196 matches
-
New studies in athletics, London. 84. Lindner, E., (1962Ă. Dynamische nod morphologisehe Stodien zum Diskuswurt. Leibeserziehung 6 85. Lohmann, W., (1990). Running, jumping, throwing for youth. Sport books publisherToronto 86. Ludu, V., (1983), Ritmul și performanța, Edit. Sport-Turism, București 87. Macri, A., Concepte metodologice de antrenament în atletism, (2007Ă, Editura Universitaria, Craiova. 88. Manno, R.,(1996), Les bases de l entreinament sportif, Edit. Reune EPS,Paris, 1994, tradus C.C.P.S., București. 89. Manno, R.,(1992), Les bases de l ′entreinament sportif, Edit
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
ROMÂNIA LITERARĂ ȘI ȘTIINȚIFICĂ, revistă apărută la București, săptămânal, de la 26 februarie 1895 până la 15 februarie 1896 și de la 1 ianuarie până la 15 martie 1897. Condusă de Panait Macri, anunțat ca secretar de redacție, publicația grupează numeroși colaboratori, cu scopul de a constitui o nouă direcție literară, independentă de influența revistelor la care aderau marii scriitori ai epocii („Literatorul”, „Vieața” ș.a.). Încercarea va eșua, ca atâtea altele făcute de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289318_a_290647]
-
ca secretar de redacție, publicația grupează numeroși colaboratori, cu scopul de a constitui o nouă direcție literară, independentă de influența revistelor la care aderau marii scriitori ai epocii („Literatorul”, „Vieața” ș.a.). Încercarea va eșua, ca atâtea altele făcute de Panait Macri, prolific organizator de reviste și cercuri literare. Printre autorii de publicistică politică și culturală se numără C. Dimitrescu-Iași, semnatarul unei suite de articole dedicate esteticii (Frumosul muzical, Instinctul frumosului ș.a.), Cincinat Pavelescu, Ludovic Dauș și doctorul Al. Suțu, care studiază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289318_a_290647]
-
ACTIVITĂȚI MOTRICE CURRICULARE ȘI EXTRACURRICULARE MIHAILESCU LILIANA, MIHAILESCU NICOLAE, MACRI AURELIA, BUTNARIU MIHAELA, MIHAILESCU LIVIU, COJANU FLORIN, MIHAI ILIE, VALCU BOGDAN CAPITOLUL I ANALIZA SWOT ÎN CADRUL PROIECTULUI DE CERCETARE 1. Bazele teoretice ale analizei SWOT Complexitatea și dinamica evoluției societății în cadrul economiei de piață presupune procese și activități care vizează
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
și din tot venitul și să-și strice casele sau odăile de pe hotarul mănăstirii”. Un alt caz de neplată a dijmei este reclamat de Constantin Tăutul domnitorului Mihai Racoviță. Prin documentul din 20 iulie 1720, domnitorul trimite pe Dimitrie Macri ca să cerceteze, să silească pe vecini la plata dijmei și să-i ridice de pe moșie. Tot așa, domnitorul Grigore Ghica scrie aceluiași Dimitrie Macri, staroste de Cernăuți, să alunge pe oamenii din Cernăuți care s-au așezat pe moșia Cuciuru
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de Constantin Tăutul domnitorului Mihai Racoviță. Prin documentul din 20 iulie 1720, domnitorul trimite pe Dimitrie Macri ca să cerceteze, să silească pe vecini la plata dijmei și să-i ridice de pe moșie. Tot așa, domnitorul Grigore Ghica scrie aceluiași Dimitrie Macri, staroste de Cernăuți, să alunge pe oamenii din Cernăuți care s-au așezat pe moșia Cuciuru Mare a mănăstirii Putna, căci zice cel care a făcut jalba către domn „regătoriul nostru Misail, egumen de Putna, că șed o samă de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
205, 209 Krum, 118 L Lavrentie, 66 Lenin, 130 Leonardo da Cretona, 204 Litovoi, 86 Llah, 47, 51, 52 Lot, Ferdinand, 11 Ludovic al XIV-lea, 127 Lupoaica de pe Capitoliu, 23 Lupu, Vasile, 115, 175 M Macedonia, 30, 68, 69 Macri, Dimitrie, 175 Madgearu, 53, 95, 204 Mahomed al II-lea, 142, 191, 194, 195, 204 Mantzikert, 136 Maramureș, 113, 171, 182 Marea Adriatică, 14 Marea Caspică, 55, 58, 65, 67, 91 Marea Schismă, 79 Marele Boian, 162 Marx, 170, 188, 193
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Gazeta, pe care o conducea ziaristul P. D. Christodulo, a editat câteva suplimente cultural-literare: „Țară. Supliment de duminică”, între 4 aprilie și 11 iulie 1894, și „Ilustrațiunea”, de la 15 ianuarie la 19 martie 1895. Din redacție au făcut parte Panait Macri, Paul Scorțeanu, Eugen Vaian, Lăură Vampa și, probabil, Cincinat Pavelescu. Deși Ț. apăra interesele unei grupări politice conservatoare, preferințele redactorilor, unii dintre ei simpatizanți socialiști (Paul Scorțeanu, Eugen Vaian), se îndreptau către crezurile literare profesate de „Contemporanul” și de „Evenimentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290079_a_291408]
-
personalități (I. Heliade-Rădulescu, D. Bolintineanu, C. Negri, D. Petrino și N. Nicoleanu). Biografiile sunt însoțite de texte literare reprezentative. D. Velisson, Matei Botez, C.C. Pleșoianu, Th. Dumbrăveanu, D. Bodescu, I. Popp, Gh. I. Dimitriu colaborează cu versuri și proză. Panait Macri și I.I. Roșca dau, de asemenea, versuri. În 21 și 28 octombrie figurează în sumar două încercări lirice ale elevului N. Petrașcu. În fiecare număr foiletonul este ocupat de o traducere din literatura franceză. Scriitorii aleși sunt Jules Verne (Ocolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287695_a_289024]
-
Liberalul”, „Revista literară”, „Carmen”, „Rodica”, „Patriotul”, „Forța morală”, „Românul literar”, „Arhiva” ș.a. A folosit pseudonimele Caion, Alfa și Omega, Mircea Basarab, Nică Burdușel, Ion Carp, V. Cristeanu, Ion Dobrescu, V. Dragomir, Tudor Dumbravă, Ion Filipescu, Mircea Fulger, Iac, Liber, Victor Macri, Șt. Micu, Decius Mus, Roman Mușat, Dr. Emil Natan, Nergal, Noiac, Tom Popăiuș, Const. Popescu, Porte du Trait des Anges, Marin V. Preuțescu, Th. Săndulescu, Elisa Serea, Spătarul Milescu, Un student. Nuvelele lui I.-C., inspirate din Antichitatea elină (Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287588_a_288917]
-
mai originale și excentrice scrieri din literatura „de sertar” a ultimelor decenii. SCRIERI: Fragmente reziduale disparate din Calendarul incendiat al lui Ierusalim Unicornus, pref. Alexandru Paleologu, postfață Mihail Constantineanu, București, 1999; Monolog nocturn despre Suverana Slobozenie a Singurătății, îngr. Mariana Macri, pref. Andrei Pleșu, București, 2001. Repere bibliografice: Șasa Pană, Născut în ‘02, București, 1973, 362; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 205-211; Ungureanu, Imediata, II, 109-125; N. Steinhardt, Jurnalul fericirii, Cluj-Napoca, 1991, 111-115, 146-147, passim; Alexandru George, Notă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
Carp, V. Alecsa, N. Gh. Brânzan, N.I. Samoilă, V. Larion, ș.a. Continuăm cu ceilalți arendași și proprietari: Iancu Einham și Simon Kron - arendașii moșiei Popești (Miclești); G. Rosetti Solesco - proprietarul moșiei Solești; Babincu (probabil, greu lizibil în original) - Chircești; Sterian Macri - proprietarul moșiei „Corbu” din satele Calea Siliștii și Boușori; Alexandru Vasiliu - arendaș Ciortești și Poiana Cârnului; P. Michiu - proprietarul moșiei „Crăsnița”, com. Ciortești; B. Brill și Iosif Veșler - arendașii moșiei Pribești; D. Dobrescu, prin administratorul Th. Mitoșeriu - moșia Tăcuta; Iacob
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Th. Mitoșeriu - moșia Tăcuta; Iacob Ușer - arendașul moșiei Cujba, com. Tăcuta; Iancu Einham și Leon Einham - arendașii moșiei Todirești, Buzdugănoaia; Adolf Schönhaus - arendașul moșiei Dumești; I. Dobreanu - arendașul moșiei Bălțați, com. Tanacu; D. Perlmutter - arendașul moșiei „Țapu”, com. Tanacu; Gavril Macri - arendașul moșiei Moara Grecilor, proprietate a Academiei Române; D. Anastassiu - arendaș Moara Domnească; Moritz Juster - arendaș Ferești; Simon Kron - arendașul moșiei Valea Rea (acum, Văleni); Ioan Sabrinius - arendașul moșiei Boroșești, com. Valea Satului (acum, jud. Iași) proprietatea a Epitropiei Spitalului Sf.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
soția avocatului și profesorului N. Bușilă), Ana Batâr (învățătoare), Lucreția Dumitriu (profesoară la Liceul Mihail Kogălniceanu), Lucreția Ed. Ghica (soția moșierului și prefectului, „la zi” al județului), Maria Mandrea (soțul, înalt funcționar public la prefectură), Ecaterina Mavrodin (soțul, moșier), Polixenia Macri (soțul, moșier), Elena colonel Popovici (soțul, comandant al Rgt. 25 Infanterie „Racova” Vaslui), Ecaterina Ornescu (soțul, proprietar al moșiei Pungești și al pădurii Rafaila), Eufrosina Tiron (soțul, Dimachi Tiron, cu rădăcini răzeșești în comuna Coșești) și Cecilia Țaicu (soția lui
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
suprimat din subtitlu, iar din iunie 1915, subtitlul e redus la „Revistă ilustrată”. Director proprietar este la început Leon Ascher, pentru ca din martie-mai 1913 să apară ca director literar Ludovic Dauș. Din decembrie 1915, director politic și literar este Panait Macri. A. reapare între 1920 și decembrie 1928 cu precizarea „Apare sub conducerea unui comitet de redacție compus din scriitori civili și militari distinși.” La numărul 7/1923, este menționat ca director proprietar L. A. Moisescu. Revista, care continuă „Actualitatea ilustrată” (1910-1911
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285170_a_286499]
-
VOCEA ADEVĂRULUI, publicație apărută la București, bilunar, între martie 1882 și 1 iunie 1883, sub redacția lui Panait Macri; la numărul 4, alături de prim-redactor, figurează ca redactor N. Cristescu, care anterior era menționat ca administrator, iar la numărul următor se anunță transformarea gazetei în hebdomadar. Având pe copertă subtitlul „Revistă ilustrată”, iar pe prima pagină „Revistă pentru toți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]
-
pentru toți”, V.a. încearcă să se adreseze unui public larg, făcând în mod obișnuit concesii unui gust îndoielnic. Cele mai reușite scrieri în proză sunt reproduceri, de preferință din „Convorbiri literare” (Nicolae Gane, Privighetoarea Socolei, Fluierul lui Ștefan). Panait Macri este prezent în mai toate numerele, lui aparținându-i romanele în foileton, schițele și povestirile tipărite timp de mai bine de un an. Intrigi, amoruri, răzbunări, crime din iubire - toate formează trama, uniformă, a paginilor lui Macri (Omorul din pădure
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]
-
lui Ștefan). Panait Macri este prezent în mai toate numerele, lui aparținându-i romanele în foileton, schițele și povestirile tipărite timp de mai bine de un an. Intrigi, amoruri, răzbunări, crime din iubire - toate formează trama, uniformă, a paginilor lui Macri (Omorul din pădure, O noapte îngrozitoare, Petru și Amorina, Victima amorului). O povestire lipsită de orice însușiri publică Ion Pop-Florantin (Sugrumătorul). În bună măsură versurile din V.a. sunt iscălite tot de Panait Macri. Miron și Florica, o replică puerilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]
-
formează trama, uniformă, a paginilor lui Macri (Omorul din pădure, O noapte îngrozitoare, Petru și Amorina, Victima amorului). O povestire lipsită de orice însușiri publică Ion Pop-Florantin (Sugrumătorul). În bună măsură versurile din V.a. sunt iscălite tot de Panait Macri. Miron și Florica, o replică puerilă la poemul omonim al lui Iacob Negruzzi, este indicată de Macri drept legendă autentic populară și adnotată minuțios. Alte poezii aparțin lui Iuliu I. Roșca (Merele, Pe munte, Zâna florilor), B. P. Hasdeu (retipăriri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]
-
amorului). O povestire lipsită de orice însușiri publică Ion Pop-Florantin (Sugrumătorul). În bună măsură versurile din V.a. sunt iscălite tot de Panait Macri. Miron și Florica, o replică puerilă la poemul omonim al lui Iacob Negruzzi, este indicată de Macri drept legendă autentic populară și adnotată minuțios. Alte poezii aparțin lui Iuliu I. Roșca (Merele, Pe munte, Zâna florilor), B. P. Hasdeu (retipăriri), Elenei Demetrescu, lui Oreste Lujan. Redactorul susține rar o cronică literară și mai consecvent una teatrală, dovedind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]
-
legate de viața sa după august 1977. S-a afirmat că acesta a studiat la și a absolvit, la oarecare vreme după grevă, Academia „Ștefan Gheorghiu”, care pregătea activiști de partid. Că a fost racolat de Securitate, prin generalul Emil Macri, direct implicat în represiunea din Valea Jiului - acesta nu l-a lichidat pe liderul minerilor, ci s-a gândit să facă din el un aliat. Dobre nu a fost reeducat și nici torturat, ci a acceptat să treacă de partea autorităților
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
psihologie a copilului (caracterul, voința, memoria, personalitatea), dar și aspecte vizând deșteptarea gustului pentru lectură, învățarea limbilor străine sau combaterea analfabetismului. Revista inserează și versuri de G. Tutoveanu (Cetatea Neamțului, Învins, Decembre, Singur), Petre Dulfu (Revedere, Vedenie, Preamăritule Ștefane), Panait Macri, Vasile Militaru, proză de Radu Popescu, Leon Teodorescu ș.a. Se publică traduceri din Émile Zola, Goethe, Guy de Maupassant, H. Sienkiewicz. Sunt realizate portrete de scriitori și oameni de știință (Zola, Balzac, Pierre Curie) și sunt evocate figuri istorice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289567_a_290896]
-
Iurașcu, secretar de redacție - Constantin Călinescu; de la numărul 6/1991, redactor-șef adjunct devine Virgil Miron Pătru, iar secretar general de redacție Cornel Catană, funcție preluată de la numărul 36/1991 de Valentin Hossu-Longin, iar de la numărul 42/1991, de Vlad Macri; de la numărul 43/1992 Vlad Macri devine redactor-șef adjunct, iar Mihai Bujeniță secretar general de redacție. De la numărul 36/1992, subtitlul devine „Hebdomadar politic și cultural”, revista schimbându-și atunci și formatul. Apărută în perioada de efervescență publicistică de după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285642_a_286971]
-
de la numărul 6/1991, redactor-șef adjunct devine Virgil Miron Pătru, iar secretar general de redacție Cornel Catană, funcție preluată de la numărul 36/1991 de Valentin Hossu-Longin, iar de la numărul 42/1991, de Vlad Macri; de la numărul 43/1992 Vlad Macri devine redactor-șef adjunct, iar Mihai Bujeniță secretar general de redacție. De la numărul 36/1992, subtitlul devine „Hebdomadar politic și cultural”, revista schimbându-și atunci și formatul. Apărută în perioada de efervescență publicistică de după căderea regimului comunist, B. a manifestat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285642_a_286971]
-
Berlicoco, romanul Fulga ș.a. Au mai colaborat G. Crețeanu, cu articole și amintiri despre scriitori (Alexandru Sihleanu), Iosif Sterca-Șuluțiu (memorii privind evenimentele de la 1848-1849), C.C. Pleșoianu (versuri), N.T. Orășanu, Pantazi Ghica, Al. G. Drăghicescu, Th. M. Stoenescu, Bonifaciu Florescu, Panait Macri, N. Beldiceanu, N.I. Pruncu, Scarlat Moscu, Al.I. Șonțu ș.a. Prin 1880, poate și mai înainte, se alătură și Al. Macedonski, reluând poezii tipărite cu puțină vreme înainte în „Literatorul”, pentru a le da o circulație mai mare (satira Formele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289176_a_290505]