272 matches
-
serie de modele teoretice si taxonomii au pornit de la clasificarea lui McClelland. Pe lângă aportul la dezvoltarea cercetării privind nevoia de realizare, concept central în psihologia organizațională, McClelland are meritul conducerii unor studii de pionerat, care integrează nivelul micro-organizațional cu cel macrosocial. 3.4. Teoria motivație igienă Trilogia lui Frederick Herzberg despre atitudinea față de muncă și motivația angajaților cuprinde lucrările: Job attitude: A review of Research ond Opinion (1957), scrisă în colaborare cu Bernard Mausner, Richard O. Peterson și Dora F. Capwell
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pe de altă parte de interesele educaționale variate ale elevilor și de exigențele formării unui tip unitar și dezirabil de personalitate. Derivațiile curriculare au rezultat, așadar, în faza de formulare a politicii de reformă curriculară, dintr-un set de corespondențe macrosociale între valori și instituții ce se așteaptă să se opereze într-un anumit context de constrângeri. Cele mai importante derivații sunt ariile curriculare, întrucât au o incidență practică fundamentală în școală, și de aceea vor fi considerate în continuare. Implementarea
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
democrațiilor occidentale, trecerea de la modernitate la postmodernitate, de la industrialism la postindustrialism. Caracterizând întreaga societate, astfel de transformări implică, firește, și statul și mai ales guvernarea, tipurile de gestiune a afacerilor publice. Administrație și managementtc "Administrație Și management" Administrația caracterizează nivelul macrosocial: ea aparține statului; este administrarea bunurilor și treburilor statului și, prin urmare, trebuie să fie loială intereselor sale. Statul ne reprezintă pe toți deopotrivă și pe nimeni în parte. El reprezintă națiunea, întregul corp social. Administrația este în acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
contract, cu termene și obiective clare, ar fi condus la eficientizarea activității angajaților. Noua guvernare (NG)tc "Noua guvernare (NG)" NG reafirmă nevoia de acțiune colectivă, de coordonare a contribuțiilor actorilor din sectorul public, privat și voluntar în rezolvarea problemelor macrosociale; statul nu mai ocupă rolul central, instituindu-se parteneriate cu actori ai sectorului privat (nonprofit, dar și pentru profit) și informal în exercitarea guvernării. Spre deosebire de NMP, colaborarea dintre public, privat și voluntar este partenerială mai degrabă decât competitivă și ea
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de a percepe acest proces; așadar, În esență, este o chestiune de atitudine. Din perspectivă psihosociologică, orice demers În abordarea strategiilor de implementare a Învățământului incluziv În sistemul de Învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și microsocial a acestei problematici. Dacă nu există semnale favorabile la aceste niveluri de analiză, eficiența practicilor incluzive În educație riscă să rămână În permanență sub semnul Întrebării. Analiza macrosocială include: - disponibilitatea și interesul societății pentru incluziune și integrare
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și microsocial a acestei problematici. Dacă nu există semnale favorabile la aceste niveluri de analiză, eficiența practicilor incluzive În educație riscă să rămână În permanență sub semnul Întrebării. Analiza macrosocială include: - disponibilitatea și interesul societății pentru incluziune și integrare, evidențiate prin cadrul legislativ, sprijinul economic și logistic, factorii de decizie etc.; - atitudinea și percepția opiniei publice cu privire la problematica educației În școlile de masă a copiilor cu diferite tipuri de deficiențe
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de masă a copiilor cu diferite tipuri de deficiențe sau care aparțin unor medii sociale defavorizate/marginalizate 1; - care sunt avantajele, În plan socioeconomic și comunitar, rezultate În urma aplicării practicilor incluzive În sistemul actual de Învățământ din țara noastră? Analiza microsocială are În vedere: - disponibilitatea și interesul cadrelor didactice de a susține Învățământul de tip incluziv prin activitățile desfășurate cu colectivul claselor la care predau 2; - acceptul părinților sau aparținătorilor care au copii În clasele unde se aplică principiile educației incluzive
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
componentelor asociate stării de sănătate. Conceptualizarea contemporană a capitalului uman a făcut ca vechile metode de estimare monetară a valorii ființelor umane să nu mai fie adecvate pentru măsurarea stocurilor de capital uman, atât la nivel micro, cât la nivel macrosocial. Fiecare dintre componentele capitalului uman ridică probleme de definire și operaționalizare. Capitalul educațional se prezintă În două forme distincte: pe de o parte sunt abilitățile dobândite În urma participării la sistemele educaționale formale, cunoștințe atestate prin diplome; pe de altă parte
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
economic În care indivizii se pot plasa la un anumit moment. Mai mult investiția este una continuă, țintind fie dezvoltarea (cursurile de perfecționare sau educația continuă, spre exemplu), fie menținerea stocului de capital (consultațiile medicale periodice, de exemplu). La nivel macrosocial capitalul uman este estimat prin agregarea stocurilor individuale de capital uman. O măsură comună constă În adunarea anilor sau nivelelor școlare parcurse de indivizi și stabilirea fie a ponderii populației adulte care a parcurs fiecare nivel de școlarizare, fie a
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
În adunarea anilor sau nivelelor școlare parcurse de indivizi și stabilirea fie a ponderii populației adulte care a parcurs fiecare nivel de școlarizare, fie a mediei numărului de ani de școală parcurși de populația adultă. În ce privește starea de sănătate, măsurile macrosociale sunt mai dezvoltate decât cele la nivel individual, incluzând În plus estimări privind incidența unor tipuri de boli infecțioase sau cronice. Capitalul uman agregat la nivel național a fost utilizat În special pentru a caracteriza nivelul de dezvoltare al unei
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
constă În investițiile masive În educație ale guvernelor și cetățenilor țărilor În cauză (În 1999, 75% din absolvenții de Învățământ liceal din Coreea de Sud se Înscriau pentru o formă de Învățământ superior). Legătura dintre capitalul uman și sărăcie trece la nivel macrosocial prin relația mai sus menționată. Pentru nivelul individual, al gospodăriilor, această legătură este exemplar ilustrată În literatura de specialitate. Pe de o parte starea de sănătate constituie o resursă esențială pentru dezvoltarea individuală, În special pentru producerea de venit. Deprecierea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
arată că la nivel individual, rata profitului investirii În educație este mai ridicată pentru absolvenții de Învățământ superior decât pentru cei de liceu. În același timp, probabilitatea șomajului și a sărăciei se diminuează odată cu creșterea gradului de instruire. La nivel macrosocial, rata profitului investirii În Învățământul secundar depășește În general rata profitului capitalului utilizat În afaceri (activități de producție sau comerciale), În timp ce beneficiile rezultate din investirea În Învățământul terțiar se plasează la nivele similare cu rata profitului capitalului investit În activități
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
serie de ramuri industriale: construcții de mașini, electrotehnică, electronică, mecanică fină, chimie, metalurgie, etc.; structuri și relații sociale cuprind studii și analize privind științele sociale și umane, diverse aspecte organizatorice și de perspectivă ale problemelor de comportament, nevoi sociale, structuri macrosociale și macroeconomice, cercetări În materie de Învățământ, formare, perfecționare și reciclare. În această grupă se cuprinde și conceptul de cultură care Înglobează: sociologia științei, religia, artele, sportul, etc.; explorarea și exploatarea spațiului cuprinde ansamblul cercetărilor civile În domeniul tehnologiei spațiale
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
demonstrează faptul că femeile acordă credibilitate mai mare instituției religioase comparativ cu bărbații. Dincolo de factorii de ordin individual care influențează încrederea în biserică și în instituții in general, studiile dedicate acestui subiect identifică o serie de factori de ordin contextual/ macrosocial care pot să potențeze sau, din contră, să reducă gradul de credibilitate al respectivei instituții. Un prim determinat de ordin contextual îl reprezintă experiența istorică acumulată la nivel social (Sandu, 1999; Mishler, Rose, 1997). Astfel, dacă ne întoarcem în timp
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în procesele de schimbare socială și economică. În multe cazuri aceste procese au implicat o serie de costuri pe care populația a trebuit să le plătească și toate acestea un prejudiciat imaginea publică a respectivelor instituții. Rămânând tot la nivel macrosocial trebuie să amintim efectul pe care gradul de dezvoltare socio-economică îl are asupra încrederii în biserică. Inglehart (1997) arată că oamenii care trăiesc în societăți sărace pun mare accent pe autoritate, în timp ce prosperitatea și securitatea economică duc la accentuarea autonomiei
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
nivelul crescut al încrederii în biserică în România post-comunistă să fie rezultatul unei combinații de factori de ordin individual, cum ar fi credința religioasă crescută, orientarea ideologică, insatisfacția față de funcționarea celorlalte instituții ale statului și educația redusă, și de ordin macrosocial, de tipul dezvoltarea socio-economică mai scăzută asociată cu o perioadă de vulnerabilitate economică ridicată. Pentru a testa această ipoteză voi folosi date de tip cantitativ, comparative la nivel european, care permit atât evaluare factorilor de ordin individual, cât și a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
socio-economică mai scăzută asociată cu o perioadă de vulnerabilitate economică ridicată. Pentru a testa această ipoteză voi folosi date de tip cantitativ, comparative la nivel european, care permit atât evaluare factorilor de ordin individual, cât și a celor de tip macrosocial. III. STRATEGIA DE ANALIZĂ ȘI DESCRIEREA INDICATORILOR Pentru a pune în evidență caracteristicile pe care le are încrederea în biserică, în România, am optat pentru o analiză din perspectiva comparativă, atât longitudinal, cât și transversal. Voi descrie evoluția în timp
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
România și în alte țări europene în 1999 / 2000, anul pentru care am avut la dispoziție setul cel mai comprehensiv de date la nivel european, furnizate de către Studiul Valorilor Europene (EVS). Testarea efectului combinat al factorilor de ordin individual și macrosocial asupra încrederii în biserică a fost făcută prin intermediul unei serii de regresii multi-nivel, care pun în evidență cauzele credibilității foarte ridicate de care se bucură biserica în societatea românească. Modelele au fost rulate pe baza de date EVS 1999 / 2000
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de multă încredere aveți în biserică?, măsurate pe o scală de la 1 la 4, unde 4 înseamnă încredere foarte multă și 1 indică lipsa încrederii. Modele de regresie conțin două tipuri de variabile independente, de ordin individual și de nivel macrosocial. Între variabilele de ordin individual am inclus indicatori ai orientării valorice precum religiozitatea, preferința pentru stânga dreapta politică și mândria națională. Religiozitatea a fost măsurată prin intermediul răspunsurilor la întrebarea Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?, măsurate pe o
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cu impact asupra încrederii în biserică, cum ar fi vârsta, venitul familiei și apartenența la sexul feminin. Efectul educației a fost testat prin includerea în seria variabilelor independente a vârstei la care persoana și-a încheiat studiile. Predictorii de nivel macrosocial folosiți au încercat să surprindă atât efectul gradului de dezvoltare soci-economică a statelor europene, cât și pe cel al vulnerabilității în fața riscurilor sociale. Astfel am folosit Produsul Intern Brut ca prim indicator al gradului de dezvoltare socială și economică, testând
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
pe cea a evaluării instituțiilor statului asupra încrederii în biserică. În plus, atât educația, cât și vârsta și sexul au impact semnificativ asupra variabilei dependente. Următoarele două testează pe lângă efectul factorilor de ordin individual, pe cel al predictorilor de tip macrosocial însă fără să includă și interacțiuni între variabilele situate pe primul nivel și cele situate pe nivelul al doilea. Pentru a evita multi-colinearitatea între PIB și speranța medie de viață, am construit două modele alternative, unul folosind ca predictor PIB
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
0,385 0,385 0,387 0,385 0,521 0,613 0,649 0,658 0,658 0,675 0,661 Note: 1. numele variabilelor scris cu italice indică interacțiuni între variabile de ordin individual și cele de nivel macrosocial. 2. indică variația explicată de model la nivel individual, iar indică variația explicată la nivel de țară (pentru detalii de calcul vezi Snijders & Bosker, 2002 [1999]) ***p<0,001; **p<0,01; *<0,05 Un efect similar îl are nivelul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
mai redusă femeile sunt cele care au încredere mai mare în biserică. Rezultatele analizelor confirmă ipotezele de lucru, indicând atât efectul separat al orientărilor valorice individuale, al satisfacției față de modul de guvernare, al statusului socio-demografic, precum și efectul factorilor de ordin macrosocial legați de nivelul de dezvoltare socială. În cele prezentate anterior am pus în evidență și semnificația interacțiunii dintre factorii de ordin individual și cei de ordin macrosocial. În secțiunea finală voi încerca să surprind felul în care acești factori influențează
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
satisfacției față de modul de guvernare, al statusului socio-demografic, precum și efectul factorilor de ordin macrosocial legați de nivelul de dezvoltare socială. În cele prezentate anterior am pus în evidență și semnificația interacțiunii dintre factorii de ordin individual și cei de ordin macrosocial. În secțiunea finală voi încerca să surprind felul în care acești factori influențează nivelul de încredere de care bucură biserica în România. V. CONCLUZII Nivelul ridicat al încrederii în biserică este rezultatul împletirii unor factori individuali și macrosociali. Religiozitatea ridicată
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de ordin macrosocial. În secțiunea finală voi încerca să surprind felul în care acești factori influențează nivelul de încredere de care bucură biserica în România. V. CONCLUZII Nivelul ridicat al încrederii în biserică este rezultatul împletirii unor factori individuali și macrosociali. Religiozitatea ridicată determină creșterea încrederii în biserică, la fel și orientarea politică spre stânga în societățile europene sărace. Evaluarea negativă a guvernării în societățile post-comuniste sporește gradul de încredere individuală în instituțiile religioase, la fel și mândria națională. Dincolo de acești
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]