificațiilor vehiculate individual, cât și pe moștenirea durkheimiană a faptelor sociale și pe metodologia pozitivistă a „Întregurilor” sociale. Noul mod de analiză se plasează la frontiera
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
decernarea premiului Nobel În 1991, Coase și-a dezvoltat și ajustat teoria În mai multe rânduri. Dacă articolul din ’37 viza exclusiv nivelul microsocial, mai precis rațiunea de agregare a factorilor de producție În cadrul firmei, studiile sale recente vizează nivelul macrosocial, ceea ce Coase (1992) desemnează prin sintagma, „structura instituțională de producție”, referindu-se la echilibrul ce caracterizează o economie la un moment dat Între relațiile de piață și relațiile de autoritate, respectiv numărul de tranzacții ce se realizează administrativ, intern, În cadrul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
codurile de conduită) și reasertate prin acțiune socială. Oportunismul devine un simplu efect pervers al inconsistenței dinamicii agent - principal, al contradicțiilor culturale și nu o trăsătură universală a umanității. Este mai degrabă o trăsătură a conflictului de rol la nivel macrosocial decât una personală. Identificarea agenților cu interesele principalilor este o trăsătură distinctivă a sistemului social modern, explicabilă prin procesul instituirii actorilor Înșiși: atât a intereselor, cât și a capacităților acționale. În același timp Însă, modelele culturale evoluează și reconceptualizează continuu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
veghează asupra noastră» (1991:250). Ele sunt mai degrabă sisteme simbolice trans-raționale, social instituite, purtătoare de sens pentru relațiile sociale astfel constituite și percepute ca legitime În anumite societăți sau contexte. Concepția instituționalistă explică patternurile de cooperare prin incidența concepțiilor macrosociale asupra organizării. Aceasta din urmă este o construcție socială ce reflectă concepțiile raționalizatoare ale societății, și nu rezultatul presiunilor individuale spre eficiență. Organizarea socială a anumitor activități și dimensiunile organizării (structura instituțională de producție, cum ar spune Coase, 1992) sunt
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
organizării. Aceasta din urmă este o construcție socială ce reflectă concepțiile raționalizatoare ale societății, și nu rezultatul presiunilor individuale spre eficiență. Organizarea socială a anumitor activități și dimensiunile organizării (structura instituțională de producție, cum ar spune Coase, 1992) sunt determinate macrosocial la nivel cognitiv, ideologic. 4. Reconsiderarea acțiunii sociale „De-a lungul istoriei științelor sociale, a existat mereu o tensiune Între teoreticienii care evidențiau constrângerile structurale și culturale exercitate asupra acțiunii și cei care subliniau capacitatea actorilor individuali de a determina
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
generalizată sau normele. „Ignorându-i rădăcinile În interacțiunile sociale și În relaționare, capitalul social devine un simplu concept la modă folosit În contextul larg al construirii sau Îmbunătățirii integrării sau solidarității sociale” (p. 26). Plasându-l la nivelul unui funcționalism macrosocial, forța explicativă a conceptului În conjucție cu acțiunea individuală intențională ar fi astfel compromisă. Lin optează pentru individualism metodologic, operând cu un concept al acțiunii intenționale care ține cont atât de resursele personale, direct accesibile individului (capital material, capital uman
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și să-și manifeste credibilitatea, consolidând relația socială. Astfel, rețelele sunt depozitarele resurselor sociale produse de actori și permit capitalizarea și mobilizarea lor În sprijinul acțiunii intenționale. Subscriind diferenței sesizate de Lin, am putea spune că rețelele sociale sunt rezultatul macrosocial al investițiilor sociale ale actorilor, În timp ce capitalul social este beneficiul obținut de aceștia de pe urma propriilor investiții. Resursele implicate În rețele sociale Îmbunătățesc rezultatele acțiunilor actorilor În special prin facilitarea fluxului informațional și reducerea costurilor tranzacționale. Pe de altă parte, pe lângă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Îmbunătățesc rezultatele acțiunilor actorilor În special prin facilitarea fluxului informațional și reducerea costurilor tranzacționale. Pe de altă parte, pe lângă oportunitățile de acțiune pe care le facilitează și resursele pe care le mobilizează În promovarea acțiunii la nivel individual, la nivel macrosocial pot exista și „consecințe negative ale sociabilității” (Portes, 1998:2). Portes și Sensenbrenner (1998) folosesc, pentru a le desemna, termenul de „debit social” (ce ar fi opusul termenului de capital social În sensul de sociabilitate productivă - Sandu, 1999). Rețelele pot
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
adesea o definiție impusă de puterea relativă a organizațiilor mari și/sau a regulilor impuse de către stat)” (1991:313 - 4). În cazul nostru, managerii firmelor mari, dominante ca urmare a moștenirilor productive socialiste, se autodefinesc ca exportatori, (și, la nivel macrosocial, principali contribuitori la echilibrarea balanței de plăți); această concepție a fost impusă și cu ajutorul politicilor statului de susținere a exporturilor. În ceea ce privește structura, există un grad Înalt de specializare Între producători, astfel că, deși sectorul este În general perceput ca fiind
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]